Publicitate

■ de Schimbarea la Faţă 2018, amatorii de fenomene ciudate au putut observa cum umbrele muntelui s-au contopit într-o piramidă holografică ■ fenomenul, unic în România, are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurat şi de o aură de mister ■

Culmile Ceahlăului au fost pline de turişti, credincioşi şi de pasionaţii de fenomene ciudate, la finalul săptămînii trecute dar şi luni, 6 august. Asta pentru că pe 6 august, în ziua sărbătorii Schimbării la Faţă, este hramul schitului ridicat pe platoul montan, slujba fiind oficiată, la fel ca şi anii trecuţi, de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care şi-a făcut un obicei de a junge aici. Alt motiv al fluenţei de oameni pe munte este şi acela că în fiecare an, la răsăritul soarelui din ziua menţionată, de pe vîrful Toaca se poate observa strania piramida holografică. Dar, doar dacă este senin afară sau dacă linia orizontului spre est nu este blurată de plafonul de nori în momentul în care soarele îşi face apariţia. Şi, anul acesta, natura a ţinut cu cei care şi-au dat întîlnire la 1.904 metri, înainte de răsărit, pe al doilea pisc ca înăţime din masiv, văzînd cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidă spaţială sau holografică. Fenomenul, unic în România, are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurat şi de o aură de mister. Se spune că ciudata umbră se observă şi în primele zile ale lunii, dar intersitatea maximă e chiar de Schimbarea la Faţă. Pietreanul Mihai Marin, pasionat de fotografie şi de fenomenul piramidei de pe Ceahlăul, a studiat şi a imortalizat de vreo 15 de ani ceea ce se întîmplă timp de aproximativ o oră sau ceva mai mult în dimineţile de 6 august. „Este o compunere de minimum patru umbre. Vîrful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stînca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră, prelungă. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Pe 6 august, dimineaţa, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele se unesc la vîrf şi se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide“, declara, pentru adevarul.ro, Mihai Marin. Cu alte cuvinte, suprapunerea perfectă a vîrfului umbrelor nu se întîmplă decît atunci cînd soarele răsare dintr-o anumită poziţie. Nemţeanul susţine că a fost stîrnit să studieze fenomenul de pe Ceahlău de un alt pasionat al muntelui, profesorul de geologie Nicolae Ţicleanu, de la Institutul din Bucureşti. După ce a cunoscut acest fenomen optic, Mihai Marin a urcat foarte des pe Ceahlău, ca să-l studieze şi să-l înţeleagă.

Condiţiile în care poate fi admirată umbra tridimensională

El recunoaşte că, la început, piramida Ceahlăului avea o aură de mister, chiar mistică. Studiul l-a lămurit că este vorba de un fenomen optic în care mai multe umbre se aranjează perfect, dar au mai rămas cîteva întrebări fără răspuns: „Geometria muntelui şi optica sînt foarte precise, fiecare stîncă îşi are rolul ei în schema asta geometrică şi te întrebi dacă nu este vreo legătură între sanctuarul dacic recunoscut de pe Ceahlău şi acest fenomen natural. Mai departe, putem accepta că oamenii din vechime au modelat un pic muntele, pentru ca fenomenul optic să fie perfect?“. Din experienţă, acesta a ajuns să detalieze condiţiile în care poate fi admirată umbra tridimensională a muntelui ce se proiectează în spaţiu (de aici şi denumirea de piramidă spaţială). Umbra vîrfului Toaca se poate vedea în orice dimineaţă şi seara cînd e senin, dar pentru a fi umbra holografică clară trebuiesc îndeplinite cel puţin aceste condiţii: 1. Fenomenul are loc la răsăritul soarelui, se observa de pe vîrf şi durează cam o oră. Se aplatizează şi dispare pe măsură ce soarele se ridică pe cer. 2. Proiecţia este clară şi tridimensională în jurul celei de-a 49 dimineţi înainte şi după solstiţiul de vară. 3. Între soare şi munte să nu fie nori, adică lumina să fie suficient de puternică încît să formeze umbre. 4. Trebuie să existe un ecran pe care să se formeze imaginea tridimensională spre vest, între Piatra Ciobanului şi Piciorul Şchiop. Ecranul este în principal din ceaţă sau nori rarefiaţi. 5. Fluorescenţa oxigenului sub acţiunea razelor ultraviolete dă impresia de corp distinct ce luminează în diverse nuanţe. 6. Curcubeele din vîrf se formează probabil prin difracţia luminii pe particule fine de ceaţă sau aerosoli. În vîrful umbrei vîrfului Toaca uneori apare şi umbra persoanei ce priveşte, ce pare învăluită în halouri multicolore. Aceasta se poate vedea şi în alte zile ale anului. Trebuie ştiut că vara observarea piramidei este mult îmbunătăţită în perioadele de după ploile torenţiale, atunci cînd atmosfera este curăţată de toată încărcătura de particule din praf. Dincolo de fenomenul fizic în sine, interesant este că pe 6 august, an de an, sătenii de la poalele masivului, chiar şi cei de vîrste înaintate, iau în piept Ceahlăul pentru a fi prezenţi la slujba de Schimbare la Faţă a Domnului care se oficiază la schitul ridicat în vîrf. Pelerinajul are se pare, origini chiar mai îndepărtate de vremurile creştine, cunoscut fiind obiceiul dacilor liberi care trăiau prin aceste părţi să mulţumească muntelui. „Muntele Ceahlău este plin de sacralitate prin faptul că, de-a lungul timpului, oamenii l-au asociat cu Olimpul Moldovei, dar şi cu istoria precreştină. Se zicea că Zamolxe, zeul dacilor ar fi sălăşluit pe acest munte. Ceahlăul a devenit sacru pentru că odată cu apariţia creştinismului, aici s-au stabilit diferiţi sihaştri care au fondat schiturile şi bisericile de pe munte. Locul căpătînd puteri spirituale, oamenii au continuat să urce spre vîrful muntelui, singurul cu hram din România, similiar Athos-ului din Grecia“, spunea Constantin Andraş, şeful serviciului de pază de la Administraţia Parcul Naţional Ceahlău.

Anul trecut, piramida nu s-a arătat

Anul trecut, pe 6 august 2017, un reporter de la Monitorul a fost prezent pe Toaca pentru a observa fenomenul dar, spre dezamăgirea turiştilor adunaţi, acesta nu şi-a făcut apariţia. Iată ce s-a scris în paginile cotidianului la acea dată: „Cu o oră înainte ca soarele să apară, piscul sub formă de navă era ocupat de sute de persoane, oameni în vîrstă, copii şi foarte mulţi tineri, nerăbdători să asiste la formarea piramidei holografice, o proiecţie de trei umbre suprapuse perfect spre zona de apus a muntelui. Numai că, la ora 6, şi nici în minutele care au urmat, astrul ceresc nu a reuşit să spargă plafonul de nori, iar razele nu au avut cum să producă minunea. Dezamăgirea a fost mare pentru mulţi din cei care au venit pentru prima oară să observe fenomenul şi mai uşor de suportat pentru cei care au avut ocazia în anii din urmă să vadă cum se formează piramida spaţială. «E a şaptea oară cînd vin; de şase ori am văzut-o, acum nu, pentru că nu a ieşit soarele. Explicaţii nu sînt, de aia şi vine toată lumea aici, este o piramidă, un con de umbră, parcă sînt desenate cu rigla perfect laturile. E clar că e puterea lui Dumnezeu. E o încărcătură pe care o simţim cu toţii, că muntele Ceahlău de fapt asta este… Am fost pe muntele Tabor la Ierusalim şi la slujba de noapte, acolo superiorul nostru Ieronim, care era în 2010 a spus că minunea se întîmplă în trei locuri în lume: pe Tabor, pe Athos şi pe Ceahlău. Şi de atunci n-am lipsit niciodată“, a declarat Ilie Niţă din Bucureşti. Anul trecut, pe vîrful Toaca, reporterul l-a întîlnit şi pe Ioan Moţ, de loc din Arad, fost profesor de matematică, care la 78 de ani se încumetase să mai urce încă o dată Ceahlăul: „Am fost aproape în toţi munţii României. Ceahlăul e un munte frumos, dar nu e chiar aşa de greu ca Piatra Craiului, de exemplu. Ceahlăul a fost un fel de piramidă şi este muntele în jurul căruia s-au adunat din vechime oamenii acestor locuri. A fost pavază, a fost loc de refugiu“.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.