Contactează-ne

Administrație

GALERIE FOTO: Icuşeşti, o comună în care faptele au demonstrat crezul primarului: Se poate!

Știe publicată cu

în data de

■ aflat la jumătatea mandatului de primar, Săbărel-Vanea Roşu a urnit lucrurile într-o comunitate unde era o obişnuinţă să nu se întîmple mare lucru ■ atenţia echipei de la Primăria Icuşeşti s-a îndreptat în ultimii doi ani spre investiţiile în infrastructură ■ planurile administraţiei locale vizează asfaltarea a încă 9,5 kilometri de drum comunal şi introducerea reţelei de gaz metan ■

Cu doi ani în urmă, pe 12 ianuarie 2017, preşedintele PNL Ludovic Orban nota pe pagina sa de socializare: „Îl cheamă Roşu Săbărel- Vanea. Nu mustăciţi, nu este de la PSD, ci de la PNL. Este primar al comunei nemţene Icuşeşti. Ce m-a făcut să scriu despre el? Faptul că i-a anunţat pe toţi beneficiarii de ajutor social din localitate că le suspendă ajutorul social dacă nu deszăpezesc cel puţin trei case ale unor vîrstnici şi dacă nu îi ajută pe aceştia să le ducă în casă lemne de foc, apă şi medicamente. AŞA DA!“. Săbărel-Vanea Roşu, cel care a atras atenţia şefului său de partid găsind metoda de a pune la treabă o categorie socială ce trebuie pusă la treabă pentru comunitate, se află la jumătatea primului mandat de primar, bun prilej pentru un bilanţ. „Comuna Icuşeşti este una cu oameni gospodari, cu 4600 de suflete, din care 577 sînt elevi. Ea are şapte sate: Băluşeşti, Bătrîneşti, Icuşeşti, Mesteacăn, Rocna, Spiridoneşti şi Tabăra. Am cîştigat mandatul de primar al comunei în anul 2016 cu echipa mea de consilieri liberali. Am intrat în campanie cu deviza «Se poate!». Cînd am preluat fotoliul de primar, n-am găsit o situaţie financiară prea bună. A trebuit să caut resurse financiare pentru a rezolva problemele comunităţii, care nu erau puţine şi nici uşoare. Am primit ajutor de la Consiliul Judeţean, dar în primul rînd de la cetăţenii comunei, care şi-au plătit conştiincios taxele şi impozitele locale. Sînt mulţumit de ceea ce am realizat în comună la jumătatea mandatului de primar şi mai ales de faptul că am putut demonstra tuturor cetăţenilor care trăiesc aici sau în străinătate că, într-adevăr se poate. Am început să rezolv problemele pas cu pas. Pentru început am găsit de cuviinţă că trebuie să finalizez proiectele începute de predecesorul meu, multe, puţine, cîte erau la vremea aceea, unele iniţiate chiar din 2007, a fost cazul unui drum comunal de 5 kilometri. De asemenea, am asfaltat un alt drum comunal de 4,5 kilometri, în satul Mesteacăn, început în 2015 şi am accesat trei proiecte cu finanţare europeană prin Agenţia Judeţeană pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi. Unul este pentru construirea unei grădiniţe cu două săli de clasă la Băluşeşti, care a primit 57 de puncte, al doilea proiect a avut o valoare de 80.000 de euro, proiect prin care am achiziţionat un buldoescavator care ne este util pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă. Alţi 30.000 de euro ne-au fost necesari pentru reconstrucţia şcolii de la Icuşeşti, mistuită acum cîţiva ani de un incendiu. Un alt proiect pe care l-am implementat a fost acela de 7,5 kilometri de asfalt, prin Ministerul Dezvoltării, pentru trei drumuri în Băluşeşti şi 80% din drumurile din satul Icuşeşti. Am rezolvat şi problema şanţurilor de scurgere a apelor pluviale.Tot prin Ministerul Dezvoltării am obţinut finanţare pentru reabilitarea a patru şcoli la Bătrîneşti, Rocna, Spiridoneşti şi Mesteacăn. Şcolile vor avea în primul rînd grupuri sociale moderne, cu apă şi vor fi încălzite cu centrală termică. Vom schimba şi instalaţiile electrice, dar şi acoperişul. E vorba de o investiţie de 5,5 miliarde lei vechi pentru fiecare şcoală în parte. Sperăm ca la începutul anului şcolar viitor să putem da în folosinţă şcoala de la Icuşeşti. Avem însă ceva probleme cu firma de construcţii, care acum mai vrea bani pentru finalizarea lucrărilor. Contractul a fost semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi vor trebui respectate clauzele contractuale asumate de constructor. Am avut deja cîteva rînduri de negocieri cu avocatul firmei şi cel angajat de noi. S-a convenit, pînă la urmă, să fie continuate lucrările pentru că sistarea ar fi adus penalităţi de întîrziere importante, în condiţiile în care am fi ajuns în instanţă“, a declarat primarul Săbărel-Vanea Roşu. El susţine că în acest mandat şi-a propus şi amenajarea căminelor culturale. Speră ca pînă la Paşte să fie finalizat căminul de la Băluşeşti, iar pînă în decembrie şi pe cel de la Icuşeşti. Se vor finaliza şi lucrările de construire a gardului de la şcoala din centru. Şantier va fi şi în sediul primăriei, construcţie care are şi ea nevoie de lucrări de modernizare. Cum se simţea nevoia unei scene în aer liber, s-a început construirea uneia în curtea primăriei, în aşa fel încît aici să se poată desfăşura manifestările prilejuite de marcarea Zilei comunei, a Festivalului de datini şi obiceiuri de Anul Nou, care, de la instalarea sa în funcţie, adună sute de oameni din localitate, de la Roman sau pe cei plecaţi la muncă în străinătate, care revin acasă de sărbători. Tot aici a fost amenajat şi un parc în care există posibilitatea ca tinerii să joace şah, să aibă acces gratuit la internet şi să-şi petreacă împreună timpul liber, cu acces la calculatoare şi bibliotecă.

„După doi ani, asistaţii social au înţeles că pentru banii primiţi, trebuie să muncească“

Primarul recunoaşte, însă, că e firesc să existe şi probleme pentru că într-o comunitate nu toate lucrurile merg aşa cum îşi doresc cei din administraţia publică locală, probleme care nu ţin direct de deciziile acesteia, ci depind de alte mecanisme instituţionale. „Probleme au existat în privinţa angajării asistenţilor personali pentru persoanele cu handicap. Îmi doresc, în special, angajarea unui asistent medical pentru asistenţa medicală la domiciliu, în sensul de a exista un cadru medical cu studii medii care să poată lua o tensiune unui bătrîn, să-i poată face o injecţie, sau să-l îndrume către medicul de familie. În acelaşi timp, s-a procedat şi la angajarea unor asistenţi personali pentru cele 47 persoane cu handicap aflate în evidenţa primăriei. Vorbeaţi de întîmplarea care m-a făcut «vedetă» la posturile de televiziune naţională şi pe facebook. Nu mi-am dorit, neapărat popularitate de acest fel, dar m-am gîndit că un primar trebuie să rezolve problemele comunei sale, mai ales cele legate de îmbătrînirea populaţiei, care este o evidenţă la noi. De aceea m-am gîndit mult ce ar trebui să fac ca să-i ajut pe bătrînii singuri şi neajutoraţi. Şi am găsit acest răspuns, determinîndu-i pe cei de la Legea 416, a venitului minim garantat, să-şi aducă o contribuţie la viaţa comunităţii. De aceea am trasat ca sarcină viceprimarului să ţină evidenţa orelor de muncă prestate de cei retribuiţi la Legea 416. Pe fiecare stîlp de electricitate din comună sînt înscrise numele celor care trebuie să aibă grijă de bătrînii fără putere. Ei mai sînt folosiţi şi la decolmatarea şanţurilor de pe marginea drumurilor. Fiecare asistat social are în grijă trei bătrîni. Pe timp de iarnă, aceştia au nevoie de o găleată de apă, de un braţ de lemne, sau de o reţetă de la punctul farmaceutic. Pînă acum n-a fost chiar o iarnă grea, aşa că i-am folosit doar la tăierea lemnelor pentru şcoli, la montarea parazăpezilor, pe drumul de la Icuşeşti, la Mesteacăn. Nu sînt sume mari pe care le primesc, dar fiecare ban trebuie muncit şi, în plus, e vorba şi de plata asigurărilor de sănătate pe care o facem din bugetul local. De asemenea, am plătit acestei categorii sociale şi asigurările pe locuinţe. Am fost foarte riguros în ceea ce priveşte aprobarea ajutoarelor sociale şi ceea ce este important este faptul că, acum, după doi ani, au înţeles că pentru banii primiţi, mulţi- puţini, cîţi sînt, trebuie să muncească“, a mai declarat şeful administraţiei locale din Icuşeşti. Primarul Săbărel Roşu aşteaptă de la anul 2019 asfaltarea a încă 9,5 kilometri de drum comunal, studiul de fezabilitate aflîndu-se în lucru. Îşi doreşte foarte mult şi a întocmit deja studiul de fezabilitate pentru introducerea gazului metan, investiţie care, în condiţiile scumpirii exagerate a lemnelor, este o necesitate, mai ales că pe raza comunei există 35 de sonde de gaz metan. „Numai staţia de pompare a gazului de la Spiridoneşti costă nu mai puţin de 150.000 de euro, bani pe care nu-i avem încă, dar vom încerca să-i obţinem, poate din fonduri europene. Am reuşit reabilitarea sistemului de iluminat public, montînd peste 700 de lămpi cu leduri pentru care avem o garanţie de 2 ani, la un preţ rezonabil. Singura mea nemulţumire e legată de implementarea unui proiect de canalizare şi apă. Aici am întîmpinat neajunsuri legate de faptul că pentru a încheia un contract cu un operator regional de apă şi canalizare e nevoie de minim 2000 de abonaţi, ori la noi, în cele 7 sate mai trăiesc doar 4652 de locuitori, mulţi din ei cu pensii sociale, iar peste 600 sînt plecaţi la muncă în străinătate “, mai spune primarul. Şi dacă veni vorba despre problemele pe care şi le-ar dori rezolvate, primarul vorbeşte cu obidă despre drumul judeţean 207 care vine de la Sagna, Ion Creagă, Icuşeşti, Prăjeşti, Damieneşti, pînă la Podul Turcului (Bacău), un drum care arată ca după bombardament, cu gropi în care îţi rupi maşina în două. Acest tronson ar urma să fie reabilitat prin Programul Operaţional Regional, în colaborare cu judeţul Bacău. „Oamenii îmi reproşează, pe bună dreptate, că nu mă implic. Le-am explicat însă că nu pot face decît să vorbesc şi eu «mai sus», lucru pe care l-am făcut. Pentru moment, ar fi necesar să se toarne cîteva maşini cu balastru pentru astuparea gropilor. Eu nu o pot face, pentru că ar veni Curtea de Conturi şi mi-ar imputa acest lucru. Am primit promisiunea preşedintelui Consiliului Judeţean, Ionel Arsene, că se va implica“, a mai spus primarul. Acesta a mai adăugat că într-o comunitate rurală, un primar care rezolvă problemele ce ţin de conceptul „şcoală, stradă şi spital“ nu va avea niciodată grija unui nou mandat.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Harghita se laudă că ţine Cheile Bicazului

Știe publicată cu

în data de

■ Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita a ieşit public anunţînd victoria într-un litigiu privind hotarul cu judeţul Neamţ ■ şeful judeţului vecin exultă după ce judecătorii au stabilit că zona Cheilor Bicazului ţin de Harghita ■ „E de noaptea minţii şi de rîsul curcilor. Nu au cîştigat nimic cei din Harghita“ replică primarul comunei Bicaz Chei ■

Litigiul interminabil dintre autorităţile judeţelor Neamţ şi Harghita ce are ca obiect delimitarea teritorială în zona Cheilor Bicazului a cunoscut zilele trecute o primă decizie. Procesul aflat în derulare la Tribunalul Prahova din anul 2013 are aproape 10 ani vechime, şi nu mai puţin de 52 de termene pentru ca judecătorii să se pronunţe, sentinţa dînd cîştig de cauză autorităţilor din Harghita. „Anulează procesul-verbal avînd ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 + 000 32 +32,000 Km., conform Hotărîrii nr. 540/2000 din 22/06/2000“, se arată în soluţia pe scurt a instanţei. Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, a reacţionat imediat după aflarea deciziei pronunţate pe 12 iunie 2019, proclamînd victoria: „Am cîştigat! După aproape 10 ani de litigii, se soluţionează o dispută la graniţă. strîmtorii Békás (Cheile Bicazului, n.r.) de către judeţul Neamţ nu a fost tolerată de Consiliul judeţean Harghita“, a susţinut şeful CJ Harghita printr-o postare (video) din Facebook, şi pe blogul său. În final, el le cere harghitenilor să susţină eforturile instituţiei pe care o conduce pentru a se impune şi în disputa cu judeţul Bacău pentru cimitirul de la Valea Uzului. Încurajat de decizia magistraţilor de la Tribunalul Prahova, Borboly Csaba susţine răspicat că s-a făcut dreptate, iar Cheile Bicazului aparţin, în totalitate de judeţul Harghita: adică, de la Gheorgheni mergînd spre Neamţ pe o distanţă de 32 de kilometri, trecînd prin staţiunea Lacu Roşu, şi coborînd serpentinele spre comuna Bicaz Chei. Autorităţile din Neamţ s-au declarat uluite de decizia judecătorilor, deoarece este invocată o Hotărîre de Guvern, şi nu Legea 2 din 1968, act ce stabileşte organizarea administrativ-teritorială a României. „Este surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărîre din 2000, nr. 540, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Or’ nu printr-o astfel de hotărîre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nici o legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, cînd era hotar între fosta Regiune Mureş autonomă maghiară şi Regiunea Bacu. Şi înainte de legea din 1968, dar şi după aceea, hotarul este pe pîrîul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamţ Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei. E clar, e evident, aşa a fost dintotdeauna şi sperăm ca aşa să fie şi la următoarea instanţă“, a precizat Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ. Acesta e convins că instituţiile din Neamţ vor ataca sentinţa primei instanţe. „E de noaptea minţii şi de rîsul curcilor. Nu au cîştigat nimic cei din Harghita. Ei au cerut să se anuleze un proces verbal de limită, care tot de ei a fost întocmit şi a fost făcut la o lucrare cadastrală. Din ce ştiu, au contestat procesul verbal pentru că nu avea număr de înregistrare de la Primăria Gheorgheni, dar era semnat de toţi. Limita între judeţe e naturalţ şi este la varsarea pîrîului Cupaş în pîrîul Bicaz, adică deasupra cheilor. Ei îşi apără interesele, avînd în vedere că aceste chei sînt un brand internaţional şi atrag turişti de pretutindeni. Noi, care avem proprietăţile 90% acolo, ar trebui să fim mai bine reprezentaţi“, a declarat Gheorghe Oniga, primarul comunei Bicaz-Chei. El este convins că războiul va continua cu multe alte termene pînă la decizia definitivă.

Citește știrea

Actualitate

Conferinţa Naţională a Serviciilor Sociale, găzduită de Piatra Neamţ

Știe publicată cu

în data de

■ vor fi prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, direcţiilor de asistenţă socială, specialişti din sistemul public şi privat

Primăria Municipiului Piatra Neamţ, prin Direcţia de Asistenţă Socială, în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România – Corpul Profesional al Specialiştilor în Servicii Sociale, organizează Conferinţa Naţională a Serviciilor Sociale din cadrul autorităţilor publice locale, cu tema – „Propuneri de intervenţie în cadrul legislativ actual şi modele de bune practici existente, în domeniul serviciilor sociale“, în perioada 27-28 iunie. Sînt invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, reprezentanţi ai direcţiilor de asistenţă socială, specialişti din sistemul public şi privat, reprezentanţi ai societăţii civile, autorităţi locale. Se doreşte ca prin prezentări, prin atelierele de lucru pe comisii de specialitate (buget, juridic), prevăzute în programul de desfăşurare a conferinţei, să se pună accent pe schimbul de idei, schimbul de bune practici între organizaţiile prezente, să se dezvolte reţele de comunicare şi de colaborare, să se încheie parteneriate de viitor care să pună în valoare resursele umane specializate, să fructifice metodologia actuală din domeniul social şi să îmbunătăţească, prin propuneri concrete, actualele reglementări care nu răspund nevoilor beneficiarilor de servicii sociale sau răspund parţial, raportat la numărul de cazuri şi natura problemelor cu care aceştia se confruntă. „Temele de interes ce vor fi abordate în cadrul atelierelor de lucru, sînt orientate spre următoarele domenii: dezbatere privind îmbunătăţirea cadrului legislativ, în vederea consolidării şi creşterii sustenabilităţii sistemului de asistenţă socială şi promovarea incluziunii sociale pentru grupurile aflate în risc, cu referire la ordine de specialitate, precum: standardele minime de calitate pentru serviciile sociale (Ordinul nr.27/2019, privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor, Ordinul nr.29/2019, privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vîrstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi a serviciilor acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinele sociale), modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică de către poliţişti (Ordinul nr.146/2018), procedura pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică (Ordinul nr.2525/2018); dezbatere privind alocarea bugetară aferentă anului 2019 pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, precum şi pentru finanţarea drepturilor salariale în medicina şcolară, cu referire la: Legea nr.50/2019 a bugetului de stat pe anul 2019, Legea nr.448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, OUG nr.162/2008, privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale. Propunerile rezultate din atelierele de lucru vor fi analizate, centralizate şi transmise la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în vederea consolidării cadrului legislativ din domeniul social. Modelele de bună practică privind serviciile sociale administrate de Direcţia de Asistenţă Socială vor fi abordate în cadrul unui workshop, cu scopul de a pune în valoare activităţile ce se desfăşoară în cadrul centrelor sociale, centre ce au fost premiate de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale cu diplome de bune practici în serviciile sociale din România, în anul centenar, precum şi de către portalul Administratie.ro şi Oameni şi Companii, în parteneriat cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru proiectele de dezvoltare a serviciilor sociale. Manifestarea se va încheia cu vizite la aceste centre sociale ale participanţilor prezenţi la lucrările conferinţei, cu scopul de a vedea în mod practic implementarea standardelor de calitate şi a reglementărilor actuale, pe categorii specifice de beneficiari, respectiv: Centrul de zi pentru preşcolari Castani – are misiunea de a sprijini 25 de copii, cu vîrste cuprinse între 3-6 ani, care provin din familii aflate în dificultate, prin asigurarea de servicii sociale, educaţionale, psihologice şi recreative; Centrul de sprijin şi asistenţă de specialitate pentru copii – se adresează unui număr de 60 de copii cu vîrste cuprinse între 6-18 ani, proveniţi din familii aflate în dificultate, familii monoparentale, copii cu părinţii plecaţi în străinătate, prin furnizarea de servicii sociale, educative, de formare a copilului utilizînd procedee de educaţie non-formală; Centrul social Împreună – centru rezidenţial ce furnizează servicii sociale de consiliere, de mediere, asistenţă socială şi suport unui număr de 70 de tineri care provin din centrele de plasament, aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, în risc de marginalizare şi excluziune socială; Centrul social Pietricica – centru rezidenţial ce asigură servicii de asistenţă şi suport pentru acoperirea nevoilor de bază unui număr de 102 persoane vîrstnice aflate în diferite grade de dependenţă medico-socială; Centrul de cazare temporară a persoanelor fără adăpost – oferă protecţie socială unui număr de 40 de persoane fără adăpost din municipiul Piatra Neamţ, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii, creşterii securităţii sociale, integrării/reintegrării socio- profesionale şi asigurării unei reţele de suport la nivel comunitar; Centrul de îngrijiri la domiciliu pentru persoane vîrstnice – asigură servicii de îngrijire la domiciliu persoanelor vîrstnice, aflate în diferite grade de dependenţă medico-socială, în vederea menţinerii acestora în mediul familial, o perioadă cât mai lungă, pentru a preveni instituţionalizarea lor; Cantina Socială – asigură pregătirea, servirea prânzului şi a cinei, pregătirea şi distribuirea hranei la domiciliu pentru persoanele imobilizate aflate în situaţii deosebite socio-economice şi medicale, consiliere, informare şi îndrumare, unui număr mediu de 250 de persoane lunar. În speranţa că evenimentul îşi va atinge scopul propus, iar finalitatea o va reprezenta realizarea unui cadru mai eficient în domeniul legislaţiei şi al metodologiilor de lucru din aparatul serviciilor sociale, dorim participanţilor Bun venit pe meleagurile nemţene şi mult succes pe parcursul manifestărilor“, au transmis reprezentanţii DAS Piatra Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Gala Generaţiilor, la Piatra Neamţ

Știe publicată cu

în data de

Gala Generaţiilor, eveniment dedicat pietrenilor de care sîntem mîndri, va avea loc joi, 27 iunie, la Cinema Mon Amour. “Vor urca pe scenă, pentru a fi premiaţi, elevii din Piatra Neamţ care au obţinut premii la olimpiadele naţionale şi internaţionale. Ne vom întîlni şi cu cetăţenii de onoare ai oraşului şi vom avea ocazia să îi cunoaştem, să le aflăm proiectele şi să depănăm împreună amintiri. Seara se va încheia cu premierea Cuplurilor care au implinit 50 de ani de căsătorie şi care constituie modele de viaţă în cuplu pentru noi toţi. Vor fi premiaţi elevii instituţiilor de învăţămînt pietrene care au obţinut locurile 1, 2 şi 3 la olimpiadele naţionale în perioada iulie 2018 – iunie 2019, dar şi profesorii lor îndrumători. În total sînt 57 de elevi şi 44 de profesori care vor primi premii în cadrul evenimentului Gala Generaţiilor, precum şi 3 echipe de elevi de Colegiul Naţional de Informatică şi Liceul cu Program Sportiv. Printre Cetăţenii de onoare ai municipiului Piatra Neamţ care au confirmat prezenţa la evenimentul de joi se numără Draga Olteanu-Matei, Vasile Muraru, Mihai Trăistariu, Dumitru Bezem, Adrian Alui Gheorghe, Emil Nicolae, Iosif Koszeghi, Otto-Carol Heel, Luminiţa Dinu-Huţupan. Aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, şi anul acesta vor fi premiate cuplurile din Piatra-Neamţ care au împlinit 50 de ani de căsătorie. 127 de cupluri care sărbătorit Nunta de Aur în perioada iulie 2018 – iunie 2019 vor fi felicitate cu această ocazie”, au comunicat reprezentanţii municipalităţii pietrene. „A devenit o tradiţie cu ocazia Zilelor Oraşului să premiem tinerii valoroşi ai municipiului, dar şi cuplurile care sărbătoresc 50 de ani de căsătorie. Anul acesta ne-am dorit să îî felicităm şi pe cetăţenii de onoare ai municipiului să le facem cunoştinţă cu ei pietrenilor care nu îi cunosc şi să le oferim ocazia celorlaţi să îi revadă. Aceştia sînt pietrenii cu care ne mîndrim, şi îmi doresc ca Gala Generaţiilor să aibă cît mai multe ediţii de acum încolo” a adăugat primarul Dragoş Chitic. Gala Generaţiilor este un eveniment organizat în parteneriat cu Editura Răzeşu şi Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamţ, elevi ai liceului care participă la concursuri naţionale şi internaţionale susţinînd momente artistice în cadrul galei.

Citește știrea

Trending