Contactează-ne

Cultural

GALERIE FOTO: „Un primar energic, cu multă tragere de inimă“

Știe publicată cu

în data de

■ cuvintele îi aparţin lui Simion Mehedinţi, fost ministru al Instrucţiunei Publice, referindu-se la primarul Nicu Albu după ce a rămas impresionat de cum arăta oraşul Piatra Neamţ în 1924 ■ de la moartea fostului edil, prefect şi parlamentar s-au împlinit 110 ani ■

Nicu N. Albu (…) a fost un om de afaceri şi politician român – primar, prefect, deputat, senator, cetaţean de onoare (post-mortem) al municipiului Piatra Neamţ“. Aşa începe prezentarea ilustrului pietrean în enciclopedia virtuală Wikipedia. Poate nu mulţi ştiu că de spiritul său administrativ se leagă o mare parte din realizările care au modernizat zona Neamţului la început de secol XX. Sub influenţa şi prin consecvenţa cu care a urmărit înbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de civilizaţie ale judeţului, Nicu Albu, de la a cărui moarte au trecut 110 ani, este cel care a proiectat şi finalizat reţeaua de şosele care leagă şi acum Piatra Neamţ de Bicaz, de Hangu, pînă la Vatra Dornei, Tîrgu Neamţ de Poiana Largului, prin Pipirig şi peste dealul Petru Vodă. De asemenea, a determinat realizarea liniilor ferate Bacău – Piatra Neamţ, Piatra Neamţ – Tarcău, a introdus telefonul în toate comunele judeţului, la 1906 toate fiind legate de Capitală. El a impus exploatarea ştiinţifică a pădurilor, a realizat un program coerent de plantaţii şi s-a implicat în edificarea marilor străzi din Piatra Neamţ. Altă mare realizare în timpul mandatului său de primar a fost introducerea iluminatului electric în oraş, utilizînd uzina societăţii Foresta. Oraşul de sub Pietricica a fost primul din Moldova unde s-a introdus folosirea energiei electrice, în 1894. Iniţial, iluminatul public se făcea cu felinare cu lumînări, ce au fost înlocuite după 1880 cu lămpi cu petrol. Sistemul s-a menţinut pînă la introducerea iluminatului cu arcuri voltaice în piaţa centrală şi în grădina publică, în 1894, în timpul mandatului de primar al lui Manolache Albu. „Piatra are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer. Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice, oraşul este copleşitor, dar impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua“, spunea Nicolae Iorga, într-o vizită făcută la Piatra Neamţ în 1903. La 1900, oraşul era împărţit în trei circumscripţii administrative, cu 77 de străzi care erau clasificate în trei categorii. Conform documentelor de arhivă, în anul 1900 erau înregistrate 35 de străzi de categoria I, 31 de categoria a II-a şi 11 de categoria a III-a, mai puţin de jumătate avînd trotuare. „Trebuie subliniat faptul că străzile oraşului reşedinţă de judeţ purtau, spre cinstea locuitorilor şi edililor, nume de personalităţi politice şi culturale, de sfinţi, locuri împămîntenite în conştiinţa cetăţenilor din această parte de ţară“, declara profesorul Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Naţionale.

Un primar mai energic, cu multă tragere de inimă

În mandatul de primar a lui Nicu Albu au fost construite bulevardul Ferdinand, străzile C.V. Andrieş şi Zînelor, au fost reabilitate sediile primăriei şi pompierilor. Tot atunci a fost înfiinţată sera de flori, a fost realizat primul blocaj de piatră al rîului Bistriţa şi a fost introdusă reţeaua de apă potabilă. Gara a fost adusă în oraş şi a fost prelungită calea ferată. De numele pietreanului se leagă amenajarea Parcului Cozla, dar şi corectarea cursurilor rîului Bistriţa şi a pîraielor Cuejdi şi Borzoghean. Parcul Cozla a fost inaugurat pe 15 august 1904, în zi de sărbătoare (Sfintei Maria) şi are o istorie interesantă. Cu şapte ani în urmă, în noaptea de 21/22 mai 1897, după o lungă perioadă de ploi abundente, a avut loc o alunecare de teren de amploare, iar la baza muntelui au fost afectate 21 de case şi anexe gospodăreşti. „Cel care, trăind toate aceste dramatice evenimente, a avut fericita idee de a remodela şi fortifica muntele prin amenajarea unui parc de mare pitoresc şi atracţie turistică, a fost Nicu N. Albu, prefect şi apoi primar al urbei“, scrie Constantin Bostan, într-o lucrare despre istoria muntelui Cozla. Lucrările la parc au pornit în anul 1901 „doar cu lopata şi tîrnăcopul“, şi au constat în nivelarea terenului, plantaţii de brazi, construirea drumului ce duce din strada Ştefan cel Mare pînă în vîrful Cozlei mici, ziduri de sprijin, rigole şi podeţe. Geograful Simion Mehedinţi, fost parlamentar, ministru al Instrucţiunei Publice şi profesor la Universitatea Bucureşti, a vizitat Piatra Neamţ în 1924, rămînînd impresionat de aspectul oraşului. „Oraşul are îmbinat în el ceva din importanţa economică a Ploieştilor şi din frumuseţea naturală a Braşovului. Din întreg ţinutul Moldovei, e oraşul cu împrejurimile imediate cele mai pitoreşti. Prin valea lui, oraşul e ca o stea cu trei raze. Cernegura e umbra pădurii, Pietricia e straja, iar Cozla podoaba. Pe acesta din urmă, un primar mai energic, cu multă tragere de inimă, a tăiat drumuri în serpentin, a oprit în loc alunecarea straturilor hleioase prin plantaţiuni de mesteacăni şi brazi, creînd un frumos parc şi un loc de îndemn la mişcare pentru paşnicii cetăţeni“, spunea Simion Mehedinţi, referindu-se la primarul Nicu Albu.

A fost greu, dar am învins natura!

Nicu Albu s-a născut la Piatra Neamţ pe 2 februarie 1853, în familia Mariei (Ostvald) şi Neculai Albu. Tatăl său era administrator de moşii şi proprietar al unor suprafeţe de pădure pe valea Bistriţei. Lotrului şi Oltului. A făcut studiile primare la Piatra Neamţ, cursurile secundare le-a urmat la Academia Mihăileană de la Iaşi, după care a absolvit Facultatea de Medicină la Berlin. Prefect, primar, deputat şi senator Nicu N. Albu a fost primar al oraşului Piatra Neamţ între anii 1901-1904 şi cîteva luni în 1907. Înainte de a fi edilul şef al urbei, a fost de două ori prefect al judeţului Neamţ, între anii 1885- 1888 şi 1895-1899. În perioada 1891-1894 a fost deputat, iar după încheierea mandatului de primar a fost ales senator între anii 1905- 1907 şi 1907-1908. Din 1995, Nicu Albu este cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ, iar numele său este purtat de o stradă din oraş şi de o şcoală (fosta nr.10). În incinta parcului zoo Cozla a fost inaugurat în 14 septembrie 1923 un bust al fostului primar, pe soclu fiind trecute cuvintele rostite de Nicu N. Albu după înfiinţarea parcului: „A fost greu, dar am învins natura!“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pe podium la un concurs de tradiţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

A IX-a ediţie a concursului De la Dragobete la sărbătoarea Rusaliilor- Tradiţie, legendă şi istorie locală, s-a desfăşurat joi, 18 aprilie, la Primăria Roman şi a fost cîştigată de echipa Temerarii, a Liceului Romano-Catolic Sfîntul Francisc de Assisi. Din echipă au făcut parte elevii: Alina Anton, Teodor Adrian Cîrjă şi Richard Claudiu Vitan, coordonată de profesorii Aurelia Cristina Balaşcă şi preotul director Cristinel Sociu. Pe locul al II-lea s-a clasat echipa Exuberanţii, de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec Ştefănescu, formată din elevii: Andra Ştefana Zisu, Alexandru Enachi şi Ştefan Vieru, coordonaţi de profesoara Felicia Arcana. Locul al III-lea a fost adjudecat de echipa Romanticii, formată din elevii: Loredana Butnaru, Andreea Coroiu şi Daria Ipati, de la Colegiul Naţional Roman-Vodă, coordonaţi de profesoara Gabriela Romano. Cu menţiune a fost răsplătită echipa Colegiului Tehnic Petru Poni, formată din elevii: Georgiana Munteanu, Iulia Alexandra Sidor, Miruna Filimon, coordonată de profesorii Monica Cătălina Corhăneanu şi Cristina Paloşanu. „Echipajele cîştigătoare a locurilor I, II, III şi cei care au primit menţiune au fost recompensaţi cu premii în bani şi diplome, în timp ce celelalte echipaje au primit doar diplomă. Toţi participanţii au fost răsplătiţi şi cu mascotă“, se precizează în comunicatul de presă al Primăriei Roman.

Citește știrea

Actualitate

Roman: De la Dragobete, la sărbătoarea Rusaliilor

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ concursul reprezintă o posibilitate de cunoaştere a tradiţiilor, legendelor şi istoriei locale

Ca în fiecare an, înainte de sărbătorile pascale, la Roman se derulează tradiţionalul concurs De la Dragobete, la sărbătoarea Rusaliilor, ajuns la a XI-a ediţie şi care evidenţiază cunoştinţele elevilor despre tradiţiile, legendele şi istoria locală. Spectacolul angrenează echipele a opt licee din Roman şi a unuia de la Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu. Organizatorii, de comun acord cu şcolile, au dat denumirea fiecărei echipe reprezentative în acrostih, de aşa manieră încît pe verticală să se poată citi cuvîntul cheie DRAGOBETE. Vor evolua în concurs următoarele echipe: Decişii, de la Liceul cu Program Sportiv Roman, Romanticii, de la Colegiul Naţional Roman Vodă, echipa Adorabilii, de la Liceul Tehnologic Vasile Sav, Ghiduşii, de la Colegiul Tehnic Petru Poni, Biruitorii, de la Colegiul Tehnic Miron Costin, Exuberanţii de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec, Temerarii, de la Liceul Teologic Romano- Catolic Sfîntul Francisc de Assisi şi Entuziaştii, de la Colegiul Tehnic Danubiana. Dragobetele reprezintă în tradiţia folclorică românescă o făptură mitico-erotică, fiind recunoscut ca fiu al Babei Dochia, identificat cu un Cupidon, Zeul Dragostei, în mitologia romană. Juriul concursului este alcătuit din: preotul doctor Florin Ţuscanu, preşedinte al juriului, profesor Violeta Lăcătuşu, scriitoare şi artist plastic şi Cristina Panaite, director la Biblioteca George Radu Melidon. Concurenţii vor fi recompensaţi cu diplome şi premii acordate de Primăria Roman.

Citește știrea

Actualitate

Bicaz: Debut expoziţional al unei mici pictoriţe

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Iarina Ungureanu şi-a expus creaţiile la Şcoala Nr.1 Bicaz ■ „Toate lucrările expuse alcătuiesc munca mea artistică pe parcursul a trei ani, fiecare tablou exprimînd plastic sentimentele mele în relaţie cu realitatea din jur“, spune Iarina ■ „Dacă talentul are nevoie de disciplină pentru a izbîndi, creativitatea are nevoie de oxigen şi de libertate“, este crezul artistei, postat şi pe afişul expoziţiei ■

Corpul didactic şi elevii Şcolii Nr.1 Bicaz au fost luni, 15 aprilie, martorii unui eveniment cultural de excepţie. Ei au participat la vernisajul expoziţiei de pictură al elevei Iarina Ungureanu, care avea să facă oficial primul pas în lumea artistică. Creaţiile sale, îndeobşte acuarelă, au fost expuse într-unul din laboratoarele instituţiei de învăţămînt bicăjene, afişînd o galerie de portrete, peisaje şi flori. Micuţa creatoare, care are vreo 13 ani, a „atacat“ cu îndrăzneală culoarea pastelată, forţa umbrelor şi eleganţa tuşei, toate armonizate cu talent în adevărate opere de artă. Activitatea a fost deschisă de profesoara Paula Stăcescu, directorul şcolii, urmînd-o printr-un cuvînt frumos şlefuit, profesoara Luminiţa Cotfasă, diriginta pictoriţei, care a lăsat să se înţeleagă că inima sa de dascăl bate cu mai multă putere de cînd a aflat că are în clasă o viitoare creatoare de artă. Nu lipsite de interes au fost şi vorbele profesoarei Cristina Sasu, inspector şcolar, care avea să asiste la eveniment în calitate de fostă dăscăliţă a Iarinei. „Toate lucrările expuse alcătuiesc munca mea artistică pe parcursul a trei ani, fiecare tablou exprimînd plastic sentimentele mele în relaţie cu realitatea din jur. Atunci cînd privesc un copil, mă uit la pădure sau la cer, culorile pe care le aşez pe desen chiar exprimă ceva. Acum depinde ce vedeţi dumneavoastră în opera pe care am creat-o, consider că este ceva simplu, dar care exprimă o multitudine de sentimente“, avea să afirme printre altele artista, care deşi la prima expoziţie a dat dovadă de oarece maturitate în comentarea propriei creaţii.

Crezul artistic al Iarinei surprins într-o singură frază postată pe afişul ce însoţeşte expoziţia este următorul: „Dacă talentul are nevoie de disciplină pentru a izbîndi, creativitatea are nevoie de oxigen şi de libertate“, înţelegîndu-se prin asta îmbinarea celor două caracteristici fără de care actul artistic ar avea de suferit, rigoarea în a ataca subiectul, forţa tuşelor şi nevoia de libertate totală în abordarea celor două lumi, mediul de inspiraţie şi esenţa operei. Sigur, Iarina Ungureanu, tînăra pictoriţă a Bicazului, se află la primul contact cu publicul iubitor de artă plastică, dar asta nu face decît să confirme „dansul“ său liber în lumea culorilor, în viitor. De altfel, toţi cei care au asistat la vernisaj şi-au exprimat convingerea că tînăra bicăjeancă va deveni un artist adevărat, lucru promis în cuvîntul lor plin de emoţie de către Iarina şi tatăl său, pictorul Emil Ungureanu, împreună făcînd promisiunea că într-un viitor apropiat vor realiza o expoziţie în comun, prin care se va vedea în sens pozitiv diferenţa de abordare a artei, fiecare ţinînd cu tot dinadinsul la generaţia sa, iar eu consider că presa va mai avea mult de scris despre pictura micuţei „Picasso“ de Bicaz.

Citește știrea

Trending