Contactează-ne

Actualitate

Generalul Dăscălescu, de la eroul de pe front, la prigoana comunistă (II)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Se pare că generalul N. Dăscălescu a câştigat recursul în procesul cu autorităţile regimului socialist din vara anului 1954. Deşi nu deţinem date exacte, opinăm că în anul 1955 era din nou în libertate. În acest an, mai precis la 20 octombrie 1955, se va adresa ministrului Forţelor Armate (Leontin Sălăjan – n.n.) şi Consiliului de Miniştri al RPR, cerând repunerea în drepturile de pensie „întrucât, prin documente asupra trecutului subsemnatului se poate constata omenia de care am dat dovadă timp de 50 de ani“. Cererea dreaptă şi legitimă a marelui comandant de armată va avea în cele din urmă câştig de cauză. La 15 ianuarie 1956, factorul poştal din comuna Căciuleşti îi înmânează adresa nr. M 65411 din 11 ianuarie 1956 a MFA Direcţia Secretariat, Secţia Reclamaţii, prin care General Dăscălescu I. Nicolae, comuna Căciuleşti, Raion Piatra Neamţ, Regiunea Bacău este anunţat că i s-a aprobat „repunerea în drepturile de pensie începând cu data de 01.11.1955“. Până la sfârşitul vieţii va urma un nesfârşit şir de petiţii şi reclamaţii făcute de eroul nostru, către autorităţile locale şi centrale, pentru obţinerea unor drepturi imobiliare deţinute de acesta în Piatra Neamţ. Din una dintre acestea, adresată Consiliului de Miniştri al RPR, pentru restituirea unui imobil situat în oraşul Piatra Neamţ, aflăm că „Generalul pensionar Nicolae I. Dăscălescu, locuia în str. IV Stalin, nr. 126. Mai târziu, dintr-o declaraţie dată la Notariatul de stat Piatra Neamţ, la 30 august 1963, aflăm că N. Dăscălescu avea domiciliul flotant în Calea Bicaz, nr. 126 (fostă I. V. Stalin – n.n.).

Comportare exemplară faţă de populaţia civilă din Cehoslovacia

Din ultima perioadă a vieţii generalului N. Dăscălescu, anii 1963- 1969, deţinem documente referitoare la activitatea lui în calitate de comandant al Armatei a 4-a române în războiul contra Germaniei hitleriste, purtat pe teritoriul Cehoslovaciei, precum şi despre comportamentul soldaţilor români faţă de populaţia cehoslovacă. Iată ce declara generalul la 28 august 1963: „La intrarea Armatei 4 române în Cehoslovacia, subsemnatul a fost în linia I-a de luptă şi am fost surprins de absenţa, în satele cehoslovace în care intram, a oricărei fiinţe omeneşti. Din multele cercetări am găsit oameni ascunşi în locuinţe subterane, refugiaţi de groaza venirii Armatei române. Mi s-a afirmat de populaţie că elemente necunoscute au făcut propagandă intensă contra Armatei române, afirmând că omora civili, le scotea ochii, tăia nasul şi urechile. Această constatare m-a silit să iau următoarele măsuri: orice ostaş român ce calcă legile internaţionale ale războiului şi ale omeniei va fi imediat arestat, i se va încheia acte, va fi legat şi înaintat subsemnatului, sub escortă, să-l împuşte personal. Am cerut Serviciului Pretoral al armatei; condus de colonel Constantin Niculescu, o supraveghere neobosită, continuă şi extrem de atentă pentru a aduce populaţiei civile cehoslovace încrederea în Armata română, care a venit în Cehoslovacia să o elibereze şi nu să omoare populaţia. Datorită devotamentului extraordinar depus de Serviciul Pretoral al armatei, s-a ajuns ca populaţia cehoslovacă să capete o stimă, admiraţie şi simpatie deosebite pentru Armata română şi să dea Armatei române, fără să i se fi cerut, cel mai preţios serviciu pe front prin restabilirea comunicaţiilor, aducerea de muniţie, etc“. Datorită acestui fapt, se arată în continuare în declaraţia lui Dăscălescu, s-a ajuns ca România să fie scutită de daune de sute de milioane de lei pe care le-ar fi pretins Cehoslovacia, ca rezultat al abaterilor ostaşilor români de la legile internaţionale ale războiului şi ale omeniei, ajungându-se la colaborarea perfectă a populaţiei cu armata română şi nu sabotarea Armatei române şi războiul de partizani.

„Aţi fost un mare general şi mai ales un mare român“

Arhivele Statului din Piatra Neamţ deţine documente (în special corespondenţă), adresate în epocă, generalului Dăscălescu, de diferiţi foşti subalterni de-ai săi. Dincolo de faptul că un subaltern e un subaltern, fiind deci tentat să-şi măgulească şeful, scrisorile conţin totuşi admiraţia pentru caracterul omului şi din acest punct de vedere (unanim) sunt interesante şi revelatoare. Într-o scrisoare din Brăila, datată 20 septembrie 1964, un fost ofiţer din comanda Regimentului 38 Infanterie, Divizia 10, se adresa generalului Dăscălescu cu „o clocotire plină de adâncă afecţiune pentru personalitatea d-voastră, pentru însuşirea primă ce v-a caracterizat – de a înfăptui numai binele – de a crea şi a câştiga iubirea şi încrederea neţărmurită a subalternilor ce i-aţi avut sub comandă“. Acelaşi ofiţer se adresa lui N. Dăscălescu, un an mai târziu, în ziua naşterii Maicii Domnului, la 8 septembrie 1965, pentru „a-şi opri o clipă gândurile şi la ostaşii de pe câmpiile Brăilei, Ialomiţei şi Tulcei ce nu v-au uitat niciodată“. Cu ocazia zilei onomastice, din 6 decembrie 1965, gen. C. Trestioreanu din Buzău, îi ura, împreună cu soţia „din tot sufletul, de ziua numelui d-voastră, sănătate şi zile frumoase de fală şi mândrie, căci sunteţi un falnic fiu al acestui neam şi aţi fost un mândru ostaş apărător al iubitei noastre patrii“. Cu emoţie şi recunoştinţă îi scria, la 1 mai 1967, din Braşov, colonelul în rezervă D. Vasilescu, ca răspuns la felicitările adresate de bravul nostru general cu ocazia sărbătorilor de Paşti: „aţi fost un mare general şi mai ales un mare român“. În scrisoarea în discuţie se aprecia şi omenia şi marea dragoste a generalului pentru ostaşi, subliniindu-se printre altele că „nu a trimis în judecată nici un soldat sau ofiţer, totul clasându-se“. Cu ocazia Sfintelor Sărbători ale Naşterii Mântuitorului şi a Anului Nou 1968, veteranul colonel I. Vlad din Brăila, scria în 30 decembrie 1967: „în aceste zile ale Sfintelor Sărbători a Naşterii Mântuitorului şi a Anului Nou ne-a deschis nouă pe pământ, suflete zbuciumate, nădejdea de viaţă an de an până la bătrâneţe, iar bunul Dumnezeu să vă ajute să fiţi mereu acelaşi bun suflet şi far pentru toţi acei ce vă cunosc, vă admiră şi vă păstrează cele mai frumoase aduceri aminte“. Duminică, 10 martie 1968, profesorul universitar bucureştean Constantin N. Tomescu, într-o epistolă intitulată „Salutare prietene, Domnule General Dăscălescu“, îl informa despre „o plăcută conferinţă, ţinută în ziua de vineri, 8 martie, de scriitorul colonel Uba Traian, având titlul «Cu bricul Mircea în jurul Europei»“. Reputatul profesor menţiona: „mi s-a umplut sufletul de mulţumire, de o aleasă bucurie, când acest colonel ne-a relatat că, întâlnindu-se în portul Toulon cu personalităţi militare şi civile, un vestit general francez l-a întrebat: „Cum se află valorosul, viteazul d-voastră general Dăscălescu? E sănătos? Vă rugăm să-i transmiteţi din partea noastră calde şi respectuoase salutări“. Cu ocazia „Sfintelor Sărbători ale Învierii Domnului Nostru Isus Hristos“, colonelul Cucovanu îi transmitea din Braşov, la 13 aprilie 1969, ani mulţi şi sănătate „spre bucuria celor care vă iubesc, vă stimează şi vă nutresc cele mai bune sentimente şi înalta consideraţiune – ca un omagiu pentru frumoasa şi neuitata d-voastră atitudine de şef şi comandant“. Cu acelaşi prilej, generalul Negrescu, îi scria „să dea Domnul ca urarea creştinească Cristos a înviat! să ducă la triumful Adevărului, Iubirii şi Păcii pe care El a propovăduit-o“. Cu emoţie şi profunde amintiri, generalul pietrean Manoliu îi scria, la 24 august 1969, din Bucureşti, (cu o lună înainte de moartea bravului oştean) că în timpul marilor serbări de la Mărăşeşti „privind întinderile până în zări, m-a furat gândul şi la D-vs. parcă întrebându-mă: pe unde o fi «rostuit» cu tunurile sale marele nostru erou Dăscălescu?“. Acelaşi general, octogenar, născut în oraşul de la poalele Pietricicăi, îl ruga pe camaradul de arme, Dăscălescu, să-l ajute pe fratele său, bietul Vali. Dar camaradul devotat nu-i va mai putea scrie: la 28 septembrie 1969, marele comandant de oşti şi-a dat obştescul sfârşit.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Vremea colindelor, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ instituţiile de învăţămînt teologic au început seria concertelor de Crăciun

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

În această perioadă comunitatea romaşcană este invitată la evenimente prilejuite de Sărbătoarea Crăciunului, marcată de concerte de colinde susţinute de elevii şi studenţii instituţiilor teologice din Roman. La capela Institutului Teologic Franciscan din Roman a avut loc, sîmbătă, 14 decembrie, un concert de colinde dedicat rudelor şi prietenilor din comunităţile catolice. Pe 15 decembrie a avut loc, în aceeaşi capelă, un al doilea concert de colinde, intitulat “Să-l iubim pe Pruncuşorul din Betleem!”. “Prin colindele noastre din cadrul tradiţionalului Concert de Crăciun dorim să ne sincronizăm inimile noastre cu inima lui Dumnezeu făcut om în Pruncuşorul din iesle şi să contemplăm umilinţa, gingăşia şi iubirea Lui nemărginită” spun organizatorii. Cele două concete au fost susţinute de corul “Joculqatores Domini” al studenţilor Institutului Teologic Franciscan din Roman şi fraţii novici din Noviciatul Franciscan din Prăjeşti, cărora li s-a alăturat şi corul de copii din parohia “Adormirea Miacii Domnului” Nisiporeşti. Sala “Nicolae Manolescu Strunga” va găzdui, luni, 16 decembrie, de la orele 18, concertul de colinde susţinut de elevii Liceului Teologic “Episcop Melchisedec Ştefănescu”. Aşa cum se menţionează pe pagina de socializare a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, evenimentul are binecuvîntarea Înalt Preasfinţitului Ioachim. “În cadrul evenimentului elevii seminarişti vor interpreta colinde tradiţionale româneşti. Datorită bunăvoinţei autorităţilor locale ale municipiului Roman accesul în sală este gratuit şi sînt aşteptaţi toţi iubitorii de muzică religioasă, care apreciază colindele. Comunitatea educaţională a Liceului Teologic Episcop Melchisedec din Roman mulţumeşte tuturor partenerilor educativi ce au sprijinit actul şcolar pe parcursul anului 2019, urîndu-le tot binele şi rugînd pe Bunul Dumnezeu să păzească de rău toţi prietenii învăţămîntului seminarial romaşcan”, se menţionează pe pagina oficială a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Roman: Festivalul Minorităţilor, la a IV-a ediţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la eveniment îşi aduc contribuţia ansambluri şi formaţii ale comunităţilor aremeneşti, evreieşti, elene, lipovene şi rrome

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Miercuri, 18 decembrie, Sala de festivităţi “Nicolae Manolescu Strunga” aparţinînd Primăriei Roman, va găzdui cea de a IV-a ediţie a Festivalului Minorităţilor, organizat la Roman de reprezentanţii principaleloretnii. “Festivalul se află deja la IV-a ediţie şi este prilejuit de Ziua Internaţională a Minorităţilor, care se celebrează anual şi în România. Cu această ocazie comunitatea armenească, cea elenă, cea a ruşilor lipoveni, cea a evreilor şi cea a rromilor, în colaborare cu Primăria Roman, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Liceu “Episcop Melchisedec Ştefănescu”, vor reuni, la ora 17, cele mai bune formaţii pentru a marca acest sfîrşit de an, cu un spectacol de excepţie, în care vor fi aduse pe scenă cele mai bune formaţii reprezentînd etniile care trăiesc în Roman”, a declarat Emanuel Nazaretian, preşedintele Comunităţii armene din Roman, iniţiatorul proiectului. Acesta a mai adăugat faptul că intrarea la spectacol este liberă şi că sînt aşteptaţi cît mai mulţi romaşcani pentru a se bucura de frumuseţea obiceiurilor şi tradiţiilor tuturor etniilor care convieţuiesc în Roman.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Stimulente pentru conducerea Spitalului Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în şedinţa ordinară a lunii decembrie se propune acordarea de bonusuri salariale pentru trei dintre membrii comitetului director al unităţii sanitare

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Unul din cele 14 proiecte de hotărîre, aflate pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de consiliul local din acest an, care va avea loc în sala de conferinţe a Hotelului Roman, în ziua de 19 decembrie, se referă la acordarea de stimulente materiale lunare, membrilor Comitetului Director al Spitalului Roman. Conform referatului de aprobare, se justifică în faţa consilierilor locali baza legală de aprobare a actului normativ, care se referă la asigurarea proporţionalităţii între munca depusă, răspunderea fiecărei funcţii şi remuneraţia acordată, precum şi pentru motivarea personalului. Aceste stimulente urmează a se acorda din veniturile proprii ale spitalului doar directorului medical, directorului financiar contabil şi directorului de îngrijiri medicale, în baza Legii 153/2017 de salarizare a personalului bugetar, a Regulamentului de sporuri din Hotărîrea de Guvern 153/2018 şi în baza adresei Ministerului Sănătăţii nr.4322/25 aprilie 2018, precum şi a Legii 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care stipulează la articolul 199 că “autorităţile administraţiei publice locale pot acorda personalului medical şi de specialitate din spitalele publice, din reţeaua sanitară proprie, stimulente financiare, în limita a două salarii minime brute pe ţară, în baza hotărîrii deliberative a autorităţii admnistraţiei publice locale, în limita bugetului aprobat”. Aceste stimulente financiare urmează a fi acordate, în condiţiile în care proiectul trece de aprobarea consiliului local, din 1 ianuarie 2020. În condiţiile majorării salariului minim brut pe ţară, prognozat a ajunge la 2.230 lei, stimulentele financiare obţinute de fiecare din cei trei directori ar urma să ajungă la aproximativ 4.400 lei şi vor fi acordate din veniturile proprii ale Spitalului Roman.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending