Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Gheorghe Stefan, primarul liberal prin excelentã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Gheorghe Stefan, primarul municipiului Piatra Neamt

Reporter: Domnule Gheorghe Stefan, ce înseamnã sã fii primar liberal al unui municipiu resedintã de judet? Gheorghe Stefan: Ca primar si ca reprezentant al Partidului National Liberal, eu am o anumitã viziune: dorinta mea este, în primul rînd, aceea de a contribui la dezvoltarea orasului din punct de vedere economic. Aplicarea Legii 247 – a proprietãtii – este prioritarã pentru cã, restituind terenurile si clãdirile celor îndreptãtiti, realizãm premisele dezvoltãrii. De asemenea, ne preocupã restituirea proprietãtilor prin Legea Fondului Funciar. Am fãcut diligentele necesare la Guvern, urmînd sã fie publicatã o Hotãrîre prin care sã ni se atribuie terenul ocupat de poligon – apartinînd structurilor Ministerului Apãrãrii Nationale – de pe strada Izvoare, ceea ce ar însemna 37 ha de teren. În acest mod, am reda proprietãtile celor care au acest drept. Rep.: Cum ati gîndit sã aplicati politica liberalã în dezvoltarea de perspectivã a municipiului si care credeti cã sînt deosebirile fatã de viziunea guvernãrii anterioare, a PSD? G.S.: Noi am început foarte multe proiecte de investitii. Între acestea se numãrã extinderea retelei de gaz metan. În urmãtorii 2 ani, noi vom finaliza toate investitiile de acest gen, astfel încît conductele de gaz metan sã ajungã la poarta fiecãrui cetãtean. Nu as vrea sã par de rea-credintã, însã multe investitii începute de guvernarea localã anterioarã, unele – prioritare – au rãmas cu mult în urmã. Modernizarea sistemului termic al municipiului este unul dintre acestea. Noi am început sã montãm centrale termice noi în licee, scoli si grãdinite. Acestea vor avea centrale termice proprii si vor beneficia de conditii la standarde civilizate. Am început si programul de modernizare a sistemului termic al municipiului. Au fost aduse, deja, primele 21 de cazane si credem cã, pînã la Anul Nou, vom avea 10 centrale termice moderne – de scarã si de bloc – cu consumuri mai mici. Cu noul sistem termic, vom face economii de 50 miliarde de lei/ an. La scoli si grãdinite, economiile vor fi de circa 30 miliarde de lei/ an. Rep.: Anumite voci din Opozitie au sustinut cã solutia aplicatã nu este cea mai potrivitã si cã mai putin costisitoare si eficiente ar fi fost centralele termice care functioneazã pe principiul cogenerãrii, ori pe bazã de rumegus. G.S.: Sistemul termic pe cogenerare este extrem de scump. Ne-ar fi trebuit circa 40-50 milioane de dolari. Solutia noastrã de modernizare a sistemului termic costã doar 10 milioane de dolari. Nu am fi avut fondurile necesare, iar guvernul asigurã doar o parte din necesarul financiar – 3 milioane de dolari în trei ani. Cît despre centralele termice pe rumegus, ar fi fost foarte dificilã aprovizionarea cu materia primã. Una este o comunã precum Tasca, cu 3.000 de locuitori, iar alta Piatra Neamt – cu 120.000 de locuitori. Cred cã afirmatiile au fost fãcute pe fond politic. Intentionãm sã dãm aceste centrale termice în locatie de gestiune fiecãrui bloc, sã fie administrate de asociatii, iar societatea Aqua Calor sã asigure doar service-ul. Cetãtenii vor plãti mai putin, iar aspectul financiar va deveni vizibil în momentul eliminãrii subventiilor.

„Noi dorim ca aceste investitii sã producã bani“ Rep.: Ce solutii aveti pentru îmbogãtirea bugetului local? G.S.: Gîndim la realizarea unor investitii majore. Am lansat licitatia – care va avea loc pe 16 ianuarie – pentru realizarea telegondolei de pe Cozla. De asemenea, vom face urmãtorii pasi pentru liftul înclinat, ori telecabina – vom vedea care va fi solutia cea mai avantajoasã si eficientã – de pe Pietricica. Dorim, de asemenea, sã amenajãm albia Cuejdiului, pe care ar urma sã organizãm locuri de parcare, de joacã pentru copii, precum si spatii comerciale. Dacã vom obtine avizul tehnic de la Apele Române, în urmãtorii ani vom demara si acest proiect. Vrem, de asemenea, sã continuãm lucrãrile la vestita parcare etajatã de peste Cuejdi, din zona Pietei Centrale. Noi dorim ca aceste investitii sã producã bani. Dupã finalizarea lor, vor fi închiriate agentilor economici, ceea ce va însemna atragerea la bugetul local a unor sume importante care ne vor permite sã achitãm dobînzile la creditul antamat, în valoare de 1.380 miliarde de lei. Tot din acest credit, vom rezolva problema canalizãrii si apei potabile pe raza întregului municipiu. Prin Programul ISPA, derulat de Apa Serv, problema nu este rezolvatã complet, fiind prevãzutã o investitie care acoperã numai 42 kilometri de retele. Noi vom face completãrile necesare – în care sînt incluse zonele mãrginase ale localitãtii – pînã la 60 de kilometri de retele. De asemenea, vrem sã asfaltãm toate strãzile din municipiu. În doi ani, asfaltul va ajunge pînã în fata fiecãrei case. Rep.: Care vor fi avantajele implementãrii proiectelor privind dezvoltarea infrastructurii de turism de pe Cozla, precum si a celui privind managamentul deseurilor? G.S.: Dacã vom obtine finantarea Phare pentru dezvoltarea infrastructurii de pe Cozla – cu cele douã pîrtii de schi si patinoar, iar mai apoi vom reusi sã construim telegondola si telecabina, cred cã Piatra Neamt va avea o altã viatã: va deveni oras turistic si vor apãrea cresteri economice vizibile. Noi am preluat si proiectul cu finantare Phare privind baza de agrement din Strandul Tineretului, unde fuseserã realizate doar lucrãrile din banii europeni. Primãria Piatra Neamt ar fi trebuit sã contribuie cu partea sa de confinantare, în valoare de 800.000 de euro, dar nu fusese rezolvatã aceastã problemã. Am gãsit solutia contractãrii unui credit în valoare de 25 miliarde de lei, cu care aproape am finalizat lucrãrile. În privinta managementului deseurilor, proiectul va fi finalizat la mijlocul anului viitor. Vom face si licitatia pentru selectarea operatorului de salubrizare. Cred cã, si din acest punct de vedere, vom avea un avantaj.

„Gîndirea noastrã este sã lucrãm în favoarea cetãtenilor“ Rep.: Cum credeti cã percep cetãtenii politica liberalã a primarului Stefan? G.S.: Gîndirea noastrã este sã lucrãm în favoarea cetãtenilor. De aceea, avem toatã disponibilitatea în a le asculta pãsurile, propunerile si solutiile. Acesta este scopul dezbaterilor publice pe care le-am organizat – în premierã. Am preluat idei ale cetãtenilor pe care le-am considerat benefice si chiar le-am pus în practicã. Am pornit de la premisa cã banii publici sînt, de fapt, banii proveniti din taxele si impozitele plãtite de cetãteni, iar acesti bani trebuie sã se întoarcã în favoarea lor. Eu am fãcut un apel la alesii locali, încã de la începutul mandatului, de a face Partidul Piatra Neamt, adicã de a lucra în favoarea cetãtenilor care ne-au ales, indiferent de formatiunea politicã din care facem parte. Am fost deschisi la propunerile oricãrui consilier care ar fi dorit sã întocmeascã proiecte de hotãrîri în favoarea cetãtenilor din municipiu. Am spus-o si repet: nu mã intereseazã culoarea politicã a celui care face propuneri, atît timp cît acestea vin în sprijinul pietrenilor. Rep.: Fostul primar Ion Rotaru se bucura de un mare sprijin de la nivel central. Considerati cã, la momentul actual, sînteti în aceeasi situatie avantajantã? G.S.: Din punctul meu de vedere, cred cã am sprijinul colegilor mei de la nivel central. În acest an, am primit de la ANL 25 miliarde de lei pentru amenajarea spatiilor din preajma blocurilor construite cu fonduri alocate de aceastã structurã guvernamentalã. De asemenea, am primit 169 de miliarde pentru construirea a peste 200 de unitãti locative, respectiv pentru cinci blocuri în cartierul Speranta. Deja au fost repartizate locuintele din trei dintre acestea. Anul viitor, vom primi fonduri pentru încã cinci blocuri pe care urmeazã sã le construim în cartierul Speranta, la care se vor adãuga sumele pentru refacerea si modernizarea blocului 40 de pe Aleea Ulmilor, unde vor fi amenajate 80 de unitãti locative. De asemenea, sprijinul guvernamental s-a concretizat în alocarea a 15 miliarde de lei pentru modernizarea sistemului termic. Sîntem sprijiniti conform legilor în vigoare, dar încercãm sã rezolvãm problemele urbei nu doar cu fonduri guvernamentale, ci si prin eforturi locale. Sperãm ca, în perioada care ne-a mai rãmas din acest mandat sã rezolvãm 80% din obiectivele pe care ni le-am propus în campania electoralã.

„Am gîndit sã conduc Primãria Piatra Neamt ca un bun manager“ Rep.: Într-un recent sondaj de opinie pe care l-ati solicitat, primarul Gheorghe Stefan se bucurã de o mare cotã de simpatie în rîndul cetãtenilor, însã, în privinta institutiei primãriei, opiniile pro si contra detin cote aproximativ egale. Care este motivul? G.S.: Trebuie sã fiu sincer si sã recunosc cã mai avem multe probleme de rezolvat. Sîntem într-o perioadã de reorganizare. Am fãcut o nouã organigramã. De asemenea, spatiile de la parterul Primãriei vor fi modernizate si vom încerca sã facem activitatea de lucru cu cetãtenii mult mai eficientã. Cînd am fost ales primar, am purtat o discutie cu angajatii si le-am cerut sã se punã în slujba cetãtenilor, sã respecte legile si sã fie prompti în rezolvarea doleantelor acestora. Cã nu am reusit mereu, ne pare rãu. Dar, prin noua formulã de organizare, sperãm ca multe din deficiente sã fie rezolvate. Rep.: Aveti ceva sã vã reprosati? G.S.: Da, poate faptul cã nu pot lua anumite decizii foarte rapid, dupã cum mi-as dori. Însã, si legislatia este destul de rigidã si nu dã prea multã libertate de miscare primarului. Poate cã, dacã autonomia sefului executivului local ar fi mai mare, s-ar putea face multã economie de timp, ceea ce ar înseamna promtitudine în rezolvarea solicitãrilor cetãtenilor. Rep.: Cît din mentalitatea omului de afaceri ati pus în activitatea dumneavoastrã de primar? G.S.: Cred cã 80-90%. Am gîndit sã conduc Primãria Piatra Neamt ca un bun manager, încercînd sã fac activitatea acesteia cît mai eficientã, atît în privinta colectãrii banilor, cît si în investirea lor. Este adevãrat cã am avut de achitat o serie de datorii lãsate de vechea guvernare localã, dar cel putin trebuie sã le multumesc cã nu au cheltuit peste pragul de îndatorare, astfel încît mi-au lãsat posibilitatea de a face noi investitii. Apreciez cã nivelul încasãrilor a crescut foarte mult la bugetul local, pentru cã nu am fãcut nici un rabat de la lege. Am reusit sã recuperãm banii datorati de agentii economici si persoanele fizice din anii din urmã – 200 miliarde de lei – unii fiind privilegiati de vechea guvernare localã, fie din neglijentã, fie cu bunã stiintã. Banii au fost folositi în noi investitii. Rep.: Ce ati dori sã le transmiteti pietrenilor? G.S.: Am dorinta sã îsi spunã punctele de vedere, sã vinã cu propuneri si solutii la problemele municipiului, sã fie cooperanti si sã respectele legile. Chiar dacã aplicarea legii li se pare supãrãtoare uneori, aceasta va fi beneficã în viitor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Trending