Contactează-ne

Cultural

GALERIE FOTO: „Un primar energic, cu multă tragere de inimă“

Știe publicată cu

în data de

■ cuvintele îi aparţin lui Simion Mehedinţi, fost ministru al Instrucţiunei Publice, referindu-se la primarul Nicu Albu după ce a rămas impresionat de cum arăta oraşul Piatra Neamţ în 1924 ■ de la moartea fostului edil, prefect şi parlamentar s-au împlinit 110 ani ■

„Nicu N. Albu (…) a fost un om de afaceri şi politician român – primar, prefect, deputat, senator, cetaţean de onoare (post-mortem) al municipiului Piatra Neamţ“. Aşa începe prezentarea ilustrului pietrean în enciclopedia virtuală Wikipedia. Poate nu mulţi ştiu că de spiritul său administrativ se leagă o mare parte din realizările care au modernizat zona Neamţului la început de secol XX. Sub influenţa şi prin consecvenţa cu care a urmărit înbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de civilizaţie ale judeţului, Nicu Albu, de la a cărui moarte au trecut 110 ani, este cel care a proiectat şi finalizat reţeaua de şosele care leagă şi acum Piatra Neamţ de Bicaz, de Hangu, pînă la Vatra Dornei, Tîrgu Neamţ de Poiana Largului, prin Pipirig şi peste dealul Petru Vodă. De asemenea, a determinat realizarea liniilor ferate Bacău – Piatra Neamţ, Piatra Neamţ – Tarcău, a introdus telefonul în toate comunele judeţului, la 1906 toate fiind legate de Capitală. El a impus exploatarea ştiinţifică a pădurilor, a realizat un program coerent de plantaţii şi s-a implicat în edificarea marilor străzi din Piatra Neamţ. Altă mare realizare în timpul mandatului său de primar a fost introducerea iluminatului electric în oraş, utilizînd uzina societăţii Foresta. Oraşul de sub Pietricica a fost primul din Moldova unde s-a introdus folosirea energiei electrice, în 1894. Iniţial, iluminatul public se făcea cu felinare cu lumînări, ce au fost înlocuite după 1880 cu lămpi cu petrol. Sistemul s-a menţinut pînă la introducerea iluminatului cu arcuri voltaice în piaţa centrală şi în grădina publică, în 1894, în timpul mandatului de primar al lui Manolache Albu. „Piatra are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer. Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice, oraşul este copleşitor, dar impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua“, spunea Nicolae Iorga, într-o vizită făcută la Piatra Neamţ în 1903. La 1900, oraşul era împărţit în trei circumscripţii administrative, cu 77 de străzi care erau clasificate în trei categorii. Conform documentelor de arhivă, în anul 1900 erau înregistrate 35 de străzi de categoria I, 31 de categoria a II-a şi 11 de categoria a III-a, mai puţin de jumătate avînd trotuare. „Trebuie subliniat faptul că străzile oraşului reşedinţă de judeţ purtau, spre cinstea locuitorilor şi edililor, nume de personalităţi politice şi culturale, de sfinţi, locuri împămîntenite în conştiinţa cetăţenilor din această parte de ţară“, declara profesorul Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Naţionale.

„Un primar mai energic, cu multă tragere de inimă“

În mandatul de primar a lui Nicu Albu au fost construite bulevardul Ferdinand, străzile C.V. Andrieş şi Zînelor, au fost reabilitate sediile primăriei şi pompierilor. Tot atunci a fost înfiinţată sera de flori, a fost realizat primul blocaj de piatră al rîului Bistriţa şi a fost introdusă reţeaua de apă potabilă. Gara a fost adusă în oraş şi a fost prelungită calea ferată. De numele pietreanului se leagă amenajarea Parcului Cozla, dar şi corectarea cursurilor rîului Bistriţa şi a pîraielor Cuejdi şi Borzoghean. Parcul Cozla a fost inaugurat pe 15 august 1904, în zi de sărbătoare (Sfintei Maria) şi are o istorie interesantă. Cu şapte ani în urmă, în noaptea de 21/22 mai 1897, după o lungă perioadă de ploi abundente, a avut loc o alunecare de teren de amploare, iar la baza muntelui au fost afectate 21 de case şi anexe gospodăreşti. „Cel care, trăind toate aceste dramatice evenimente, a avut fericita idee de a remodela şi fortifica muntele prin amenajarea unui parc de mare pitoresc şi atracţie turistică, a fost Nicu N. Albu, prefect şi apoi primar al urbei“, scrie Constantin Bostan, într-o lucrare despre istoria muntelui Cozla. Lucrările la parc au pornit în anul 1901 „doar cu lopata şi tîrnăcopul“, şi au constat în nivelarea terenului, plantaţii de brazi, construirea drumului ce duce din strada Ştefan cel Mare pînă în vîrful Cozlei mici, ziduri de sprijin, rigole şi podeţe. Geograful Simion Mehedinţi, fost parlamentar, ministru al Instrucţiunei Publice şi profesor la Universitatea Bucureşti, a vizitat Piatra Neamţ în 1924, rămînînd impresionat de aspectul oraşului. „Oraşul are îmbinat în el ceva din importanţa economică a Ploieştilor şi din frumuseţea naturală a Braşovului. Din întreg ţinutul Moldovei, e oraşul cu împrejurimile imediate cele mai pitoreşti. Prin valea lui, oraşul e ca o stea cu trei raze. Cernegura e umbra pădurii, Pietricia e straja, iar Cozla podoaba. Pe acesta din urmă, un primar mai energic, cu multă tragere de inimă, a tăiat drumuri în serpentin, a oprit în loc alunecarea straturilor hleioase prin plantaţiuni de mesteacăni şi brazi, creînd un frumos parc şi un loc de îndemn la mişcare pentru paşnicii cetăţeni“, spunea Simion Mehedinţi, referindu-se la primarul Nicu Albu.

„A fost greu, dar am învins natura!“

Nicu Albu s-a născut la Piatra Neamţ pe 2 februarie 1853, în familia Mariei (Ostvald) şi Neculai Albu. Tatăl său era administrator de moşii şi proprietar al unor suprafeţe de pădure pe valea Bistriţei. Lotrului şi Oltului. A făcut studiile primare la Piatra Neamţ, cursurile secundare le-a urmat la Academia Mihăileană de la Iaşi, după care a absolvit Facultatea de Medicină la Berlin. Prefect, primar, deputat şi senator Nicu N. Albu a fost primar al oraşului Piatra Neamţ între anii 1901-1904 şi cîteva luni în 1907. Înainte de a fi edilul şef al urbei, a fost de două ori prefect al judeţului Neamţ, între anii 1885- 1888 şi 1895-1899. În perioada 1891-1894 a fost deputat, iar după încheierea mandatului de primar a fost ales senator între anii 1905- 1907 şi 1907-1908. Din 1995, Nicu Albu este cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ, iar numele său este purtat de o stradă din oraş şi de o şcoală (fosta nr.10). În incinta parcului zoo Cozla a fost inaugurat în 14 septembrie 1923 un bust al fostului primar, pe soclu fiind trecute cuvintele rostite de Nicu N. Albu după înfiinţarea parcului: „A fost greu, dar am învins natura!“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Generalul Dăscălescu, evocat la GT Kirileanu

Știe publicată cu

în data de

Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ, în parteneriat cu Consiliul Naţional Cultul Eroilor „Regina Maria“, Filiala Neamţ, organizează o evocare a generalului Nicolae Dăscălescu la 135 de ani de la naştere. Evenimentul va avea loc vineri, 14 iunie, cu începere de la ora 12.00, în Sala Cupola. Vor vorbi despre viaţa şi faptele de vitejie ale generalului lt.col. Marius Dascălu, comandantul Centrului Militar Judeţean Neamţ; dr. Mihaela Cristina Verzea, director adjunct al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ; prof. Vasile Ciubotaru, primarul comunei Girov; Ion Popescu, purtător de cuvînt al Consiliului Naţional Cultul Eroilor „Regina Maria“, Filiala Neamţ. În deschiderea evocării va fi oficiat un Te Deum de către un sobor de preoţi în frunte cu pr. Valentin Tofan, protopopul municipiului Piatra Neamţ, iar în final vor fi oferite diplome din partea Consiliului Naţional Cultul Eroilor „Regina Maria“, Filiala Neamţ unor persoane care au fost implicate în promovarea cunoaşterii istoriei naţionale şi cinstirea eroilor căzuţi la datorie.

Citește știrea

Actualitate

Academicianul Bălăceanu Stolnici, în vizită la Roman

Știe publicată cu

în data de

Autor

Primarul Lucian Micu l-a primit, recent, pe academicianul Bălăceanu Stolnici, sosit la Roman cu prilejul ceremoniei de dezvelire a bustului preotului Evmenie Moraru, la Avereşti, comuna Ion Creangă, unul din martirii gulagului comunist. „La cea de a X-a ediţie a Galei Excelenţei Romaţcane a fost decernată o diplomă de Cetăţean de Onoare, post mortem medicului Mauriciu Rigler, fost primar al Romanului, între 1905-1907. În cursul zilei de luni, 3 iunie, am primit pe nepotul acestuia, academicianul Bălăceanu Stolnici, pentru a-i înmîna această distincţie“, a precizat primarul Lucian Micu. De reaminiti faptul că fiica lui Mauriciu Riegler este mama academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici, părintele neurologiei româneşti, aflat la venerabila vîrstă de 95 de ani. El este legat profund de Roman, prin rădăcinile materne.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul „Nae Rotaru“, la final

Știe publicată cu

în data de

S-a tras cortina peste cea de-a III-a ediţie a Festivalului – Concurs Interjudeţean de Dansuri şi Cîntece Populare „Nae Rotaru“ – 9 iunie 2019. Clasa de canto tradiţional a Şcolii Populare de Artă Piatra Neamţ (coordonator, Georgiana Serban Axinte) a înregistrat un succes remarcabil, elevii fiind recompensaţi cu premii şi plachete. Premianţii au fost felicitaţi pentru prestaţia lor extraordinară, iar de acum înainte nu mai au decît să se bucure de o binemeritată vacanţă. Se cuvine să-i menţionă pe fiecare, Şcoala Populară de Artă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ a obţinut treofeul festivalului prin Ruxandra Tănase. Premiul I a fost adjudecat de Andreea Elena Mardare şi Delia Antochi, premiul II a ajuns la Florentina Madălina Dascălu şi Andrei Bălan, iar premiul III a revenit Biancăi Elena Creţu şi Denisa Iuliana Luţa. Trofeul secţiunii solişti vocali a ajuns la Cerasela Radu, în timp ce Sara Nadia Negreanu, Maria Duma, Delia Lupu şi Alice Prundu au fost recompensaţi cu plachete solişti vocali. Au fost şi premii speciale, pentru solişti vocali: Alesia Maria Hurjui, Antonia Ţepeş, Pedro Alberto Macina, Sophia Axinte, Gabriela Prejvara, Maria Teodora Caia, Samira Maftei, Andreea Iacob, Maria Leoreanu, Ana Gabriela Popa, Isabela Popa, Ilinca Răruţă, Teofil Răruţă, Ştefania Isopescu, Teodora Isopescu şi Alexandra Nica.

Citește știrea

Trending