Contactează-ne

Prima pagină

GALERIE FOTO: Nuntă românească la Tabăra ARC. Mirele din Italia, mireasa din Ucraina

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ doi tineri, Andrei şi Alina, din Italia, respectiv Ucraina, au ales să- şi unească destinele, nunta avînd loc la Tabăra Oglinzi ■ evenimentul a avut parte de slujbă religioasă, de semnarea certificatului de căsătorie, de dansuri specifice şi de momente amuzante ■ participanţii au fost membrii seriei a IV-a a Programului ARC desfăşurat şi în 2018 la Tabăra Oglinzi ■

Doi tineri au ales să îşi unească destinele în timpul şederii la Tabăra Oglinzi, acolo unde au participat, în perioada 16-23 iulie 2018, la cea de a IV-a serie a Programului ARC. Ucrainianca Alina şi italianul Andrei au fost fericiţii protagonişti ai momentului care s-a consumat duminică, 22 iulie, în curtea centrului de agrement de lîngă Tîrgu Neamţ. Aşa cum îi obiceiul la români, nunta a avut parte de părinţi grijulii, de naşi, de preot, primar, cavaleri şi domnişoare de onoare. Trebuie spus însă că mirii au avut două perechi de naşi. Un cuplu de părinţi spirituali a fost alcătuit din „italienii“ Adrian şi Andra, iar celălalt din s-a format pe loc, Octavian şi Gabriela, veniţi Olanda şi Grecia. Iar nuntaşii şi-au scos din bagaje haine de petrecere. Totul a început cu un dans în „curtea“ mirelui, acolo unde tonul a fost dat de ucrainienii Ion Stroia şi Nicolae Pambuc. Primul cânta la acordeon, iar al doilea ştia a bate cu folos o tobă. Ritmul a fost susţinut de aplauzele celor aproape 120 de nuntaşi, care au răspuns cu bucurie invitaţiei de a vedea cum se desfăşoară în România un astfel de eveniment. Alaiul a bătut apoi „uliţele satului“, spre casa miresei. Acolo, soacra mică, Marina (Ucraina), nu a vrut să îşi dea uşor odorul, pe Alina, lui Andrei şi l-a supus pe aceasta din urmă unor teste. L-a întrebat ce culoare au ochii fiicei sale, dacă el ştie să danseze şi să gătească pentru a afla pe mîna a cui îi va lăsa fata. Aproape mulţumită de răspunsuri, scoara mică a mai pregătit o surpriză pentru a-l ţine departe de Alina pe iubitul italian. Şi de sub un voal a apărut o mireasă falsă, Nicolai (Ucraina). S-a rîs cu poftă, aplauzele au acompaniat momentul, iar în final Andrei s-a ales cu Alina. Cu alaiul pe urme, cei doi miri au ajuns în faţa primarului, tizul mireului, Andrei (Italia). Costumat „ca la carte“, acesta şi-a luat în serios rolul de ofiţer al Stării civile şi l-a sfătui pe mire să uite de acum înainte de fotbalul cu prietenii la ceas de seară şi să aibă grijă de viitoarea consoartă, în timp ce miresei i-a transmis că e bine să îi fie supusă „drăguţului“ ei. N-au lipsit răspunsurile la întrebarea „De bună voie şi nesilit(ă) de nimeni o (îl) iei în căsătorie pe…?“ şi nici semnarea certificatului de căsătorie. Ziua a continuat pentru toţi participanţii la nunta dintre ucrainiancă şi italian cu jurămintele din biserică. La intrarea în „lăcaşul sfînt“ s- au auzit chiar şi clopote, după care „preotul“ Vlad, din Olanda, a oficiat căsătoria mirilor, ajutat fiind de dascălii Bianca şi Diana, ambele din Italia. Mireasa a recunoscut că are emoţii, aşa cum de altfel erau destule doamne ce priveau totul ştergîndu-se la colţul ochilor, amintindu-şi poate emoţiile prin care au trecut la rîndul lor. Şi acolo a fost un rînd de „DA“, iar la ieşirea din „biserică“ a început ploaia. „E semn de bogăţie şi copii mulţi“, a spus un nuntaş, provocînd hohote de rîs. „Cum ar fi ca peste ani să auzim că cei doi chiar s-au căsătorit?“, şi-a pus întrebarea un coordonator de grup venit în tabără din Republica Moldova. Dansul mirilor a fost pe melodia „Perfect“ al lui Ed Sheeran, iar nunta nu s-a terminat după ce s-a dansat găina şi s-a furat mireasa, răscupărată după cum este obiceiul. Masa, balul şi felicitările s-au „consumat“ apoi pe terasa Taberei Oglinzi, acolo unde s-a auzit la microfon vocea lui Ion Stroia, în timp ce, cu mic cu mare, invitaţii s-au înlănţuit în hore.

Program complex pentru oaspeţii Programului ARC

Nunta Alinei cu Andrei a fost un moment pregătit în detaliu de organizatori pentru a se transmite celor mai tineri obiceiurile româneşti legate de astfel de evenimente. Asta la finele unei săptămâni în care oaspeţii din Ucraina, Republica Moldova, Olanda, Itaia şi Grecia ai Centrului de Agrement Oglinzi s-au simţit foarte bine, după cum au recunoscut. A mai fost o excursie pe traseul Piatra Neamţ (vizită la Curtea Domnească) – Lacul Roşu – Cheile Bicazului – Casa Memorială Ion Creangă de la Humuleşti şi au vizitat Cetatea Neamţ. Aceste obiective au fost introduse în proiect tocmai pentru a le prezenta membrilor comunităţilor de români din ţările Europei cît mai multe din obiectivele turistice ale Neamţului. De asemenea, vizitarea unora din mănăstirile din zona Tîrgu Neamţ a fost un ţel atins de o parte dintre românii ajunşi pentru prima dată sau nu pe meleagurile nemţene. Şi, ca de fiecare dată la finalul unei serii venite la Oglinzi, lacrimile au umplut ochii tuturor în momentul despărţirii de gazde şi noii prieteni. Toţi ar mai fi vrut să stea „pentru că a fost splendid“, toţi au plecat acasă cu tolbele cu amintiri pline, dar toţi au făcut şi promisiunea că se vor mai întoarce şi că despre Tabăra Oglinzi şi Neamţ vor vorbi la superlativ cînd vor ajunge acasă. Cît priveşte ediţia din acest an a Programului ARC la Centrul de Agrement Oglinzi al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Neamţ, trebuie spus că se va încheia în ziua de 30 iulie, odată cu terminarea celei de a cincea serii. Primul grup venit la Tîrgu Neamţ s-a cazat la Oglinzi în perioada 25 iunie – 2 iulie. Iar de atunci voluntarii veniţi în tabără au avut grijă ca oaspeţii să nu se plictisească. În fiecare serie a fost programată o întîlnire cu un echipaj al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Petrodava Neamţ, pompierii expunînd celor din tabără detalii despre echipamentul folosit în misiuni, pregătirea pe care o fac şi modul în care acţionează atunci cînd este cazul. Nu au lipsit atelierele de limba română, de pictură, de muzică, de sport, iar cei din seria a IV-a au scris versurile Imnului Taberei Oglinzi pornind de la melodia „Dă vina pe…“ a trupei Voltaj. Este pentru al treilea an la rînd cînd Tabăra Oglinzi este aleasă pentru Programul ARC, dar în 2018 a fost prima dată cînd organizatorii au ales să se facă aici şi deschiderea oficială a proiectului pentru anul în curs, după ce în anii trecuţi acest eveniment s-a consemnat la Sulina, judeţul Tulcea. Pe 26 iulie au fost prezenţi la deschiderea oficială Natalia Intotero, ministrul Românilor de Pretutindeni, secretarul de stat Remus Munteanu, Ministerul Tineretului şi Sportului, prefectul Daniela Soroceanu şi preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene. Programul ARC este desfăşurat pentru al zecelea an în România şi este un proiect al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni desfăşurat în parteneriat cu Ministerului Tineretului şi Sportului prin Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Neamţ şi cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Complexului Muzeal Judeţean.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Strigăt de disperare pentru sinistraţii din Văleni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “structura caselor este în mare parte afectată, dar autorităţile au uitat deja”, ne scrie un cititor al Monitorului

Un cititor al Monitorului de Neamţ şi de Roman ne-a trimis un mesaj pe adresa redacţiei prin care atrage atenţia că problemele pietrenilor din anexa Văleni, afectaţi grav de inundaţiile de luna trecută, încă nu au fost rezolvate, iar autorităţile par să fi uitat că trebuie găsite soluţii. Cititorul a şi identificat principalele probleme şi cere, absolut firesc şi corect, ca acestea să fie rezolvate. Redăm mesajul cetăţeanului şi facem apel la autorităţi pentru a formula un răspuns. “Dar ce faceţi pentru sinistraţii din anexa Văleni! Oamenii se luptă cu noroaiele din curţi şi astăzi. Au aruncat mobila, bunuri electrocasnice, structura caselor este în mare parte afectată, dar autorităţile au uitat deja. Toate inundaţiile provocate în Văleni sînt numai din vina autorităţilor locale! În primul rînd şoseaua a fost ridicată cu circa un metru faţă de cum a fost iniţial prin depunere de material rezultat de la lucrările de pe Bistriţa. Casele dintre drum şi pădure sînt ca pe fundul unui lac şi aşa vor rămîne. Acolo nu mai este zonă de locuit. Daţi oamenilor teren gratuit în altă parte şi bani să-şi facă case. Pîraiele din zonă trebuie regularizate, lărgite şi duse direct în Bistriţa. Este a doua mare inundaţie în ultimii 9 ani. Este o xonă calamitată. Este o totală lipsă de preocupare faţă de cetăţenii afectaţi. Mass-media ar trebui să meargă acolo şi să aducă la cunoştiinţa tuturor situaţia disperată a acelor oameni”, este mesajul cititorului Monitorul. Persoane evacuate, gospodării inundate, poduri afectate, punţi distruse, străzi inundate, acesta este bilanţul potopului din noaptea de 19/20 iunie, cînd municipiul Piatra Neamţ şi comunele limitrofe au fost sub cod roşu de ploi torenţiale. Conform raportului operativ emis de reprezentanţii ISU Neamţ au fost evacuate 15 persoane, dintre care 3 copii, 24 de gospodării au fost inundate, patru poduri afectate, 15 punţi distruse, mai multe străzi şi terenuri agricole inundate. De asemenea, au fost afectate două lucrări hidrotehnice, respectiv „Regularizare albie pîrîu Bisericii şi Turcului la Piatra Neamţ“ şi „Regularizare albie pîrîu Doamna la Piatra Neamţ“.

Citește știrea

Actualitate

Veteranii hidroenergeticieni se reîntîlnesc la Piatra Neamţ, de ziua Energeticianului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ după trei revederi anterioare, care au avut loc în august şi noiembrie 2017 şi iulie 2018, „tinerii“ de atunci au decis că trebuie să mai stea la taifas ■ întîlnirea are loc astăzi, înaintea sărbătorii de Sfîntul Ilie - Ziua Energeticianului ■

Înaintea sărbătorii de Sfîntul Ilie, protector al celor care lucrează în domeniul energetic, foştii salariaţi – veteranii – şi-au dat din nou întîlnire, astăzi, 18 iulie, pentru a depăna amintiri, fie ele bune sau mai puţin bune, care le-au călăuzit drumul într-un domeniu fascinant – hidroenergetica. Rădăcinile şcolii hidroenergeticii româneşti sînt pe aceste meleaguri, la Bicaz. Aici s-au format specialişti de renume în domeniu – ingineri, proiectanţi, executanţi, personal de exploatare. Întîlnirea de astăzi este una de suflet, o întîlnire a celor care încă le mai pasă de acest sector, conştienţi fiind că dacă nu ne respectăm trecutul, ne merităm viitorul. Organizatorii acestui eveniment, ca de altfel şi a celor anterioare, sînt inginer Emil Neagoie, fost director al Sucursalei Hidroelectrica „Bistriţa“ Piatra Neamţ, inginer Gelu Prisecaru, fost director tehnic, maistrul PRAM Chişor Gheorghe, maistrul PRAM Mircea Radu şi electrician Pricop Ioan. Surpriza organizatorilor a fost că de fiecare dată au venit din ce în ce mai mulţi la întîlnire, dovadă a atmosferei şi a relaţiilor interumane cultivate în firmă sau pe diverse şantiere. Cu această ocazie, pensionarii care s-au angajat în anul 1960, anul înfiinţării întreprinderii, vor primi diplome de excelenţă pentru întreaga activitate în domeniul energetic. Este vorba de: maistrul mecanic Apostol Neculai, conducătorul auto Borşuc Gavril, dispecerul Bratanovici Vasile, maistrul principal specialist Cehan Ioan, maistrul PRAM Coţcaru Constantin, electricianul exploatare Pricop Ioan, mecanicul exploatare Stoleru Ilie, maistrul şef tură Ungureanu Dumitru, maistrul şef tură Ungureanu Mihai, electricianul AMC Bocancea Vasile, electricianul PRAM Saponaru Gheorghe, tehnicianul constructor Galinescu Maria. Ca de fiecare dată, întîlnirea se va materializa prin editarea unui album de fotografii cu toţi participanţii, fotografii de ieri şi de astăzi, cu imagini reprezentative din Sucursala Hidroelectrica „Bistriţa“ Piatra Neamţ.

Implicare, pasiune, viaţă….

Vestea organizării acestei întîlniri a ajuns pînă la conducerea naţională de la Bucureşti, care a transmis la Piatra Neamţ următoarele: „Mesajul Preşedintelui Directoratului HIDROELECTRICA, Bogdan Badea, pentru foştii salariaţi, cu ocazia reuniunii organizate la iniţiativa domnului Emil NEAGOIE în data de 18.07.2019, cu ocazia Zilei Energeticianului: «Obiceiurile bune devin tradiţii. Intîlnirea celor care au contribuit prin muncă, devotament, dragoste şi sacrificii la construirea, întreţinerea şi exploatarea lanţului de hidrocentrale, devine o tradiţie şi este o sărbătoare. Sînt onorat să transmit mesajul meu şi al directoratului la sărbătoarea dumneavoastră. Vă suntem recunoscători pentru patrimoniul bogat pe care l-aţi lăsat Hidroelectricii, patrimoniu care înglobează munca, experienţa, inteligenţa, profesionalismul şi creativitatea dumneavoastră. Sînteţi un model pentru generaţiile actuale şi pentru cele care vor veni, model de dăruire, conştiinciozitate, perseverenţă, loialitate. În amenajările hidroenergetice de pe rîurile Bistriţa, Siret şi Prut, sînt anii plini de tinereţe, entuziasm, curaj, anii cei mai frumoşii ai dumneavoastră. Multe din realizările hidroenergetice fac parte deja din peisajul ţării. Mîndria pe care o simte orice român cînd străbate zonele marilor amenajări hidroenergetice este rezultatul muncii generaţiilor voastre, generaţii care au ştiut cum să accepte provocările, cum să lupte contra greutăţilor, cum să se bucure de rezultate. Vă mulţumim pentru întreaga activitate, una care a contribuit la prosperitatea Hidroelectricii şi la dezvoltarea României. Multă sănătate şi mulţi ani!»“.

File de istorie

Lucrările la Hidrocentrala Stejaru au început în 1951, punerea în funcţiune avînd loc între 1960 şi 1962, deoarece hidrocentrala are în componenţă şase hidroagregate, care au intrat în exploatare în intervalul de timp amintit. Ampla lucrare desfăşurată pe cursul Bistriţei a fost unul din rezultatele efortului de a depăşi statutul de naţiune eminamente agrară şi de a demonstra că în România se pot realiza centrale hidroelectrice de mare putere. Între 1960 şi 1967 au fost finalizate lucrările şi puse în funcţiune celelalte hidrocentrale de pe rîul Bistriţa, în număr de douăsprezece, începînd cu CHE Pîngăraţi şi terminînd cu CHE Bacău, ultima fiind situată înaintea confluenţei Bistriţei cu Siretul. Puterea instalată pe acest sector de rîu era de 454 MW, din care Hidrocentrala Stejaru acoperea 210 MW. Producţia de energie pe sectorul Bicaz – Bacău a fost de 1.184,50 GWh/an, din care Hidrocentrala Stejaru furniza 434.50 GWh/an. Au mai fost montate 34 de hidroagregate, din care şase la Hidrocentrala Stejaru. O dată istorică a fost 1 iulie 1960, atunci cînd apele Bistriţei au fost zăgăzuite pentru a forma acumularea care este şi acum cea mai mare de pe rîurile interioare ale ţării – barajul de la Bicaz. Care „operă“, unicat în România, a pus bazele întregului sistem hidroenergetic românesc.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Coliziune între un TIR şi un autoturism, o victimă încarcerată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier, soldat cu o victimă încarcerată, a avut loc în urmă cu puţin timp, miercuri, 17 iulie, la Tazlău. Din primele informaţii oferite de salvatorii care s-au deplasat la locul accidentului, a fost vorba despre o coliziune între un TIR şi un autoturism pe DJ 156. “Accident rutier între un TIR şi un autoturism pe DJ 156A, comuna Tazlău. La locul solicitării se deplasează 4 echipaje de pompieri militari cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi modul de descarcerare, o autospecială complexă de primă intervenţie la incendii, salvare şi prim ajutor, o autospecială TIM şi un autocamion cu modul multirisc”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ. Vom reveni.

UPDATE 19.08: Şoferul autoturismului, un bărbat în vîrstă de 42 de ani, a fost scos de pompieri din maşină, conștient. Are fractură la piciorul stîng şi mai multe contuzii. Şoferul autotrenului nu a necesitat îngrijiri medicale –sursa ISU Neamţ.

Citește știrea

Trending