Contactează-ne

Prima pagină

GALERIE FOTO: Ticu Lăcătuşu, jurnalul expediţiei pe Părintele munţilor de gheaţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ revenit acasă, alpinistul nemţean a povestit cum a decurs ultima săptămînă din expediţia efectuată împreună cu Cristi Gruia în munţii Kun Lun ■ pe 6 iulie, cei doi au atins vîrful Muztagh Ata (7.546 m), cel mai înalt pisc din masiv ■ „La un moment dat, eram în conul unei avalanşe incipiente şi coboram fără nici un control“, şi-a împărtăşit Ticu Lăcătuşu experienţa ■ a fost singura expediţie independentă, fără ghizi şi şerpaşi care a reuşit ■

Constantin (Ticu) Lăcătuşu a revenit zilele trecute dintr-o expediţie inedită de ski-alpinism susţinută împreună cu prietenul său Cristian Gruia în munţii Kun Lun din China. Primul alpinist român care a ajuns pe Everest în urmă cu 23 de ani a revenit în Himalaya pentru o nouă provocare, escaladarea unor vîrfuri de peste 7.000 de metri situate în zona graniţei cu Pakistan, Afganistan şi Tadjikistan: Muztagh Ata (7.546 m), Kalaxong (7.277 m), Koskulak (7.028 m) şi Kuksay (7.184 m). Condiţiile descoperite la faţa locului, într-o aventură plină de neprevăzut, i-a făcut pe cei doi alpinişti să-şi reconsidere obiectivele. Pe 9 iulie, Lăcătuşu şi Gruia au ajuns pe cel mai înalt pisc, Muztagh Ata, supranumit de localnici „Părintele munţilor de gheaţă“, într-o încercare susţinută fără ajutoare (şerpaşi). Într-un jurnal online distribuit pe reţelele de socializare, Ticu Lăcătuşu a arătat cum neseriozitatea autorităţilor chineze le-a dat peste cap planurile. În aceeaşi postare, alpinistul nemţean a descris în detaliu cum au decurs ultimele zile ale expediţiei susţinute de Heidelberg Cement şi Rifil.

„He is dead“

„Ultima săptămână a expediţiei a fost şi cea mai tensionată. După ce, pe 1 iulie, coborâsem din Camp 3 (6.900 m) direct în tabăra de bază (4.400 m), chinezii ne-au informat, pentru prima dată, că permisul pentru Muztagh expiră pe 5 iulie! Având însă un voucher deja plătit până pe 14 iulie în Base Camp (tabăra de bază, n.r.), ne-am văzut de ale noastre. Nu am mai stat însă două zile pentru refacere în Base Camp, aşa cum plănuisem, trebuia să ne grăbim. Vremea era din ce în ce mai proastă. Ninsori zilnice, vânt şi ceaţă deasă. Planul era să urcăm din nou în Camp 3, iar de acolo spre vârf. În funcţie de condiţii, am fi putut ataca vârful principal de 7.546 m sau, mai interesant, vârful Kalaxong (7.277 m), dar această a doua variantă presupunea o traversare de 1 km, trei urcări şi trei coborâri, totul la peste 7.000 m altitudine! Nu mai făcuse nimeni aşa ceva înainte, era micul nostru plan secret, adaptat la refuzul autorităţilor de a permite accesul pe alte trasee sau vârfuri din zonă. Pe munte mai erau mulţi chinezi, asistaţi de 39 de şerpaşi aduşi din Nepal. Toţi urcau cu rachete de zăpadă, iar aportul şerpaşilor era decisiv, atât la transportul echipamentelor şi montarea taberelor de altitudine, cât şi la asigurarea cu coardă a chinezilor în porţiunile mai expuse din zonele cu crevase şi seracuri de gheaţă. Toţi chinezii sunt super-echipaţi şi motivaţi, au chiar şi oxigen artificial pentru ziua de vârf. În timp ce noi urcăm spre C3, chinezii coborau. Prognoza meteo nu era favorabilă. Câţiva chinezi erau cam terminaţi, nu se mai puteau ţine pe picioare. Şerpaşii îi trăgeau cu coarda ca pe nişte sănii. Unul dintre şerpaşi trece pe lângă mine cu un chinez- sanie şi îmi zice: «He is dead» («E mort, trad. n.r.») şi continuă să-l tragă la vale. Mi s-a părut că nu era chiar mort de tot şi i-am zis şerpaşului să aibă grijă. Chinezii ne salutau şi se uitau curioşi la schiurile noastre. În tabăra 3 nu mai era aproape nimeni. Târziu în noapte a mai apărut un chinez disperat, cu tub de oxigen. I-am dat un ceai cald. Toată noaptea a bătut vântul, apoi a început să ningă“

În conul avalanşei

„Dimineaţă, doar eu şi Cristi mai eram în tabără. Toţi coborâseră de pe munte. Spre vârf, un strat consistent de zăpadă proaspătă în care te afundai cu tot cu schiuri. La fel ca în toate zilele anterioare, vremea a fost extrem de schimbătoare şi în ziua vârfului, 6 iulie. A început destul de bine dar, în scurt timp, eram deja învăluiţi în ceaţă şi ninsoare. O fereastră mai senină aproape de vârf, apoi iar ninsoare. Era clar că nu puteam ataca Kalaxongul, starea zăpezii şi lipsa de vizibilitate făceau imposibilă această variantă. Aşa că am continuat spre vârful cel mai înalt din Muztagh. La peste 7.500 m, la marginea platoului final orizontul s-a închis iarăşi brusc şi a început să ningă abundent. Ora 8 seara. Am decis să-mi pregătesc schiurile pentru coborâre. Aveam probleme tehnice la ambele legături şi doar prin improvizaţii speciale am putut bloca spatele pentru downhill. Acest lucru mi-a luat aproape 30 de minute. Între timp, Cristi era deja în punctul culminant şi se ocupa de poze. În prima parte, coborârea a fost infernală. Vizibilitate de 5 metri, urmele de la urcare acoperite complet. Nici nu puteam aştepta oprirea ninsorii fiindcă se lăsa întunericul. Trebuia nimerit un traseu corect şi sigur, mai ales că în ambele laterale aveam seracuri şi chiar abrupturi ameninţătoare. La un moment dat, nemaivăzând nimic, mă opresc. Văd zăpada de lângă schiuri nemişcată, dar când mă uit în lateral la vreo 3 metri observ că de fapt coboram împreună cu masa de zăpadă. Eram în conul unei avalanşe incipiente şi coboram fără nici un control. Am făcut un salt în lateral şi am ajuns iarăşi pe zăpada stabilă. Faza s-a mai repetat o dată, apoi a fost în regulă. Ca prin minune, pe ultimul din cei 3 km de coborâre, ninsoarea s-a oprit şi am revenit în tabăra 3 într-un decor nepământean, cu nori, ceaţă, ultimele raze rătăcite la apus şi zăpadă spulberată de vânt. Când ne-am dat jos de pe schiuri am intrat în zăpadă până la brâu. A doua zi am demontat taberele 3 şi 2 şi am coborât până în tabăra de bază (7 iulie). Din cei 11 alpinişti de pe permisul nostru, a mai urcat doar un german asistat de un ghid. Din cealaltă echipă străină din tabăra de bază, echipa elveţiană, nu a urcat nimeni. Noi am fost singura expediţie independentă, fără ghizi şi şerpaşi, care a reuşit. În final, chinezii ne zic că ne pot totuşi oferi încă un vârf de 7.000 m, pentru 5.000 euro, special pentru noi, dar avem de mers cam 7 km până la baza lui, fără niciun fel de suport din partea lor. Mult prea târziu. Pe 9 iulie eram deja în Kashgar, la masa de rămas-bun cu agentul nostru chinez. Ne-a recomandat, printre altele, «raţa de Beijing», o adevărată capodoperă culinară, şi apoi am plecat fericiţi şi satisfăcuţi prin oraş, după o lună de regim alpinistic, ultra-uşor. La 5 ore de la ospăţ eram amândoi cu stomacul pe dos şi cred că am vomat toate raţele din Beijing în următoarea noapte de dezhidratare intensă, aşa că ne-am revenit rapid la silueta alpină post-expediţie şi m-am întors acasă cu minus 7 kg. Cam aşa a fost, în varianta scurtă. În pofida dificultăţilor de tot felul, am demonstrat că o echipă mică, cu o logistică minimală poate duce la bun sfârşit un proiect ski-alpinistic destul de complex, la peste 7500 m altitudine, doar cu forţe proprii. Felicitări partenerului meu Cristi Gruia, pentru determinare şi seriozitate! Am fost împreună de mai multe ori în Nepal, pe vârfuri de 6.000 m, inclusiv pe Ama Dablam şi cred că experienţa acumulată până acum îi permite să facă pasul următor. Încă un mic detaliu, pentru a înţelege mai bine cu cine am fost eu în China. Deşi eram obosiţi după 2 zile pe avioane, atât la Urumqi, cât şi la Kashgar, Cristi se trezea la 6 dimineaţa şi alerga 10 km prin oraş, înainte de micul dejun. Mulţumiri celor care ne-au fost alături, inclusiv pentru mesajele de pe fb ! Powered by HeidelbergCement România & RIFIL!“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Un brevet de invenţii şi calvarul unui medic

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după ce s-a luptat timp de 7 ani cu birocraţia românească, medicul de familie Filip Panait a obţinut brevetul de invenţie pentru o compresă pediculară ■ a trebuit să apeleze la Avocatul Poporului pentru a i se răspunde la notificările sale ■ pentru că nu are încredere în firmele româneşti, va cesiona brevetul către o firmă din Germania sau SUA ■

Medicul de familie de la Bîra, Filip Panait, doctor în medicină, este mulţumit de faptul că după şapte ani de lupte cu birocraţia românescă a reuşit să i se recunoască de către OSIM una dintre invenţiile dragi inimii sale.

E vorba despre cea are a făcut şi subiectul unei părţi a tezei sale de doctorat şi anume o compresă chirurgicală pediculată pentru absorbţia modulată a fluidelor din plăgi. „Brevetul pentru această invenţie l-am depus la OSIM încă din anul 2013, în timpul studiilor doctorale. Teza de doctorat am susţinut-o în 2016.

Prima parte a tezei conţinea un studiu referitor la infecţiile asociate actului medical, reale, care existau în spitalele româneşti şi a constituit baza pentru viitoarea legislaţie în domeniu din România. Am demostrat că la noi în spitale aveam de 20 de ori mai multe infecţii asociate actului medical, în raport cu cele care se raportau.

După un schimb de corespondenţă cu Ministerul Sănătăţii, Guvernul şi Preşedinţia României, cu o întîrziere de aproximativ un an s-au mişcat lucrurile şi la noi şi acum avem o legislaţie modernă, pe acest subiect. Partea a doua a tezei de doctorat se referă la această compresă pediculară pentru care am primit brevet de invenţie. Ea era medaliată cu aur şi argint la mai multe saloane de inventică din ţară şi străinătate şi a fost foarte bine primită, mai ales la Geneva.

Trebuie să vă spun că această compresă chirurgicală, chiar a fost produsă de mine, într-o făbricuţă pe care o aveam la Bîra. Odată cu trecerea timpului normele de implementare pentru o asemenea compresă s-au înăsprit şi am renunţat la procesul de producţie. Am avut nevoie de fel de fel de aprobări de la Ministerul Sănătăţii, care între timp a şi desfiinţat unitatea de acreditare. În atare condiţii, aprobările nu se mai dau decît de firme specializate din străinătate, ceea ce este foarte complicat.

Nu mai intenţionez se redeschid unitatea de producţie. Brevetul de invenţie de la OSIM mi-a venit de cîteva zil şi experienţa mea din trecut m-a învăţat că autorităţile româneşti nu se ocupă decît cu pusul piedicilor, aşa că voi cesiona dreptul de producţie, cel mai sigur unei firme din Germania sau SUA“, a declarat, pentru Monitorul, doctorul Filip Panait.

Medicul nemţean crede că din cauza birocraţiei din România, OSIM a întîrziat nepermis de mult eliberarea brevetului. „Ar fi trebuit ca brevetul să-mi fie eliberat, conform legislaţiei, în 3 ani, ori eu l-am primit după 7 ani. Iniţial OSIM a refuzat să-mi răspundă la notificări, aşa că am fost nevoit să trimit peste ei Avocatul Poporului, pentru a-mi răspunde.

După acest demers au mai întîrziat eliberarea brevetului, sub pretext că n-au văzut ordinul prin care am plătit taxa de publicare. Alte demersuri, ale întîrzieri şi aşa am mai pierdut alţi doi ani“, a mai spus medicul Panait. Acesta declară că din 1996 lucrează la tot felul de invenţii, cinci-şase dintre acestea fiindu-i recunoscute de OSIM.

„Dintre aceste brevete apreciez cîteva ca fiind foarte reprezentative pentru munca mea intensă de cercetare şi inovare. Vreau să vă vorbesc despre un aparat de determinare rapidă a vitezei de sedimentare a hematiilor şi hematocitului, un aparat computerizat care rezolvă problemele menţionate mai sus în cîteva secunde, în aceeaşi cantitate de sînge şi care măreşte viteza de sedimentare a hematiilor“, a mai declarat doctorul.

O altă invenţie, dragă lui, care, după spusele sale a fost la fel de bine primită în lumea internaţională a inventatorilor, este cea legată de una ce va va revoluţiona lumea automobilismului. Este invenţia legată de un sistem de acumulare a energiei electrice în mediul lichid. „Asta va permite autoturismelor şi autocamioanelor să funcţioneze cu energie electrică produsă într-un rezervor conţinînd lichide, un rezervor asemănător celui de benzină. Consider că odată cu fabricarea pe scară industrială a acestei invenţii, viitorul automobilului electric este foarte aproape“, a mai adăugat medicul de familie.

El este şi unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai domeniului sanitar, susţinînd că pînă acum toate autorităţile locale au fost surde la solicitările de sprijinire a medicinii primare, una din cele mai importante verigi din sistem, cabinetele medicilor de familie fiind absolut subfinanţate.

La fel se comportă şi statul, care este la fel de „surd“. „De ani de zile mă străduiesc să obţin ajutor de la primăriile locale pentru creşterea capacităţii de reacţie şi îmbunătăţirea dotărilor cabinetelor medicale din mediul rural. Am primit un răspuns invariabil în timp: nu avem dreptul să vă finanţăm, pentru că sînteţi privaţi.

În schimb, anual, s-au plătit, din bugetul primăriilor, bani pentru panţarole (panţarolă – joc de cărţi în trei – n.r.) deşănţate, care mergeau în buzunarele unor cântăreţi mult mai privaţi decît mine, dacă se poate spune aşa. Într-un an, am obţinut, cu mare chin, un contract pentru verificarea şcolilor în vederea depistării infecţiilor respiratorii la revenirea din vacanţă.

Verificam, în aceeaşi bani, şi starea de igienă a copiilor şi păduchii din şcoală. Nu spun că a venit Curtea de conturi şi a cerut banii înapoi, cam 2.000 de lei. M-au dat în judecată, dar au pierdut procesul. De atunci, nici un primar nu a mai îndrăznit să mai facă un asemenea contract cu mine, iar şcolile sînt un focar de infecţie şi de păduchi. (…)

Fără un sistem de medicină primară puternic, România rămîne o ţară periculoasă pentru cetăţenii săi. Mortalitatea din alte cauze va fi mult mai mare decît îşi imaginează cineva, pentru că nu s-a investit nimic în medicina de familie. Pînă azi, miniştrii Sănătăţii au fost oameni ai sistemului spitalicesc, iar acum sînt în fibrilaţie, pentru că sistemul lor a picat. Au investit în spitale, pentru că acolo reuşeau să piardă urma banilor şi aveau parte de comisioane adevărate de la industria farmaceutică“, susţine doctorul.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Banii pentru spitalul mobil, înapoi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ aceasta este solicitarea unui consilier judeţean nemţean ■ Cristian Ungurianu îşi fundamentează solicitarea făcînd apel la motive ce ţin de oportunitate, dar şi de legalitate ■

Consilierul judeţean Cristian Ungurianu solicită conducerii CJ să facă toate demersurile pentru a recupera banii daţi pentru contruirea unui spital mobil pentru bolnavii cu COVID-19, în judeţul Iaşi. Suma nu este deloc neglijabilă, vorbim de peste 3,5 milioane de euro, iar investiţia este extrem de controversată, după cum am mai relatat. Cît priveşte solicitarea lui Ungurianu, ea sună astfel:

“Către: Consiliul Judeţean Neamţ, în atenţia: Preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ Dl. Ionel Arsene şi a Secretarului General al Judeţului  D-na Soroceanu Daniela. Referat de aprobare la proiectul de hotărîre privind retragerea contribuţiei Judeţului Neamţ la realizarea de către ADI Euronest a obiectivului de investiţii “Spital Mobil COVID 19 Regiunea Nord-Est România”. Avînd în vedere reglementările legale cuprinse în OUG 57 / 2019 privind Codul Administrativ (art.89 alin 2 şi 3, art.90 alin 1, art.91 alin 6, art.173 alin. 1 lit.b şi e, alin.5 lit.c, alin 7 lit. a şi c, art.196 alin.1 lit a, alin 5 lit c şi h ) precum şi prevederile Statutului ADI Euronest propun retragerea contribuţiei Judeţului Neamţ aprobată prin adoptarea HCJ 77 din 03.04.2020.

În acest sens reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ  în Adunarea Generală a Asociaţilor şi în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Euronest vor fi obligaţi să deruleze toate procedurile legale şi statutare de recuperare a contribuţiei Judeţului Neamţ la realizarea de către ADI Euronest a obiectivului de investiţii “Spital Mobil COVID 19 – Regiunea Nord Est România”.

Motivarea acestei iniţiative cuprinde  argumente de oportunitate şi argumente de legalitate în ceea ce priveşte derularea investiţiei în cauză, după cum urmează:

Motive de oportunitate: ADI Euronest nu este o entitate eligibilă pentru recuperarea investiţiei din fonduri europene; nu era eligibilă nici în momentul întocmirii cererii de finanţare înaintate către CJ Neamţ şi nu este nici astăzi; starea de urgenţă decretată de Preşedintele României ca urmare a pandemiei COVID 19 a încetat în data de 15 mai 2020 datorită depăşirii punctului maxim de infectare a populaţiei; sistemul sanitar din cele două judeţe, Iaşi şi Neamţ, a reuşit să acopere cu uşurinţă, prin dotările existente deja, necesarul de servicii medicale pentru bolnavii de COVID 19; capacitatea SJU Piatra Neamţ de tratare a pacienţilor infectaţi cu virusul COVID 19 a fost mărită cu încă 20 de paturi de terapie intensivă, paturi dotate cu ventilatoare şi monitoare pentru funcţii vitale (aceste investiţii au fost aprobate de plenul CJN în data de 30.03.2020); numarul persoanelor infectate cu virusul COVID 19 din judeţul Neamţ este într-o continuă scădere, astăzi existînd doar 4 persoane cu acest diagnostic în terapie intensivă;

Guvernul României a aprobat achiziţionarea din fonduri guvernamentale a unui spital similar şi amplasarea acestuia în judeţul Bacău – deci, în cazul în care pe viitor se va dovedi că numărul de locuri din spitalele COVID de faza 1 şi 2 vor fi insuficiente, va exista o  soluţie  regională de acoperire a nevoilor suplimentare de servicii medicale-; procedura de achiziţie derulată de ADI Euronest a fost un eşec iar termenul de livrare al spitalului mobil a fost deja depăşit; repetarea procedurii de achiziţie de către Euronest ar putea fi dusă la sfîrşit cel mai optimist în luna iulie şi ar fi complet inutilă în contextul epidemiologic actual.

Motive de legalitate: forma juridică de organizare şi funcţionare a ADI Euronest excede cadrul legal actual prin încălcarea prevederilor art. 91 alin 6 din OUG 57/2019 care prevede ca din Consiliul Director să faăa parte Preşedintele Asociaţiei şi minim 4 membri din Adunarea Generală a Asociaţilor – astăzi, în cadrul Euronest, Consiliul Director este format din personal angajat – neadaptarea formei de organizare a ADI Euronest la noile prevederi ale Codului Administrativ situează în afara legii această entitate juridică;  datorită faptului că doar două judeţe membre ale ADI Euronest au participat cu contribuţii financiare la derularea proiectului de achiziţie a spitalului regional mobil, se încalcă prevederile art 89 alin.3 din OUG 57/2019, articol care prevede că unităţile administrativ-teritoriale cooperează pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate – aceste principii au fost încălcate atît prin faptul că suma nu poate fi recuperată din fonduri europene cît şi prin faptul că Guvernul României derulează un proiect similar în judeţul Bacău;

la întocmirea caietului de sarcini, reprezentanţii Euronest au trecut date diferite faţă de cele transmise către CJN în cererea de finanţare, după cum urmează: în cererea către CJN au trecut un minim de 60 de paturi de ATI iar în caietul de sarcini a fost înscris un minim de 50 de paturi de ATI; în cererea catre CJN au trecut un minim de 72 de ventilatoare iar în caietul de sarcini a fost înscris un minim de 62 de ventilatoare; afirmaţia conform căreia Consiliul Judeţean Bacău a aprobat o contribuţie de 4,1 milioane de euro este falsă; prin practici dolosive a fost transmisă informaţia că furnizorii potenţiali sînt exclusiv din Olanda, Germania, China sau Coreea de Sud – enunţul din cererea de finanţare excludea cu desăvîrşire furnizori din Turcia sau India;

deasemeni remarcăm discrepanţe majore între datele trecute în referatul de aprobare de către iniţiatorul proiectului de hotărîre şi datele tehnice din caietul de sarcini după cum urmează: în referat este înscris un spital ROL3 iar în caietul de sarcini este solicitat un spital ROL2 plus care poate fi modernizat – de către cine şi cu ce costuri nu ştie nimeni, dar putem prezuma că aceste eventuale modernizări sînt în sarcina beneficiarului -; se precizează ca sursă de finanţare “fondurile europene” în ciuda faptului că nici în momentul întocmirii referatului şi nici astăzi  asociaţiile de dezvoltare intercomunitare nu erau şi nu sînt eligibile pentru astfel de proiecte;

la fel ca în cererea Euronest, se enumeră aceleaşi ţări ca fiind potenţiale furnizoare pentru spitalul mobil COVID, fapt ce ulterior s-a dovedit fals; se repetă afirmaţia falsă conform căreia Consiliul Judeţean Bacău aprobase deja o contribuţie de 4,1 milioane de euro; prin încălcarea termenilor şi a datelor tehnice aprobate de finanţator, recuperarea contribuţiei financiare este nu doar justificată ci şi obligatorie din punct de vedere legal.

Pentru toate aceste motive supun dezbaterii şi aprobării Consiliului Judeţean Neamţ proiectul de hotărîre prin care întreg aparatul tehnic al Consiliului Judeţean Neamţ cît şi reprezentanţii CJN în organele de conducere ale ADI Euronest să întreprindă toate acţiunile legale de recuperare a contribuţiei Judeţului Neamţ la achiziţia “Spitalului Mobil Covid 19 Regiunea NE România”.

Dincolo de motivele invocate de consilierul judeţean, de precizat că proiectul în sine a fost extrem de controversat iar în mass-media, înclusiv Monitorul de Neamţ, au apărut numeroase semne de întrebare legate de oportunitatea dar şi legalitatea derulării lui. Rămîne de văzut dacă vor fi recuperaţi banii sau se va merge mai departe, riscînd nişte fonduri într-o investiţie care a mirosit şi miroase din ce în ce mai urît.

Citește știrea

Actualitate

Continuă “nebunia” la Spitalul Judeţean: manager nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după doar cîteva zile de la numire, Marius Ghineţ a fost demis ■ anunţul a fost făcut de preşedintele CJ Neamţ ■ a fost anunţat un nou manager în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea ■

Continuă “nebunia” demiterilor şi numirilor de noi şefi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a anunţat, joi, 21 mai, că l-a demis din funcţie pe Marius Ghineţ, care fusese numit pe 15 mai, şi a anunţat şi un înlocuitor în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea. Acesta urmează să-şi completeze echipa de conducere urmînd să facă propuneri pentru funcţiile de director îngrijiri, director medical şi director financiar.

În ultimele săptămîni la conducerea celei mai importante instituţii sanitare din judeţ a fost un adevărat du-te-vino. A fost numit mai întîi Toader Mocanu, dar după puţin timp acesta a demisionat. A fost înlocuit de Florin Apostoae. Cînd spitalul a trecut în administrarea Ministerului Sănătăţii, locul acestuia, demis, a fost luat de doctorul Daniela Marcoci. Aceasta a reuşit, prin măsurile luate, să evite pericolul ca la Neamţ să se producă un scenariu Suceava 2, însă a anunţat că odată cu încheierea stării de urgenţă va pleca de la conducerea spitalului. Ceea ce a făcut, pe 15 mai, cînd a venit Marius Ghineţ, contestat copios pentru că a fost implicat într-o afacere de pompe funebre. Spitalul a revenit zilele acestea în administrarea CJ şi… din nou schimbare de conducere.

Rămîne de văzut cît va rezista la conducere Silviu Dan Verzea şi dacă acesta va avea interesul sau capacitatea de a clarifica şi acuzele apărute în spaţiul public că la spital este un sistem de tip caracatiţă, cu angajări blătuite şi achiziţii făcute în orice alt interes decît al pacienţilor şi al unităţii sanitare. Fostul manager Ghineţ dădea asigurări că va verifica aceste aspecte şi va ieşi public într-o conferinţă de presă cu rezultatul verificărilor, însă… n-a mai apucat. Nu puţini sînt cei care consideră că acesta este motivul pentru care s-a cerut atît de insistent plecarea lui din funcţie, partea cu pompele funebre fiind pretextul invocat. E drept, unul care a prins la opinia publică.

Revenind la noul manager, acesta nu este la prima experienţă într-o funcţie de conducere la spitalul judeţean. În 2015 a fost numit în funcţia de director medical, din care a demisionat în 2017.

Revenind la recenta schimbare de conducere, aceasta a fost anunţată de Ionel Arsene, printr-un mesaj pe Facebook: “Cum nicio promisiune făcută nemţenilor nu rămîne neîndeplinită, vă anunţ că l-am demis pe domnul care se ocupa de pompe funebre şi am numit un om de o înaltă pregătire profesională şi morală, în persoana doctorului militar Silviu Dan Verzea. Mai ales în această perioadă dificilă pe care o traversăm, fără niciun sprijin de la Guvernul României, avem nevoie de profesionişti, care să aibă competenţa necesară şi pregătirea medicală pentru a conduce Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Aşadar, cel puţin la Neamţ, nu accept compromisuri şi bătaie de joc: fără frizeriţe, chelneri şi gropari la conducerea celui mai mare spital din judeţul nostru.

Domnul Verzea este unul dintre cei mai respectaţi medici chirurgi, cu titlul de doctor în ştiinţe medicale, a profesat la Spitalul Militar Central din Bucureşti, este tînăr şi foarte determinat să îşi folosească toată experienţa şi priceperea în a depăşi cu bine situaţia de criză generată de coronavirus. L-am asigurat de tot sprijinul meu şi al Consiliului Judeţean şi îmi pun toată încrederea în capacitatea dumnealui de a avea grijă ca toţi nemţenii care ajung la spital să fie trataţi în cele mai bune condiţii. În urma discuţiei pe care am avut-o, l-am rugat pe domnul doctor Verzea ca echipa managerială să fie propusă de dumnealui, respectiv nominalizările pentru funcţiile de director îngrijiri, director medical şi director financiar.

Am toată încrederea că va alege oameni competenţi, care să-i fie sprijin în ceea ce înseamnă management performant într-o situaţie de criză. Mulţumesc domnului doctor că a acceptat această misiune dificilă şi mulţumesc şi nemţenilor mei dragi, care mi-au fost alături, care mi-au scris şi m-au inspirat în alegerea făcută! Întotdeauna voi ţine cont de sugestiile şi propunerile voastre şi vă asigur că veţi avea în mine un partener în rezolvarea problemelor comunităţii noastre”.

Pe final, nu strică să ne reamintim declaraţia dată de un alt fost manager al spitalului, doctorul Codruţ Munteanu, în momentul în care a plecat din funcţie: a vorbit despre un sistem de feude bine coordonat de anumite grupuri de interese. Să vedem cine şi dacă va mai dori să se ia la trîntă cu aceste grupuri de interese. Că nu avem motive să credem că ele nu îşi mai exercită influenţa nefastă.

Citește știrea

Trending