Publicitate

Apreciază postarea

■ slujba de la Mănăstirea Neamţ a fost oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi alţi mari ierarhi ■ curtea lăcaşului monahal a fost neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor ■

IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi alţi ierarhi din Sinodul Mitropolitan au fost prezenţi joi, 17 mai, la Mănăstirea Neamţ, devenită loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din toate colţurile ţării. De mai bine de cinci secole, de Înălţarea Domnului se sărbătoreşte hramul aşezămîntului monahal, supranumit şi Ierusalimul ortodoxiei române. Cei mai mulţi pelerini au preferat să ajungă în ziua hramului pentru a nu împovăra bugetul familiei cu cheltuieli legate de cazare, aşa că drumul spre Neamţ a fost foarte aglomerat pe tot parcursul zilei, motiv pentru care poliţiştii au restricţionat circulaţia autoturismelor. Credincioşii au participat dimineaţă la slujba de sfinţire a apei la aghiazmatarul din faţa mănăstirii, unde este amenajată librăria Sfîntul Ioan de la Neamţ. Aici s-a scos şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, încadrată permanent de doi monahi care nu au lăsat-o nici o clipă din mîini. Deşi era adunată o mulţime de lume, încărcătura spirituală a momentului şi-a pus amprenta asupra participanţilor, ceremonialul religios desfăşurîndu-se într-o linişte deplină. Alături de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi stareţul Benedict Sauciuc au rostit rugăciuni IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Ignatie, Episcopul Huşilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor şi PS Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Din sobor au mai făcut parte protopopul de Tîrgu Neamţ, părintele Neculai Axentioi, preoţi şi diaconi. După sfinţirea aghiasmei, a vorbit despre memoria liturgică a zilei PS Ignatie, acesta amintind spusele Sfîntului Nicolae Cabasila, potrivit cărora sărbătoarea Înălţării este una a uimirii, atît pentru oameni, cît şi pentru îngeri. Pentru primii, că se înalţă la cer Dumnezeu, iar pentru îngeri, că-l văd pe Om ridicîndu-se la dreapta lui Dumnezeu Tatăl. A încercat să desluşească pentru cei prezenţi şi taina care s-a petrecut la momentul despărţirii ucenicilor de Hristos, cînd tristeţea lor s-a transformat în bucurie.

Cuvînt de învăţătură despre mărturisirea Înălţării Domnului

Alaiul a pornit apoi în procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pînă în curtea Mănăstirii Neamţ, pe un culoar creat de seminarişti şi forţe de ordine. Oamenii de pe traseu se înghesuiau să ajungă cît mai aproape de IPS Teofan şi ceilalţi ierarhi care-i stropeau pe cei din jur cu aghiasmă. Ceremonialul religios a continuat pe un podium din lemn împodobit cu cetină de brad, incinta aşezămîntului devenind neîncăpătoare pentru numărul mare al credincioşilor, cărora arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, avea să le mulţumească la final pentru participarea la sărbătoarea hramului. IPS Teofan a rostit un cuvînt de învăţătură despre mărturisirea Înălţării Domnului pe care Biserica o proclamă, apoi s-a oficiat, după tradiţie şi o slujbă de pomenire pentru ctitorii aşezămîntului monahal şi pentru eroii neamului românesc, căzuţi pe cîmpurile de luptă pentru apărarea ţării. S-au spus rugăciuni şi pentru cei înhumaţi în cimitirul mănăstirii, la Schitul Cărbuna şi la Mănăstirea Sfînta Cruce, ridicată în zona unde 14.000 de soldaţi au pierit într-o cumplită bătălie din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale. La final, gazdele au invitat credincioşii să stea la masă alături de membrii obştii monahale, pentru eveniment fiind pregătite bucate tradiţionale, cum ar fi carnea de miel, pască, cozonac, ouă roşii. Hramul nu este doar o sărbătoare a mănăstirii, ci a întregii zone, fiindcă în aceste zile au loc şi pelerinaje la toate lăcaşurile din zonă. Afluenţa mare de lume a fost mană cerească pentru comercianţi care şi-au îndesat pe tarabele înşirate pe traseul spre mănăstire fel de fel de produse. Nu au lipsit grătarele încinse şi băuturile reci, prilej pentru prieteni şi rude să se întîlnească la umbra teraselor amenajate direct pe pajişte. Majoritatea participanţilor la slujbă s-au deplasat şi la bîlciul anual amenajat în oborul din Tîrgu Neamţ, moment mult aşteptat mai ales de copii.

Al 521 an de cînd se sărbătoreşte hramul

Anul acesta se împlinesc 521 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului. Potrivit informaţiilor publicate pe pagina de internet a Mitropoliei Moldovei, lăcaşul de rugăciune a fost ctitorit de Ştefan cel Mare între anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Muşat (1375-1391) a fost grav avariată din cauza cutremurului din 1471: „Întrucît această biserică a fost printre ultimele ctitorii, marele voievod a dorit să fie cea mai monumentală biserică atît din punct de vedere artistic, arhitectural, cît şi ca dimensiuni.(…) În exterior, deasupra uşii la intrare se află pisania cu text slav care în traducere arată timpul cînd s-au finalizat lucrările bisericii Înălţarea Domnului, dar şi o invocare de mare sensibilitate spirituală: «Doamne Iisuse Hristoase primeşte acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea Slavei şi slăvitei de la pămînt la cer Înălţare a Ta şi Tu, Stăpîne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi pînă în veac!»; «Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit şi a început şi a zidit acest hram, pentru rugăciunea sa şi a doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s-a săvîrşit la anul 7005, iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintîi curgător, luna lui noiembrie 14 (1497)»“.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.