Contactează-ne

Actualitate

GALERIE FOTO: Trăiri şi amintiri la Vacanţe Muzicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ediţia a XLV-a a festivalului de la Piatra Neamţ a consemnat cîteva momente inedite ■ soprana Elena Moşuc a avut un proiect muzical, Resonance, prezentat în premieră absolută în România şi chiar o premieră mondială absolută ■ tot o premieră a fost şi opera pop- rock The One Born From A Tear ■ la festival au participat 379 de artişti muzicieni - solişti, instrumentişti, dansatori şi actori ■

Vacanţele Muzicale, ediţia cu numărul 45, s-au încheiat. Dincolo de serile muzicale oferite de artişti şi organizatori publicului nemţean şi turiştilor aflaţi ocazional prin urbea pietreană, au rămas în urmă ecouri, amintiri şi… date statistice. La începutul săptămînii trecute, în a doua zi de festival, profesorul Nicolae Gîscă, fondatorul şi dirijorul Coralei Cantores Amicitiae, se bucura „de o nouă prezenţă la Vacanţe, loc de muncă şi destindere (în egală măsură) estivală a mai multor generaţii de studenţi care au făcut parte din ansamblul nostru coral“ şi îşi amintea cu nostalgie „de o zi de iulie a anului 1982, cînd compozitorul şi profesorul ieşean Vasile Spătărelu saluta public, din loja centrală a Teatrului Tineretului, interpretarea coriştilor Cantoresului, în premieră mondială, a compoziţiei «Floare albastră», versurile aparţinîndu-i lui Mihai Eminescu“. La sfîrşit, în ultima seară a ediţiei, celebra soprană Elena Moşuc, apreciată pe cele mai mari scene ale lumii, se bucura sincer de prima prezenţă la Vacanţe, „festival de care am auzit încă de cînd eram elevă“. Între cele două borne temporale ar mai fi de reţinut munca asiduă şi marile emoţii încercate de valorosul clarinetist român Doru Albu, cel care şi-a dorit imens ca toate cele trei ieşiri ale sale la rampa Vacanţelor să fie de succes. Şi au fost. Atît la seara de jazz, atunci cînd a cîntat la recitalul colegului Romeo Cozma, cît şi la recitalul oferit de Ansamblul cameral Pro Musica Academica (Doru Albu, Daniel Dragomirescu – chitară, Daniel Paicu – clarinet, Ciprian Ciotloş – pian – şi invitaţii italieni, clarinetiştii Luigi Magistrelli şi Antonio Tinelli), precum şi la spectacolul clasei de măiestrie pe care a coordonat-o. Dacă din rîndurile anterioare se poate deduce că ieşeanul Doru Albu a fost muzicianul cu cele mai multe prezenţa pe scena ediţiei a XLV-a a Vacanţelor, vă mai putem spune că au fost şi o serie de premiere pentru Festival şi nu numai.

Premiere şi concerte inedite la festival. Şi statistici

Astfel, populara Loredana şi celebra Elena Moşuc au cîntat pentru prima dată la Vacanţe. Mai mult, în concertul de închidere al ediţiei propus de soprană, Resonance, a fost, cităm din programul editat special pentru acest eveniment, „un proiect muzical original conceput de soprana Elena Moşuc, prezentat în premieră absolută în România“. În timpul concertului, Elena Moşuc a anunţat chiar o premieră mondială absolută: urma să interpreteze pentru prima dată pe o scenă o compoziţie a lui Marius Dragomir. Tot o premieră pentru Vacanţele Muzicale a fost şi opera pop-rock „The One Born From A Tear“, cea care a ţintuit sute de pietreni pe scaunele din Piaţa Turnului pînă la acordurile finale. Iată şi cîteva alte elemente de statistică privind ediţia a XLV-a a Festivalului Vacanţe Muzicale: în cele şapte zile au fost douăsprezece spectacole; evenimentele artistice au avut loc în două locaţii – Teatrul Tineretului, respectiv Piaţa Turnului; pe scena Festivalului au urcat opt ansambluri: două corale (Corul Gavriil Musicescu al Filarmonicii Moldova Iaşi şi Corul Cantores Amicitiae; trei orchestre simfonice (respectiv cele ale Filarmonicii Moldova, Operei Naţionale şi Universităţii Naţionale de Arte George Enescu, toate din Iaşi); o orchestră folclorică (Orchestra Folclor a Filarmonicii Naţionale Serghei Lunchevici din Chişinău); un ansamblu de dansuri populare (Ansamblul Hora din Chişinău); nu în cele din urmă, Ansamblul cameral Pro Musica Academica; cel mai mare număr de spectatori la spectacolele din sală a fost înregistrat la concertul de deschidere, cel al orchestrei simfonice şi al corului Gavriil Musicescu ale Filarmonicii Moldova Iaşi; cel mai mare număr de spectatori la spectacolele din Piaţa Turnului a fost consemnat la trei evenimente: respectiv, la spectacolul folcloric oferit de îndrăgiţii basarabeni (Orchestra Folclor şi Ansamblul Hora, la concertul Loredanei, din penultima seară, şi la concertul susţinut de Elena Moşuc şi Bogdan Mihăilescu, acompaniaţi de orchestra Operei Naţionale Iaşi, din seara de închidere a manifestării; la festival, ediţia a XLV-a au fost invitaţi (şi au participat) 379 de artişti muzicieni (solişti, instrumentişti, dansatori, actori), dintre care 181 au evoluat pe scena mobilă din Piaţa Turnului şi 198 pe scena Teatrului Tineretului.

„Să fie încredinţaţi că eforturile lor nu au fost inutile“

Dincolo de aceste date prezentate de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, organizatorul Vacanţelor Muzicale, despre ce a fost şi a însemnat ediţia din acest an a manifestării a sintetizat medicul Virgil Răzeşu. Acesta, o persoană avizată în spaţiul cultural nemţean, a avut amabilitatea de a scrie cronici pentru Monitorul de Neamţ şi Roman despre fiecare spectacol. Iată ce spunea în ultima cronică: „Asemenea evenimente de anvergură şi, mai ales, care sunt menite să dureze, să continue, se cer analizate, pentru că de fiecare dată este vorba de o experienţă inedită din care avem ce reţine şi învăţa, din dorinţa de progres şi constantă creştere valorică. De la sine înţeles că spectatorul este interesat mai ales de Programul care îi este oferit. Din acest punct de vedere, suntem datori să spunem că programul întregului festival a fost susceptibil să satisfacă orice gust, a fost complex şi variat şi a interesat genuri foarte diferite, fie că a fost vorba de muzica simfonică şi de operă, de muzica instrumentală şi populară, de jazz sau chiar de divertisment, cu o menţiune specială pentru opera pop-rock, un gen care prinde din ce în ce mai mult teren şi auditoriu. Ar fi greu de realizat o scalarizare valorică a tuturor evenimentelor, ca şi a celor care le-au susţinut, le- au dat viaţă, pentru că, preferinţele şi gusturile nu sunt identice şi fiecare spectator are propriile criterii de judecată, în raport cu personalitatea şi pregătirea sa. Dar nota generală a tuturor prestaţiilor a fost calitatea şi valoarea, fără a putea remarca improvizaţii nefericite, lipsă de pregătire şi superficialitate sau kitsch, manifestări de prost gust, care uneori se strecoară în aria unor evenimente de amploare. De la sine înţeles că ponderea cea mai mare de implicare în organizarea festivalului a aparţinut Centrului de Cultură şi Arte Carmen Saeculare şi directorului festivalului, economist Carmen Elena Năstase, cu menţiunea că Centrul nu este o instituţie de impresariat artistic şi nu dispune de un colectiv numeros. El a fost sprijinit de Teatrul Tineretului şi de Liceul de Artă „Victor Brauner“, ca şi de Consiliul Judeţean (principalul finanţator), de Consiliul Local şi susţinut de parteneri media, societăţi comerciale care au sponsorizat manifestarea şi nu în ultimul rând de doamna conferenţiar doctor Mihaela Spiridon, director artistic al festivalului, căreia i-a revenit responsabilitatea artistică şi de care s-a achitat în mod onorabil. Indiferent de partea de contribuţie personală, organizatorii şi toţi cei care au sprijinit ultima ediţie a Vacanţelor Muzicale merită toate felicitările, mulţumirile şi recunoştinţa noastră. Să fie încredinţaţi că eforturile lor nu au fost inutile şi că au realizat un eveniment de valoare şi de înaltă ţinută“.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Un incendiu a fost anunţat de pompieri la… pompieri

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ intervenţia pentru stingerea flăcărilor care afectau o suprafaţă de teren din Făurei a fost solicitată de cadrele ISU aflate într-o altă misiune ■

Un incendiu, care a izbucnit într-o comună pe data de 20 iulie, a fost sesizat Dispeceratului Integrat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă – Ambulanţă al judeţului Neamţ chiar de către cadrele inspectoratului. Practic, pompierii au luat legătura cu colegii de la „bază“, solicitînd intervenţia. S-a petrecut sîmbătă, în jurul orei 18.28, cînd a fost anunţat dispeceratul, prin intermediul staţiei radio, de către un echipaj care executa o misiune de asigurare a măsurilor de competenţă la Zilele Comunei Făurei, că flăcările se manifestă pe o suprafaţă situată în localitatea menţionată. La locul unde s-a raportat că ard diverse deşeuri şi resturi vegetale a fost direcţionat un echipaj de pompieri militari cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă din cadrul Detaşamentului Roman. Misiunea de stingere nu a pus nici o problemă, ca urmare a producerii incendiului arzînd aproximativ 500 kilograme de gunoi şi resturi vegetale. Cadrele de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă au stabilit drept cauză probabilă de producere a incendiului fumatul în locuri nepermise. O altă intervenţie a pompierilor a avut loc tot pe data de 20 iulie. În jurul orei 16.00, Dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ a fost anunţat, prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, despre producerea unui accident rutier în comuna Dobreni, în care au fost implicate trei autoturisme. La locul indicat de apelant s-au deplasat două echipaje de pompieri militari din cadrul Detaţamentului Piatra Neamţ cu o autospecială complexă de intervenţie şi o ambulanţă SMURD, încadrate cu şapte subofiteri, precum şi o autosanitară de la Serviciul de Ambulanţă. Forţele profesioniste de intervenţie au asigurat măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor la locul nedoritului incident. În urma rănilor suferite în accident, două persoane de sex feminin au primit îngrijiri medicale la locul evenimentului, iar una dintre acestea, în vîrstă de 46 ani, din cauza stării mai grave a fost transportată la Spitalul Judeţean de echipajul Ambulanţei. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a mai comunicat faptul că, de vineri, 19 iulie şi pînă pe 22 iulie, echipajele SMURD din cadrul instituţiei au fost solicitate să intervină la 62 de cazuri medicale. Dintre acestea, două au fost mai grave, intervenind echipajele de terapie intensivă mobilă.

Citește știrea

Actualitate

Pinalti, 12 ani detenţie din afacerile cu Poşta

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Ştefan la o pedeapsă de 3 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul Fabrica de timbre ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat într-un caz de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au făcut companiei o pagubă de peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru „afaceri“ la Poştă, fostul edil pietrean a primit 8 ani şi 2 luni de închisoare ■

Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost condamnat de magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul Fabrica de timbre. Sentinţa a fost pronunţată ieri, 22 iulie, cel căruia i se mai spune şi Pinalti primind 3 ani şi 9 luni închisoare într-un dosar ce vizează Poşta Română. Instanţa a luat act că suma de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol. 40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Compania Naţională Poşta Română SA în contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe“, se arată în minuta instanţei bucureştene. Fostul primar din Piatra Neamţ, condamnat la închisoare în dosarul Microsoft, a părăsit, în septembrie 2017, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Ploieşti, după ce a fost eliberat condiţionat. De precizat că hotărîrea instanţei de fond – Tribunalul Bucureşti, nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Reamintim că fostul primar şi lider PDL din anii în care formaţiunea era la Putere a mai fost condamnat în urma unor „afaceri“ cu Compania Poşta Română, el primind o sentinţă aspră, de 8 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Soluţie amînată

Iniţial, soluţia în dosarul Fabrica de timbre ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe data de 3 martie 2017, cînd l- au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Citește știrea

Actualitate

Cupa TCE 3 Brazi, cîştigători şi concluzii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ marele trofeu al întrecerii internaţionale de la Baza Hipică a fost cucerit de Daniel Bucur, de la CSM Sibiu ■ tînărul sportiv a fost mai bun decît tatăl său, campionul Ionel Bucur ■ „Ne era dor să mai organizăm un concurs internaţional la Piatra Neamţ“, spune Costache Lupu, preşedintele CS Ecvestru ■

Concursul internaţional de sărituri peste obstacole Cupa TCE 3 Brazi desfăşurat a Baza Hipică Virgil Bărbuceanu s-a încheiat duminică seară, după un adevărat regal ecvestru. În prezenţa oficialităţilor şi a sponsorilor, pe gazonul impecabil al terenului de concurs a avut loc festivitatea de premiere şi cea de închidere a unui spectacol ce a durat patru zile, cu participarea sportivilor din România, Rusia, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria şi Austria. În aplauzele spectatorilor, mai mulţi ca niciodată, cei mai buni sportivi şi cai au făcut turul de onoare, după ce şi-au primit răsplata din partea organizatorilor. În total, de joi şi pînă duminică, au fost 20 de probe, cele mai disputate fiind în cursul zilei de sîmbătă şi duminică. Trofeul TCE 3 Brazi a fost cîştigat de Daniel Bucur, de la CSM Sibiu, cu calul Quinty, care a încheiat fără greşeală proba cu obstacole înalte de 130 cm, cu timpul de 52,27 secunde. Pe locul doi s-a clasat tatăl său, Ionel Bucur, cu calul Charma, cu timpul de 61,83, dar şi cu 5 puncte de penalizare, iar pe locul III s-a clasat nemţeanul Ionuţ Leonte, de la clubul Fraţii Jderi, cu calul Bolandro. Premiul pentru locul I a fost de 2880 de lei, pentru locul secund de 2400 de lei, iar pentru locul III de 1920 de lei. Au mai fost răsplătiţi sportivii clasaţi pe locul IV (Alexandra Mladin Brădişteanu, de la Regatul Cailor), cu 1440 de lei şi locul V, Călin Nemeş (de la U Cluj), cu 960 de lei. O probă importantă a fost Finala Criterii cai Nivel B, unde locul I a fost cîştigat de Aurel Cojocariu, cu Chavi (cal deţinut de Marius Lupu). Sportivul legitimat la clubul Regatul Cailor (Giurgiu), a fost urmat în clasamentul general de Daniel Bucur (CSM Sibiu), cu calul Quinty şi de Alexandra Mladin Brădişteanu, cu calul Alehandro. În proba 13, de Nivel B, pe locul I s-au clasat,la egalitate, Ionel Bucur cu calul Baloumina şi Aurel Cojocariu, cu Chavi, fiecare din cei doi primind premii în valoare de 1237 de lei. În această probă au mai fost premiaţi Daniel Bucur, cu Quinty, Alexandra Mladin Brădişteanu, cu Alehandro şi Ionel Bucur, cu calul Quasar. „Ne era dor să mai organizăm un concurs internaţional după ultimul desfăşurat în urmă cu 10 ani la Piatra Neamţ. Nu a fost uşor să obţinem această competiţie, pentru că existau mai multe cluburi în ţară care în ultimul deceniu au căpătat ei tradiţie cu astfel de întreceri – Herneacova, Prejmer, Turda, sau Bucureşti. A fost o concurenţă mare, însă Federaţia Ecvestră Română a acceptat să ceară aprobarea Federaţiei Internaţionale pentru ca acest concurs să se desfăşoare la Piatra Neamţ. Cu experienţa pe care o am, eu cred că a fost una dintre cele mai reuşite competiţii; e adevărat că erau alte condiţii pe vremea cînd organizam Cupa Dunhill, Volvo, Samsung, dar nivelul la care s-au desfăşurat probele acum, pe teren de iarbă, a fost mult mai ridicat, avînd în vedere şi aceste obstacole noi, uşoare, care protejează caii. Am avut şi o vreme extraordinară. În plus, acum nu am avut nici un fel de problemă din punct de vedere al susţinerii financiare a concursului, pentru că TCE 3 Brazi a asigurat toate condiţiile pentru o organizare ireproşabilă. Prezenţa reprezentanţilor firmei la festivităţile de sîmbătă şi duminică a contat foarte mult, iar noi avem mulţumirea sufletească a faptului că sponsorul a fost satisfăcut de concurs. Spectatorii au fost într-un număr foarte mare în tribune, ca pe vremuri. Fiind transmis în direct şi pe internet a atras publicul. Am avut emoţia, bucuria şi satisfacţia exact ca în perioada 1991-1998 cînd se transmiteau concursurile pe Eurosport. Şi acum am primit telefoane din Germania, din Austria, s-a făcut o promovare bună a imaginii oraşului şi s-a ridicat prestigiul sportului călare din România. Ne-am propus şi am şi discutat cu sponsorul şi cu reprezentanţii Feraţiei să organizăm anul viitor un concurs internaţional de cel puţin două stele care să atragă sportivi interesaţi de a acumula puncte pentru etapa de Cupă Mondială. Dar va trebui să continuăm ce am început anul acesta cu modernizarea Bazei Hipice. Nu numai TCE 3 Brazi trebuie să se implice, ci şi alţi sponsori, autorităţile locale şi judeţene deoarece pentru un concurs internaţional de două stele premiile trebuie să fie de cel puţin 100.000 de euro. La o asemenea valoare vor fi interesaţi să vină sportivi din toată Europa, aşa cum au mai venit la Piatra Neamţ“, a declarat Costache Lupu, preşedintele CS Ecvestru.

Citește știrea

Trending