Contactează-ne

Prima pagină

Gărzile medicilor, neplătite din mai

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ medicii sînt îngrijoraţi de faptul că nu-şi vor mai încasa banii ■ se vehiculează tot mai des desfiinţarea centrelor de permanenţă

Ministerul Sănătăţii a ajuns la fundul sacului, iar asta se vede cel mai bine în medicina primară. Din luna mai, Guvernul nu a mai achitat gărzile medicilor de familie care acordă asistenţă medicală în centrele de permanenţă. După ce a acreditat ideea desfiinţării centrelor de permanenţă, Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a decis să le păstreze, dar… n-a găsit soluţii de plată a medicilor care fac gărzi în aceste centre. „Medicii de familie care fac gărzi în centrele de permanenţă n-au mai fost remuneraţi din luna mai, pentru că nu mai sînt bani în buget pentru acest program, de permanenţă. Eu vorbesc strict în nume personal, pentru că, în ciuda faptului că toţi trecem prin astfel de greutăţi, nimeni nu doreşte să se plîngă. Probabil că le e frică de statul paralel, de Soros, de taburetul din curte, sau ştiu eu de cine. Asta este situaţia. Nu sînt bani. Se fac gărzi, dar problema e alta: plata gărzilor include şi medicaţia. Este extrem de greu să acoperim de două luni de zile această medicaţie. Noi cumpărăm medicamente, chiar dacă n-am primit bani, pentru că nu te poţi prezenta în gardă fără trusa de medicamente. Dacă în gardă apare o urgenţă, medicul trebuie să aibă medicamentele cu care să salveze bolnavul. Noi acum am acoperit nevoile centrelor de permanenţă din medicaţia de la cabinet, oricît de scumpe sînt aceste medicamete“, a declarat Mirela Costin, medic de familie la Sagna. Aceasta a mai spus că un medic de familie care face 5-6 gărzi pe lună cheltuie pe trusa de medicamente cam 200-300 de lei. O oră de gardă pentru un medic de familie costă 40 lei, iar o asistentă primeşte 22,5 lei pe oră. În judeţul Neamţ funcţionează 24 de centre de peramanenţă, cele mai multe în muncipiile Piatra Neamţ şi Roman. Medicul apreciază că lipsa banilor din sistem va conduce mai devreme sau mai târziu la desfiinţarea acestor centre, necesare atît în mediul rural cît şi în cel urban.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Rejudecare într-un proces de fraudă cu bani europeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ contestaţiile inculpaţilor pentru Camera preliminară au fost respinse ■ ambii bărbaţi, un afacerist şi un inspector în construcţii, au fost inculpaţi din nou de procurorii anticorupţie, pentru fapte similare ■

Curtea de Apel Bacău a pus punct final procedurii de Cameră preliminară într-un dosar cu acuze de fraudă cu fonduri europene. Un afacerist, Bogdan Andrei Ungureanu şi un inspector în construcţii, Viorel Zabavschi, au fost inculpaţi de DNA, dar au atacat decizia Tribunalului Neamţ prin care s-a dispus începerea procesului. Recent, magistraţii din judeţul vecin au respins acţiunea ca nefondată, iar litigiul poate începe. La finele anului trecut DNA l-a inculpat pe Ungureanu, în calitate de reprezentant al S.C. Lilfarm S.R.L. El a fost acuzat de săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Zabavschi, în calitate de funcţionar în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Neamţ, a fost acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Şi agentul economic Lilfarm a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Atunci anchetatorii au arătat că în perioada 2014-2015, Ungureanu a depus cu rea-credinţă la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (la O.J.F.I.R.) Neamţ mai multe documente cu un conţinut nereal, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul proiectului intitulat „Construire minicentru SPA şi teren de tenis în comuna Vînători-Neamţ“. Unul dintre documentele depuse la O.J.F.I.R. Neamt, a fost furnizat de Zabavschi care a întocmit şi semnat un proces verbal de inspecţie în execuţie în conţinutul căruia a menţionat în mod nereal ca a efectuat o inspecţie tehnică la obiectivul prevăzut în proiectul respectiv. În baza înscrisurilor false, beneficiara Lilfarm S.R.L a încasat pe nedrept suma de 133.481 lei, reprezentînd contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranşe. A.F.I.R. nu s-a constituit parte civilă, deoarece debitul a fost recuperat integral. În luna iunie, cei doi au fost inculpaţi cu repetiţie, pentru fapte similare. Ungureanu a fost acuzat de participaţie improprie la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În acelaşi dosar, Viorel Zabavschi, la data faptei inspector în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Neamţ, a fost trimis în judecat pentru săvîrşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. „În perioada 2014 – 2016, în contextul execuţiei unui proiect intitulat «Desfiinţare anexe, construire pensiune turistică P plus 1E plus M şi reabilitare şi extindere cladire existentă prin Program FEADR», inculpatul Ungureanu Bogdan Andrei, în calitatea menţionată mai sus, a pus la dispoziţia beneficiarului mai multe documente false (procese verbale de recepţie calitativă şi contracte de prestări servicii), pe care acesta din urmă, fără vinovăţie, le-a depus la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (O.J.F.I.R.) Neamţ cu scopul obţinerii pe nedrept a sprijinului financiar nerambursabil“, conform DNA. Unul dintre documentele false depuse la O.J.F.I.R. a fost furnizat de inculpatul Zabavschi Viorel, care în calitate de inspector în cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Neamţ, a întocmit şi semnat un proces verbal de inspecţie în execuţie în conţinutul căruia a menţionat în mod nereal că a efectuat o inspecţie tehnica la obiectivul prevăzut în proiectul respectiv. În baza înscrisurilor false, beneficiara proiectului a încasat pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 660.225 lei, sumă cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă în cauză. Anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri imobile ce aparţin lui Viorel Zabavschi. Dosarul a intrat pe rolul Tribunalului Neamţ cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii. Cauza va fi timp de cel mult două luni în procedură de Cameră preliminară, apoi procesul intră în linie dreaptă cu administrarea probatoriului.

Citește știrea

Economie

Pensiile dregătorilor vs. pensiile prostimii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conform noilor prevederi, la 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie ar trebui să fie 1.265 de lei ■ la 1-IX- 2020 va fi de 1.775 lei, iar la aceeaşi dată din 2021 va fi de 1.875 lei ■ în 2022, valoarea punctului va fi indexată cu inflaţia ■ guvernanţii au stabilit pensii speciale pentru aleşii locali care au avut funcţii după 1992 ■ pleaşca de mii de lei lunar se va aduna la pensia de drept ■

După cum se ştie, Legea pensiilor a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor pe 26 iunie 2019, după ce cu o săptămînă înainte fusese respinsă pentru că Puterea nu a reuşit să-şi mobilizeze aleşii. Proiectul prevede majorarea anuală a punctului de pensie, iniţiatorii legii susţinînd că pînă în anul 2022 se vor recalcula toate pensiile şi se vor dubla veniturile celor care s-au retras din activitate. Creşterea graduală a pensiilor marii majorităţi a celor care au ieşit din cîmpul muncii, dar practica a dovedit că orice majorare (şi a salariilor) a adus cu sine scumpiri în lanţ. Dacă Legea pensiilor a fost adoptată pe 26 iunie, cu o zi înainte guvernanţii votau Codul administrativ, prin ordonanţă de urgenţă, în această reglementare fiind şi un capitol controversat, care se referă tot la pensii. Dar nu pentru cei mulţi, ci pentru o serie de dregători din administraţiile locale. Este vorba despre pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Adică ei vor cumula pensia de drept cu cea specială, ajungînd la drepturi financiare mult mai mari decît cele ale „prostimii“. Revenind la legea pensiilor „pentru toţi“, iniţiatoarea ei, fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, declara: „Pe acestă lege votata astăzi (26 iunie – n.r.), care creşte pensiile, şi nu îi sărăceşte pe pensionari, se ajunge la 11,7% din PIB, tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine“. De partea cealaltă, Opoziţia acuza Puterea că nu face decît să-şi caute căi de a trage voturi, iar creşterile promise nu vor putea fi susţinute de bugetul statului. Legea prevede că primele creşteri de pensii vor avea loc chiar din toamnă, cu începere de la 1 septembrie. Atunci valoarea punctului de pensie ar trebui să ajungă la 1.265 de lei, de la 1.100 cît este acum. Apoi, pînă în 2021, punctul de pensie va creşte în fiecare zi de 1 septembrie. Aşa se face că la 1 septembrie 2020 va fi de 1.775 lei, în 2021 punctul de va ajunge la 1.875, şi, în sfîrşit, în anul 2022, tot în septembrie, valoarea punctului de referinţă va fi indexată cu inflaţia. Legea adoptată de deputaţi stabileşte o nouă formulă de calcul a pensiilor începînd cu 2022, iar textul prevede că pentru fiecare cetăţean se însumează un punctaj total rezultat din contribuţii şi nu se mai împarte la anii munciţi. Punctajul se va înmulţi cu un indice de referinţă stabilit acum la 75 de lei, indexat cu valoarea inflaţiei şi majorat în funcţie de salariul mediu brut pe ţară. Aşa se face că un român care a lucrat 25 de ani şi are acum 2 puncte de pensie, primeşte lunar 2.200 de lei. Guvernanţii spun că peste 3 ani, în 2022, acelaşi om va avea o pensie dublă, pentru că noul punctaj se va înmulţi cu indicele de referinţă de 75 de lei indexat cu o inflaţie poate de 5 procente, şi va fi influenţată şi de creşterea salariului mediu brut. Vor fi asimilate la vechimea pentru pensie studiile universitare, masterele, doctoratele, stagiul militar, concediul de creştere a copilului şi şomajul indemnizat, iar femeile care au născut şi crescut trei copii se pot pensiona cu 6 ani mai devreme. S-a spus că legea intenţionează să elimine inechităţile, pentru că acum sînt persoane care beneficiază de pensie minimă indiferent dacă au cotizat la sistem 15 sau 30 de ani. Deci un pensionar cu 13 ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.032 în 2021, unul cu pensie minimă acum, dar cu 19 ani vechime va avea 1.176 lei în 2021, iar unul cu 35 de ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.560 de lei peste doi ani. Toate acestea înseamnă un efort bugetar consistent, iar potrivit estimărilor fostului ministru al Muncii, 8,4 miliarde de lei ar trebui să scoată guvernanţii de la bugetul de stat pentru majorarile promise în acest an, iar pînă în 2022, suma s-ar majora la 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.

Pensiile speciale

Aşa cum precizam mai sus, conform noului Cod Administrativ, aleşii locali, începînd din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială lunară, în plus faţă de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizaţia brută, primită atunci cînd sînt în funcţii, ceea ce duce la sume importante. De mii de lei lunar. Pensia specială este calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decît netul) înmulţit cu numărul de luni petrecute în funcţie. Limita maximă pentru acest calcul este de trei mandate, adică 12 ani de mandat. Concret, „speciala“ pentru un primar care a stat trei mandate şi are acum un salariu brut de 10.000 de lei pe lună ar fi aproape 6.000 de lei pe lună şi se cumulează cu orice alt venit. Trebuie spus că parlamentarii PNL şi USR au solicitat Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care a fost adoptat Codul Administrativ, pe motiv că include prevederi declarate neconstituţionale anterior, cum sînt cele privind pensiile speciale şi că nu se justifică votarea actului normativ prin ordonanţă de urgenţă. Codul administrativ a avut un traseu sinuos pînă a ajuns să fie adoptat de guvern spre finalul lunii trecute. Proiectul de lege fusese votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei. Magistraţii au constatat că actul a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018, fiind contestată la CCR şi de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Apoi, Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins în acest an de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu mai putea produce efecte. Şi a venit ordonanţa de urgenţă, care a schimbat iarăşi datele problemei.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre aleşii locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari cu mai mult de trei mandate. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, deoarece prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă – 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Accident cu două victime. Trafic blocat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier soldat cu două victime după coliziunea dintre un autoturism şI o autoutilitară a avut loc vineri, 16 august, în localitatea Dobreni. Conform primelor informaţii oferite de reprezentanţii IPJ Neamţ, traficul este blocat. “Accident rutier pe DN 15 C, în localitatea Dobreni. Coliziune între un autoturism și o autoutilitară, două victime. Trafic blocat”, au transmis cei de la IPJ Neamţ. Tot vineri a mai avut loc un accident rutier soldat cu o victimă pe strada Gara Veche din Piatra Neamţ. “Din primele cercetări efectuate de polițiștii rutieri din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 47 de ani, din Țibucani, conducea o autoutilitară pe strada Gara Veche din Piatra Neamț, a efectuat manevra de depășire a unei motociclete ce era staționată și nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoare față de celălalt vehicul, moment în care brațul de calare s-a deschis, acroșînd motociclistul, în vîrstă de 45 de ani, din Zănești. În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a motociclistului, care a fost preluat și transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Polițistii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending