Contactează-ne

Actualitate

Galerie foto: Zilele comunei Ion Creangă – veche vatră de civilizaţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

n trei zile au durat evenimentele care au marcat, în Anul Centenarului, sărbătoarea localităţii n au fost prezenţi invitaţi de marcă n o serbare cîmpenească a încîntat audienţa, organizîndu-se şi cea de-a XI-a ediţie a Festivalului folcloric Pe sub Creanga de Arin n

Ion Creangă, o mîndră aşezare de răzeşi din zona estică a judeţului
Neamţ nu şi-a dezminţit nici anul acesta renumele în preajma
Sfintei Sărbători a Împăraţilor Constantin şi Elena, cînd vreme de
trei zile a celebrat trecutul şi prezentul, cu mare încredere în viitor.
Manifestările au cuprins mai întîi un simpozion dedicat Unirii de la
1918, depuneri de coroane pentru eroi şi în ultima zi, duminică, 20
mai, o serbare cîmpenească de care a fugit pînă şi ploaia. A fost un
moment al Unirii, cu adevărat, în condiţiile în care primarul Petrică
Prichici, consilierii locali şi oficialităţile prezente alături de cetăţeni
care, cu mîndrie, spun că „sînt de la Creangă“ au ţinut să aibă
oaspeţi din toate zonele ţării şi de peste hotare. Simpozionul
dedicat momentului 1 Decembrie 1918 a reunit aproape 500 de
participanţi, care au retrăit fapte de arme, vitejie şi dorinţa de a fi o
naţiune unită. „Domnilor deputaţi, părinţi parohi şi stimaţi cetăţeni ai
comunei Ion Creangă. Această sărbătoare a comunităţii a debutat
încă de la Înălţarea Domnului. În primul rînd, în aceste zile, îI vom
comemora şi cinsti pe eroii neamului, după care ne vom bucura de
moment emoţionant. Importanţa Marii Uniri de la 1918 pentru istoria
României şi dezvoltarea comunei Ion Creangă sînt temele de bază
ale acestui moment“, spunea, în deschiderea simpozionului,
primarul Petrică Prichici. În anii din urmă, Zilele comunei Ion
Creangă au avut loc în pădurea Arinosul, însă, mai nou, odată cu
investiţiile şi inaugurarea zonei de recreere de la ieşirea din
localitate, către podul peste Siret, totul s-a schimbat. Cetăţenii din
Ion Creangă şi invitaţii lor au la dispoziţie un spaţiu modern, o
grădină de vară, în care tronează şi monumentul eroilor, care se
pretează pentru evenimentele festive. De asemenea, Primăria Ion
Creangă dispune şi de săli amenajate special, în cadrul Căminului
Cultural, pentru evenimente deosebite. Aşa că primarul Petrică
Prichici şi consilierii locali i-au primit ca orice bune gazde pe
prefectul judeţului, Daniela Soroceanu, senatorul Dan Manoliu,
deputatul Alexandru Rotaru şi alţi oaspeţi de seamă. „La cea de-a
XI-a ediţie a Festivalului folcloric Pe sub Creanga de Arin, stimaţi
cetăţeni din comuna Ion Creangă şi din împrejurimi, bine ne-am
revăzut! Aceste manifestări dedicate comunităţii noastre au avut loc
pe parcursul a trei zile, ele debutînd cu depunerea de coroane de
flori la mormintele eroilor de pe aceste meleaguri. Pe data de 19
mai a fost un simpozion iar apoi a venit ziua acestei petreceri“, a
mai menţionat primarul Petrică Prichici. Prefectul a transmis
felicitări din partea Guvernului României, parlamentarii prezenţi
spunînd că localitatea nemţeană va fi sprijinită. De altfel, în ultimii
ani, locuitorii satelor componente au putut simţi că lucrurile se
mişcă spre bine, urmare a eforturilor făcute de Primăria şi Consiliul
Local Ion Creangă.

Program apreciat

Pentru a marca evenimentul aniversării Centenarului Marii Uniri de
la 1918, administraţia a organizat sîmbătă, 19 mai, de la ora 10, la
Căminul Cultural, simpozionul cu tema Importanţa Marii Uniri din
1918 pentru istoria României şi dezvoltarea Comunei Ion Creangă
în perioada 1 decembrie 1918 – 1 decembrie 2018. Lectori au fost
profesorii Tamaş Ana, Claudia Cocuţ, părinţii Mihail Buda, Mitică
Bighiu şi Tiberiu Roşu, alături de fosta jurnalistă Cristiana Bortaş.
Apoi, duminică, 20 mai, de la ora 13.30, parcul comunei a găzduit
Festivalul interjudeţean de muzică populară Pe sub Creanga de
Arin. Între ora 13.30 şi 14.00 a avut loc primirea oficialităţilor şi
invitaţilor, prilej de întîlnire cu fiii satului. De la ora 14, în
prezentarea lui Vasile Pohoaţă, de la Radio Iaşi, alături de Sabina
Japalela, a urmat festivalu folcloric. Artiştii invitaţi au fost meniţi să
„uneacă“ din nou provinciile istorice. Ion Paladi, din Moldova, a
ridicat toată asistenţa în picioare, Viorica Macovei la fel, mai fiind
prezenţi în faţa publicului şi a invitaţilor lor Grigore Gherman, Dinu
Iancu Sălăjanu, DJ Project, Kronoss, Nemuritorii, Plai
Moldovenesc. Artiştii locali nu au lipsit, printre ei numărîndu-se
rapsodul Costică Matei-Creangă, Elena Diana Constantin şi
Laurenţiu Băcăoanu. Petrecerile şi evenimentele dedicate Zilelor
comunei Ion Creangă au venit, de fapt, ca o încununare a muncii
din ultimii ani, materializată prin ceea ce poate vedea oricine în
zonă. Proiectele majore au cuprins: sediul primăriei, sala de sport la
Şcoala Ion Creangă, şcoli noi în satele Izvor şi Ion Creangă; cămine
noi la Stejaru, Recea şi Izvor, modernizarea prin asfaltare a
drumurilor DC 79 Izvor – Avereşti, modernizarea drumului comunal
Ion Creangă – Muncel prin pietruire, introducere apă curentă,
construirea de şapte poduri şi două punţi (din care trei poduri în
Averesti, două în Stejaru, două în Ion Creangă şi punţi în Ion
Creangă), introducerea de gaz metan, implementarea unui proiect
pentru colectarea deşeurilor împreună cu alte nouă comune,
reparaţii capitale la corpul B al Şcolii Ion Creangă şi introducerea de
încălzire centrală în toate şcolile din comuna Ion Creangă.

Vatră de tradiţie

Prima atestare istorică a existenţei satului Ion Creangă este
consemnată din vremea lui Ştefan cel Mare într-un document datat
14 octombrie 1473 (6981), emis la Suceava, în care se
menţionează, între altele: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan
Voievod, Domnu al Ţării Moldovei. Facem cunoscut… că au venit
înaintea noastră… şi înaintea lui Chir Tarasie episcope de
Mitropolia de Jos… sluga noastră Pan Petrea stolnicul nostrum, fiul
lui Andrică şi a pîrît pe fiica panului Petru Ponici, Ilca pentru
moartea tatălui său Andrică. Deci Ilcă nu s-a lepădat de acea
moarte a lui Andrică, pe care l-a ucis Petru Ponici, tatăl Ilcăi… şi a
plătit Ilca moartea lui Andrică… în mîinile slugii noastre, pană Petru
stolnic şi i-a dat un sat al ei pe Siret, anume Brătieşti ( vechia
denumire a satului Ion Creangă – n.t.) iar pan Petre i-a dat Ilcăi
pentru acel sat încă 40 de zloţi tătărăşti şi au rămas în pace veşnică.
Pentru aceea noi de asemenea am dat şi am întărit slugii noastre
credincioase, pan Petre, stolnicul nostru acest sat mai înainte spus,
anume Brătieşti pe Siret, să-i fie de la noi uric şi cu tot venitul lui şi
copiilor lui şi fraţilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui, şi
răstrănepoţilor lui, şi întregului său neam… în vecii vecilor“. Satul
Avereşti este aşezat în partea de nord-est a Comunei Ion Creangă,
pe un platou înclinat pe direcţia N-S pe terasa pîrîului Avereşti, la
baza versantului vestic al dealului Ulmului, Griviţa şi Văleanca. Într-
o lucrare scrisă de Doniceanu intitulată Monografia satului Avereşti
din Ţinutul Romanului există cîteva anexe care acreditează indirect
ideea că Avereştiul este şi el atestat încă din vremea lui Ştefan cel
Mare.
Satul Stejaru este aşezat pe valea Leorda, Brăteasca şi a pîrîului
Stejaru, în preajma versantului nordic al dealului Stînişoara într-o
mică depresiune. Poartă această denumire după 1864. Locuitorii
din acest sat provin din ţăranii clăcaşi aduşi de boierul Gheorghe
Sturdza ca urmare a lipsei braţelor de muncă, datorită epidemiei de
holeră din 1820. Peste această populaţie autohtonă au venit circa
50 de familii din Ardeal, cerînd să fie primiţi drept clăcaşi pe moşia
acestuia. Satul Recea, de asemenea, are o bogată istorie, fiind
găsit în scrieri încă de la începutul secolului al XIX-lea. Satul Izvor e
un sat de clăcaşi a cărei origine este în strînsă legătură cu cea a
satului Avereşti. Moşia pe care se află satul Avereşti a făcut parte
din cea a lui Oancea Averescu. Satul Muncel, în cea mai lungă
perioadă de timp, a fost cunoscut sub numele de Muncelul Durii.
Iniţial a fost o moşie în ţinutul Romanului, apoi sat.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: A doua zi cu peste 2.000 de cazuri de infectări

Știre publicată în urmă cu

în data de

n au fost înregistrate, la nivel naţional, 2.086 de cazuri n la Neamţ au fost înregistrate 41 de cazuri noi, iar numărul total a ajuns la 3.259 n

Numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns la 129.658 joi, după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că 2,086 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore. În Bucureşti sunt 301 cazuri noi, Iaşi – 133, Constanţa – 122, Bacău – 104, Cluj – 104. 37 de persoane au decedat, numărul total fiind 4.862. La ATI sunt internaţi 557 de pacienţi.

”Până astăzi, 1 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 129.658 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 103.994 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.086 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, indică datele anunţate joi. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 509 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.862 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 30.09.2020 (10:00) – 01.10.2020 (10:00) au fost înregistrate 37 de decese (28 bărbaţi şi 9 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 7 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.617. Dintre acestea, 557 sunt internate la ATI.  Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.445.488 de teste. Dintre acestea 25.797 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.991 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.806 la cerere. Pe teritoriul României, 8.169 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.497 de  persoane se află în izolare instituţionalizată.

De asemenea, 22.844 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 2 persoane. Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 294 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 62.000 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate miercuri 2 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal. În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.701 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 7 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite şi câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria şi Qatar.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 126 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 733 au fost declaraţi vindecaţi: 613 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia. Notă: aceste date sunt obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autorităţile competente din statele de reşedinţă, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetăţenii români din străinătate.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor şi este valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Trending