Publicitate

■ o delegaţie a administraţiei din comuna nemţeană a participat la o amplă manifestare organizată de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului - Zilele Episcop Melchisedec Ştefănescu ■ „Ne-a impresionat slujba omagială de aici, unde am venit conform datinei creştine cu o coroană de flori şi cu o colivă“, a declarat primarul Mihai Gontaru ■ omagierea episcopului a fost realizată şi de Primăria Gîrcina, înaltul prelat născîndu-se aici ■

Mihai Gontaru şi Constantin Toma, primarul, respectiv viceprimarul comunei Gîrcina, au decis să continue o tradiţie încetăţenită de ani de zile în localitate – omagierea unei ilustre personalităţi a Neamţului şi a ţării, episcopul Melchisedec Ştefănescu. Asta pentru că înaltul prelat a văzut lumina zilei la Gîrcina, pe 15 februarie 1823 (decedat pe 16 mai 1892, la Roman). „Era firesc să ne implicăm şi în acest an pentru a aduce un omagiu ilustrului nostru înaintaş. De altfel, pe 16 mai este şi Ziua Comunei Gîrcina. Manifestarea nu a fost una de mare amploare, dar o vom face în viitor, cînd vremurile vor fi mai bune din punct de vedere financiar“, am aflat de la primar şi viceprimar. Astfel, miercuri, la biserica cu hramul Pogorîrea Sfîntului Duh şi Sfînta Treime a avut loc o slujbă religioasă, care a fost oficiată de preoţii comunităţii, împreună cu reprezentanţii Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi protopopul oraşului Piatra Neamţ. În lăcaşul de cult ce figurează pe lista monumentelor istorice (ridicat din piatră şi cărămită între 1796 şi 1804, ctitori fiind preotul Petrache Ştefănescu – tatăl episcopului Melchisedec, împeună cu credincioşii satului) a fost prezent şeful administraţiei locale, pesonal din primărie şi localnici. O pată de culoare a reprezentat-o prezenţa la ceremonialul religios a unei clase de la Şcoala Gîrcina. Slujba s-a terminat în cimitirul aşezămîntului, la mormintele părinţilor episcopului. Trebuie spus că marţi, 15 mai, cu prilejul amplelor manifestări organizate de Zilele Episcop Melchisedec Ştefănescu, organizate în acest an în contextul Anului Centenar, în oraşul de la malul Moldovei a ajuns şi o delegaţie de la Gîrcina. Primarul, viceprimarul, un consilier local şi personal din administraţia localităţii de lîngă Piatra Neamţ au poposit la Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului de dimineaţă, pentru a participa la ceremonialul religios. Evenimentul s-a suprapus peste Sinaxa preoţilor băcăuani din zona Moineşti, aşa că personalitatea înaltului ierarh a fost pomenită aşa cum se cuvine. Oficialii din Gîrcina au asistat la întreaga slujbă, după care au mers la capela din perimetrul Arhiepiscopiei, unde îşi doarme somnul de veci Melchisedec Ştefănescu. Procesiunea a fost impresionantă, la aceasta participînd zeci de preoţi, oficiali locali şi din zona Bacăului şi grupul de gîrcineni. „Zilele acestea, aşa cum se ştie, sînt celebrate Zilele Episcop Melchisedec, ilustră personalitate a comunităţii noastre. La invitaţia Arhiepiscopiei Romanului, o delegaţie din comuna noastră a fost prezentă la comemorarea şi omagierea celui care a fost episcop Melchisedec Ştefănescu. Cu acelaşi prilej, am stabilit ca, în cursul zilei de miercuri, 16 mai, o delegaţie de la Aerhiepiscopia Romanului să fie prezentă la Gîrcina“, a declarat primarul Mihai Gavril Gontaru. De altfel, de o bună bucată de vreme, comuna nemţeană şi Arhiepiscopia colaborează pentru a comemora ilustra personalitate, organizîndu- se manifestări la Roman sau la Gîrcina. „A fost o experienţă unică pentru noi prezenţa la acest gen de manifestări. Am venit cu o delegaţie restrînsă la Roman şi urmează să devenim gazde şi să îi primim aşa cum se cuvine pe vizitatorii comunei. Ne-a impresionat slujba omagială de aici, unde am venit conform datinei creştine cu o coroană de flori şi cu o colivă“, a mai opinat primarul. În altă ordine de idei, de la primarul Gontaru şi vicele Toma, cei care sînt în fruntea Primăriei Gîrcina de vreo şapte luni, am mai aflat că principalele preocupări sînt găsirea de soluţii la problemele ce ţin de administraţie, continuarea proiectelor deja începute de fosta conducere şi implementarea altora noi. În ceea ce priveşte şcoala, care este construită, fiind „la roşu“, ideea e de a fi ridicată şi o sălă de sport şi procurarea dotărilor necesare la ambele, achiziţionarea a tot ce enecesar pentru dotareagrădiniţei (proiect de 11 miliarde de lei vechi), reabilitarea podului de la Almaş – Mănăstire ( proiect de 7 miliarde de lei vechi), ambele aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale. A fost rezolvată probleme iluminatului stradal, s-au achiziţionat şase staţii de autobuz, s-au montat camere de luat vederi în puncte cheie, s-au pietruit străzi secundare (peste 3 km) şi urmează altele. Prin Grupul de Acţiune Locală Ceahlău se doreşte achiziţionarea unui buldoexcavator şi a unui tractor cu remorcă, cu o finanţare de 130.000 de euro. Alte planuri vizează asfaltarea a circa 8 km de drumuri, deschiderea bazei sportive, amenajarea unui parc, reabilitarea căminului cultural şi altele.

Melchisedec Ştefănescu, repere bibliografice şi clericale

Viitorul episcop Melchisedec, pe numele de botez Mihai, a fost unul din cei cincisprezece copii ai preotului Petru Ştefănescu din Gîrcina. Mama sa era fiica preotului Ioan Focşa din Negreşti, familie care a dat mulţi cărturari, unul dintre ei fiind profesorul de matematică Dumitru Focşa, fost director al Şcolii Normale din Piatra Neamţ şi apoi profesor al lui Nicolae Noica la un liceu bucureştean. După absolvirea Seminarului Socola din Iaşi, în 1843, se călugăreşte sub numele de Melchisedec (regele dreptăţii) şi devine profesor la seminarul absolvit. A studiat, apoi, la Academia Teologică „Petru Movilă“ din Kiev unde, în 1851, obţine titlul de Magistru în Teologie şi Litere. Întors în ţară, e numit profesor la Seminarul Veniamin şi primeşte rangul de arhimandrit. În 1856 devine profesor şi director al nou înfiinţatului Seminar de la Huşi, iar în 1857 e ales membru al Divanului Ad-hoc din Moldova, unde lucrează cu zel pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române. A fost un susţinător al Războiului de Independenţă, ministru al Cultelor (1860), membru de drept în Senatul României şi i se încredinţează o misiune politică în Rusia (1868). Precursor al ecumenismului şi delegat de Sfîntul Sinod la Conferinţa vechilor catolici de la Bonn (1875). În 1864 a devenit episcop al Dunării de Jos, cu sediul la Ismail, episcopie ce reunea cele trei judeţe din sudul Basarabiei revenite României în 1856 (Ismail, Cahul şi Bolgrad), plus judeţele Brăila şi Covurlui. În această calitate, a lucrat pentru unirea Bisericii Basarabiei cu Biserica vechii Moldove, fapt realizat la 6 ianuarie 1865. Între 1879 şi 1892 a fost episcop de Roman, unde a întemeiat Seminarul „Sfîntul Gheorghe“. Cea mai importantă realizare a sa a fost obţinerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, la 1 mai 1885, cu dreptul de a se sfinţi Sfîntul şi Marele Mir pe pămînt românesc. A semnat numeroase lucrări de liturgică şi cercetare a spiritualităţii româneşti, fiind ales membru al unor instituţii culturale străine, printre care Institutul Etnografic din Paris. Melchisedec Ştefănescu este unul dintre cei mai importanţi luptători ai veacului al XIX-lea pentru emanciparea şi propăşirea Bisericii Ortodoxe Române şi, totodată, a statului naţional român. A trimis tineri la studii în Rusia (Gavriil Musicescu, Silvestru Bălăneţti, Constantin Nazarie etc), iar biblioteca şi colecţia sa numismatică le-a dăruit Academiei Române. A fost unul dintre istoricii de seamă ai vremii sale şi a publicat documente slavone, inscripţii şi însemnări din bisericile din Moldova, monografii de eparhii, biografiile unor ierarhi etc. La 10 septembrie 1870 a fost ales membru activ al Academiei Române.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.