Contactează-ne

Prima pagină

GALERIE FOTO: Ticu Lăcătuşu, jurnalul expediţiei pe Părintele munţilor de gheaţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ revenit acasă, alpinistul nemţean a povestit cum a decurs ultima săptămînă din expediţia efectuată împreună cu Cristi Gruia în munţii Kun Lun ■ pe 6 iulie, cei doi au atins vîrful Muztagh Ata (7.546 m), cel mai înalt pisc din masiv ■ „La un moment dat, eram în conul unei avalanşe incipiente şi coboram fără nici un control“, şi-a împărtăşit Ticu Lăcătuşu experienţa ■ a fost singura expediţie independentă, fără ghizi şi şerpaşi care a reuşit ■

Constantin (Ticu) Lăcătuşu a revenit zilele trecute dintr-o expediţie inedită de ski-alpinism susţinută împreună cu prietenul său Cristian Gruia în munţii Kun Lun din China. Primul alpinist român care a ajuns pe Everest în urmă cu 23 de ani a revenit în Himalaya pentru o nouă provocare, escaladarea unor vîrfuri de peste 7.000 de metri situate în zona graniţei cu Pakistan, Afganistan şi Tadjikistan: Muztagh Ata (7.546 m), Kalaxong (7.277 m), Koskulak (7.028 m) şi Kuksay (7.184 m). Condiţiile descoperite la faţa locului, într-o aventură plină de neprevăzut, i-a făcut pe cei doi alpinişti să-şi reconsidere obiectivele. Pe 9 iulie, Lăcătuşu şi Gruia au ajuns pe cel mai înalt pisc, Muztagh Ata, supranumit de localnici „Părintele munţilor de gheaţă“, într-o încercare susţinută fără ajutoare (şerpaşi). Într-un jurnal online distribuit pe reţelele de socializare, Ticu Lăcătuşu a arătat cum neseriozitatea autorităţilor chineze le-a dat peste cap planurile. În aceeaşi postare, alpinistul nemţean a descris în detaliu cum au decurs ultimele zile ale expediţiei susţinute de Heidelberg Cement şi Rifil.

„He is dead“

„Ultima săptămână a expediţiei a fost şi cea mai tensionată. După ce, pe 1 iulie, coborâsem din Camp 3 (6.900 m) direct în tabăra de bază (4.400 m), chinezii ne-au informat, pentru prima dată, că permisul pentru Muztagh expiră pe 5 iulie! Având însă un voucher deja plătit până pe 14 iulie în Base Camp (tabăra de bază, n.r.), ne-am văzut de ale noastre. Nu am mai stat însă două zile pentru refacere în Base Camp, aşa cum plănuisem, trebuia să ne grăbim. Vremea era din ce în ce mai proastă. Ninsori zilnice, vânt şi ceaţă deasă. Planul era să urcăm din nou în Camp 3, iar de acolo spre vârf. În funcţie de condiţii, am fi putut ataca vârful principal de 7.546 m sau, mai interesant, vârful Kalaxong (7.277 m), dar această a doua variantă presupunea o traversare de 1 km, trei urcări şi trei coborâri, totul la peste 7.000 m altitudine! Nu mai făcuse nimeni aşa ceva înainte, era micul nostru plan secret, adaptat la refuzul autorităţilor de a permite accesul pe alte trasee sau vârfuri din zonă. Pe munte mai erau mulţi chinezi, asistaţi de 39 de şerpaşi aduşi din Nepal. Toţi urcau cu rachete de zăpadă, iar aportul şerpaşilor era decisiv, atât la transportul echipamentelor şi montarea taberelor de altitudine, cât şi la asigurarea cu coardă a chinezilor în porţiunile mai expuse din zonele cu crevase şi seracuri de gheaţă. Toţi chinezii sunt super-echipaţi şi motivaţi, au chiar şi oxigen artificial pentru ziua de vârf. În timp ce noi urcăm spre C3, chinezii coborau. Prognoza meteo nu era favorabilă. Câţiva chinezi erau cam terminaţi, nu se mai puteau ţine pe picioare. Şerpaşii îi trăgeau cu coarda ca pe nişte sănii. Unul dintre şerpaşi trece pe lângă mine cu un chinez- sanie şi îmi zice: «He is dead» («E mort, trad. n.r.») şi continuă să-l tragă la vale. Mi s-a părut că nu era chiar mort de tot şi i-am zis şerpaşului să aibă grijă. Chinezii ne salutau şi se uitau curioşi la schiurile noastre. În tabăra 3 nu mai era aproape nimeni. Târziu în noapte a mai apărut un chinez disperat, cu tub de oxigen. I-am dat un ceai cald. Toată noaptea a bătut vântul, apoi a început să ningă“

În conul avalanşei

„Dimineaţă, doar eu şi Cristi mai eram în tabără. Toţi coborâseră de pe munte. Spre vârf, un strat consistent de zăpadă proaspătă în care te afundai cu tot cu schiuri. La fel ca în toate zilele anterioare, vremea a fost extrem de schimbătoare şi în ziua vârfului, 6 iulie. A început destul de bine dar, în scurt timp, eram deja învăluiţi în ceaţă şi ninsoare. O fereastră mai senină aproape de vârf, apoi iar ninsoare. Era clar că nu puteam ataca Kalaxongul, starea zăpezii şi lipsa de vizibilitate făceau imposibilă această variantă. Aşa că am continuat spre vârful cel mai înalt din Muztagh. La peste 7.500 m, la marginea platoului final orizontul s-a închis iarăşi brusc şi a început să ningă abundent. Ora 8 seara. Am decis să-mi pregătesc schiurile pentru coborâre. Aveam probleme tehnice la ambele legături şi doar prin improvizaţii speciale am putut bloca spatele pentru downhill. Acest lucru mi-a luat aproape 30 de minute. Între timp, Cristi era deja în punctul culminant şi se ocupa de poze. În prima parte, coborârea a fost infernală. Vizibilitate de 5 metri, urmele de la urcare acoperite complet. Nici nu puteam aştepta oprirea ninsorii fiindcă se lăsa întunericul. Trebuia nimerit un traseu corect şi sigur, mai ales că în ambele laterale aveam seracuri şi chiar abrupturi ameninţătoare. La un moment dat, nemaivăzând nimic, mă opresc. Văd zăpada de lângă schiuri nemişcată, dar când mă uit în lateral la vreo 3 metri observ că de fapt coboram împreună cu masa de zăpadă. Eram în conul unei avalanşe incipiente şi coboram fără nici un control. Am făcut un salt în lateral şi am ajuns iarăşi pe zăpada stabilă. Faza s-a mai repetat o dată, apoi a fost în regulă. Ca prin minune, pe ultimul din cei 3 km de coborâre, ninsoarea s-a oprit şi am revenit în tabăra 3 într-un decor nepământean, cu nori, ceaţă, ultimele raze rătăcite la apus şi zăpadă spulberată de vânt. Când ne-am dat jos de pe schiuri am intrat în zăpadă până la brâu. A doua zi am demontat taberele 3 şi 2 şi am coborât până în tabăra de bază (7 iulie). Din cei 11 alpinişti de pe permisul nostru, a mai urcat doar un german asistat de un ghid. Din cealaltă echipă străină din tabăra de bază, echipa elveţiană, nu a urcat nimeni. Noi am fost singura expediţie independentă, fără ghizi şi şerpaşi, care a reuşit. În final, chinezii ne zic că ne pot totuşi oferi încă un vârf de 7.000 m, pentru 5.000 euro, special pentru noi, dar avem de mers cam 7 km până la baza lui, fără niciun fel de suport din partea lor. Mult prea târziu. Pe 9 iulie eram deja în Kashgar, la masa de rămas-bun cu agentul nostru chinez. Ne-a recomandat, printre altele, «raţa de Beijing», o adevărată capodoperă culinară, şi apoi am plecat fericiţi şi satisfăcuţi prin oraş, după o lună de regim alpinistic, ultra-uşor. La 5 ore de la ospăţ eram amândoi cu stomacul pe dos şi cred că am vomat toate raţele din Beijing în următoarea noapte de dezhidratare intensă, aşa că ne-am revenit rapid la silueta alpină post-expediţie şi m-am întors acasă cu minus 7 kg. Cam aşa a fost, în varianta scurtă. În pofida dificultăţilor de tot felul, am demonstrat că o echipă mică, cu o logistică minimală poate duce la bun sfârşit un proiect ski-alpinistic destul de complex, la peste 7500 m altitudine, doar cu forţe proprii. Felicitări partenerului meu Cristi Gruia, pentru determinare şi seriozitate! Am fost împreună de mai multe ori în Nepal, pe vârfuri de 6.000 m, inclusiv pe Ama Dablam şi cred că experienţa acumulată până acum îi permite să facă pasul următor. Încă un mic detaliu, pentru a înţelege mai bine cu cine am fost eu în China. Deşi eram obosiţi după 2 zile pe avioane, atât la Urumqi, cât şi la Kashgar, Cristi se trezea la 6 dimineaţa şi alerga 10 km prin oraş, înainte de micul dejun. Mulţumiri celor care ne-au fost alături, inclusiv pentru mesajele de pe fb ! Powered by HeidelbergCement România & RIFIL!“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Coliziunea dintre un autoturism şi un autocar: şoferul autoturismului a murit la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

Şoferul autoturismului care a lovit un autocar, luni, 16 septembrie, pe DN 15 B, a murit la spital, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii IPJ Neamţ. Conform sursei citate, bărbatul, în vîrstă de 39 de ani, din Farcaşa, a intrat cu autoturismul pe contrasens, lovind autocarul în care se aflau 18 persoane. “Din primele cercetări efectuate de polițiștii Serviciului Rutier Neamț a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 39 de ani, din Farcașa, conducea un autoturism pe DN 15 B, din direcția Pipirig – Poiana Teiului, ar fi pătruns pe sensul opus de deplasare, intrînd în coliziune cu un autocar, condus de un bărbat, de 39 de ani, din Iași. În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto din Farcașa, care a fost preluat și transportat la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate. Ulterior, în urma leziunilor suferite, acesta a decedat la unitatea spitalicească. Conducătorul autocarului a fost testat de polițiști cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă”, au comunicat reprezentanţii IPJ Neamţ.

Ştirea iniţială o găsiţi aici: http://monitorulneamt.ro/neamt-accident-rutier-cu-autocar-implicat-trafic-blocat-sofer-incarcerat/

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Accident rutier cu autocar implicat. Trafic blocat, şofer încarcerat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Traficul rutier este blocat în totalitate pe DN 15 B, luni 16, septembrie, la Poiana Largului, după producerea unui accident rutier. Din primele informaţii oferite de reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, a fost vorba despre o coliziune între un autoturism şi un autocar. Şoferul autoturismului este încarcerat. “Poiana Largului – DN 15 B, coliziune între un autoturism şi un autocar. Trafic blocat total”, au comunicat reprezentanţii IPJ Neamţ. “Două echipaje de pompieri de la Detașamentul Tîrgu Neamț, garda 2 Poiana Teiului se deplasează la un accident rutier în sat Poiana Largului, comuna Poiana Teiului. Un autoturism a acroșat un autocar. Șoferul autoturismului este încarcerat, în autocar nu sînt persoane care solicita ajutor medical”, au transmis şi reprezentanţii ISU Neamţ. Vom reveni.

UPDATE: Persoana încarcerată a fost scoasă. Victima este un bărbat de aproximativ 40 de ani, semiconștient, cu politraumatisme. Accidentul a avut loc în apropierea şcolii din localitate –sursa ISU Neamţ

UPDATE 2 În autocar erau 18 persoane. Nici o persoană nu a avut nevoie de asistență medicală.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ:TRAGEDIE – Doi copii şi mama lor, morţi în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Doi copii şi mama lor au murit într-un tragic incendiu produs în noaptea de duminică spre luni, 15 spre 16 septembrie, la o gospodărie din localitatea Săvineşti, comuna Poiana Teiului. Flăcările au izbucnit cu puţin timp înainte de miezul nopţii. “Incendiu locuinţă particulară în localitatea Săvineşti, comuna Poiana Teiului. Incendiul se manifestă la acoperișul unei locuințe cu etaj și la o anexă . Se deplasează în sprijin două echipaje de la Detașamentul Tîrgu Neamț cu două autospeciale. La locul intervenției se află și SVSU BORCA”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva minute mai tîrziu a fost făcută şi tragica descoperire: corpurile nensufleţite ale copiilor şi mamei. “Echipajele de intervenție au evacuat de la etajul locuinței trei persoane: doi copii și mama acestora, care sînt decedați. Copiii sunt în vîrstă de aproximativ un an și 7 ani, iar mama acestora aproximativ 30 de ani”, au mai comunicat reprezentanţii ISU Neamţ. Incendiul a fost în cele din urmă stins şi a fost stabilită şi cauza probabilă: jar sau scîntei căzute din sistemele de încălzire pe materiale combustibile.

Citește știrea

Trending