Publicitate

■ declaraţia aparţine primarului Cristinel Gheorghiu, care se referă la dezastrul provocat de inundaţii în comuna Farcaşa ■ elocvente sînt şi cele spuse de viceprimarul Viorel Luca: „Am trăit vremuri grele, care ne vor afecta mult timp de-aici încolo. Avem oameni fără gospodării întregi, cu gospodării inundate, cu animale luate de apă“ ■ „Vrem să afle şi miniştrii de dezastrele pe care le suportăm, că de aceea plătim taxe şi impozite“, „Sîntem parcă blestemaţi, iarna vin gheţarii peste noi, iar vara ne iau puhoaiele casele şi bunurile“, spuneau oamenii din Farcaşa şi Borca ■

Trăitorii Văii Bistriţei, cei din Farcaşa, Borca, Poiana Teiului şi Hangu, se află încă sub impresia dezastrului petrecut la sfîrşitul săptămînii trecute, cînd apele s-au revărsat peste agoniseala lor de- o viaţă. Lucruri grave s-au petrecut îndeobşte în comuna Farcaşa, unde au fost distruse peste 80 de gospodării, 30 în satul Buşmei şi 50 la Stejaru. Duminică, în prezenţa reporterilor cotidianului Monitorul, sătenii, avîndu-i alături pe edili, acţionau pentru salvarea a ceea ce mai era posibil, primarul Cristinel Vasile Gheorghiu şi viceprimarul Viorel Luca împărţind gospodarilor de-ale gurii şi apă minerală adusă în comună de către reprezentanţii unor firme sau de unii oameni de bine din Neamţ. Pe chipul celor nevoiaşi se putea citi cu uşurinţă tristeţea, dar şi mulţumirea pentru cele cîteva sticle de apă, conserve şi chiar sandwich-uri primite în dar pentru a le fi alungată foamea şi ostoită setea pentru cîteva ceasuri. Dacă cei în putere se luptau încă cu stihiile naturii, ploaia continuînd să curgă mocăneşte, cei mai în vîrstă asistau neputincioşi la propriile necazuri, aruncîndu-ne cîte o privire chinuită, parcă implorînd sprijin sau măcar consolare. Printre cei mari, copiii, care asistau la frămîntările părinţilor şi bunicilor, dar într-un fel cu gîndul tot la joacă. La Stejaru, revărsarea torenţilor a antrenat şi alunecări de teren clintind casele, grajdurele şi celelalte acareturi, pe alocuri creînd imagini apocaliptice. Accesul pe drumul satului se derula cu mare greutate, atît pentru maşinile de teren cît şi pentru cei ce-şi căutau calea pe jos. Aluviunile constituite în mormane de balast şi pietroaiele răzleţe puneau la încercare bolizii aducători de ajutoare, ce trebuiau să facă slalom printre ele pentru a purcede spre fundul satelor. Din spusele localnicilor aveam să aflăm că dezastrul se instalase în zonă de vineri după-amiază, cînd avea să fie o adevărată rupere de nori. Spre seară torenţii au pornit la vale, apa neţinînd cont de matca sa, rigole, şanţuri, garduri şi chiar de construcţiile din gospodării.

Ne exprimăm credinţa că vom ieşi şi din acest dezastru

Am crezut că vine sfîrşitul lumii peste noi. Numai Dumnezeu ne-a salvat de o aşa năpastă…“, a spus un bătrînel din Stejaru, care îşi argumenta vorbele prin experienţa sa de peste 80 de ani. „Într- adevăr, am trăit vremuri grele, care ne vor afecta mult timp de-aici încolo. Avem oameni fără gospodării întregi, cu gospodării inundate, cu animale luate de apă, garduri distruse, iar ce este mai grav e că a fost distrusă de puhoaie reţeaua de apă potabilă şi o parte din canalizare. Asta la nivelul întregii comune. La Buşmei, 30 de gospodării sînt parţial distruse sau inundate. Problema gravă e că oamenii nu au apă nici pentru ei şi mai ales pentru animale acolo unde acestea au scăpat de puhoi”, a declarat Viorel Luca, viceprimarul fărcăşenilor pe care l-am aflat la o acţiune de preluare a ajutoarelor pentru sinistraţii comunei, care începuseră să apară în zonă, graţie generozităţii unor oameni din Piatra Neamţ. Dacă partea de sus a satului Stejaru a fost aproape toată afectată, oamenii rămînînd pe drumuri, n-a scăpat nici lunca Bistriţei de necaz, aici apa infiltrîndu-se în curţi şi beciuri pe principiul vaselor comunicante. Primarul Gheorghiu se afla printre oamenii din Stejaru cărora le distribuia apă şi conserve, răspunzîndu-le şi la unele probleme privind depăşirea necazurilor. „De trei zile trăim vremuri de coşmar. Oamenii caută sprijin la noi. E foarte greu să rezolvi toate problemele, care parcă nu se mai termină. Cel mai grav este că a fost distrusă reţeaua de apă pe care abia o rezolvasem. Şi dacă nu ai apă, problemele se acutizează pînă la disperare. Totuşi, ne exprimăm credinţa că vom ieşi şi din acest dezastru. Doamna prefect a fost vineri noaptea, cînd dezastrul atinsese punctul maxim, contribuind la luarea măsurilor pentru situaţii de urgenţă şi antrenarea forţelor în acţiunile pentru ajutarea oamenilor“, a povestit primarul. Duminică după-amiază, acelaşi edil, avîndu-i alături pe specialiştii primăriei şi ai ISU, încerca să estimeze pagubele înregistrate, asta pentru o incertă dar sperată vizită a secretarului de stat Raed Arafat.

Necazuri şi pe la Borca

Deşi situaţia din Farcaşa este de necomparat cu cea a comunelor învecinate, Borca şi Poiala Teiului, nu puteam să nu tragem o privire şi pe acolo. Astfel, la Borca, cel ce a făcut unele probleme a fost chiar pîrîul Borcii, unde debitul mare a „zdruncinat“ din temelii o parte importantă a sistemului de canalizare. Ca urmare a acestui fenomen nedorit, pe alocuri apa pîrîului a ieşit din matcă întrînd în unele curţi şi făcînd dificil traficul maşinilor. Totodată, în satul Soci doi torenţi au răbufnit cărînd cu ei sute de tone de balast. „De ieri (sîmbătă – n.r.) stăm cu două excavatoare şi luptăm să ţinem apa în frîu. Dacă nu acţionam la timp cu utilaje pentru decolmatare s-ar fi inundat o parte din sat. Situaţia este alarmantă. Facem cruce, ne închinăm şi privim în sus aşteptînd să se oprească ploile“, ne-a spus viceprimarul comunei Borca, ce patrula în zonă pentru supravegherea fenomenelor generate de umflarea apelor. Din spusele sale am aflat că nici satul Sabasa nu fusese ocolit de unele revărsări, dar fără prea mari pagube pentru trăitorii locului. Norocul edililor din Borca a fost faptul că în zonă se lucrează la întărirea malurilor Bistriţei şi apelînd la conducerea şantierului au găsit sprijinul necesar mai cu seamă în ce priveşte logistica. Borcanii ne- au spus cîte ceva şi despre proasta construcţie de canalizare a pîrîului Borca, ce s-a finalizat prin 2010. „Dacă făceau o treabă serioasă şi cu simţ de răspundere n-ar fi fost acum probleme“, a declarat viceprimarul. La aflarea veştii că sîntem de la Monitorul, oamenii din Farcaşa şi Borca au început să-şi plîngă necazurile, cel mai sigur căutînd prin noi a le face cunoscute: „Vrem să afle şi miniştrii de dezastrele pe care le suportăm, că de aceea plătim taxe şi impozite“, a declarat un cetăţean din Farcaşa, la vorbele sale adăugîndu-se un altul: „Sîntem parcă blestemaţi, iarna vin gheţarii peste noi, iar vara ne iau puhoaiele casele şi bunurile. Promisiuni şi tot promisiuni, de ne-am săturat“. Cam aşa sunau vorbele oamenilor mîhniţi pînă în rărunchi de dezastrul sfîrşitului de Cireşar şi începutului de Cuptor, o perioadă năvalnic de capricioasă mai cu seamă în acest an. Marcaţi de cele văzute dar şi de cele auzite, am purces spre casă, nu înainte de a dona din partea Monitorului vreo tonă şi jumătate de apă plată, niscai conserve de carne şi pîine, asta ca un gest simbolic al nostru, în calitate de jurnalişti, prieteni ai omului de rînd, măria sa cititorul, căruia îi sîntem mereu alături.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.