Contactează-ne

Actualitate

GALERIA FOTO: Primarul Ţarălungă: „Aducem recunoştinţă veşnică faptelor de glorie şi vitejie ale înaintaşilor noştri“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ediţia de anul acesta a Sărbătorii Războienilor a fost dedicată Centenarului Marii Uniri ■ manifestările au început sîmbătă şi au continuat duminică, 29 iulie, pînă tîrziu în noapte ■

Vremea excesiv de ploioasă din acest an a dat mari emoţii conducerii administraţiei locale dintr-o comună nemţeană al cărei nume are mari rezonanţe istorice. Cu mult timp înainte de data de 29 iulie au început preparativele pentru desfăşurarea manifestărilor dedicate Sărbătorii Războienilor, una din cele mai vechi manifestări festive din judeţul Neamţ. La fel ca şi în anii din urmă, ediţia 2018 a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local Războieni, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi a unor parteri ai administraţie, autorităle încercînd să păstreze tradiţia acestui eveniment îndrăgit de localnici. Mare parte din acţiunile gîndite pentru anul acesta s-au desfăşurat în parcul comunei, în preajma monumentului ostăşimii române, ridicat de Regimentul 15 Războieni la 1897. Sîmbătă, 28 iulie, manifestările au avut loc la troiţa de la Valea Albă, acolo unde se presupune că a fost punctul de comandă al bătăliei, de la 26 iulie 1476, dusă de Ştefan cel Mare împotriva otomanilor. Pentru cine nu ştie, este vorba de o zonă mlăştinoasă, între dealuri. Şi vremea ploioasă de anul acesta a venit, parcă, să reconstituie, peste secole, atmosfera acelor ani de grea cumpănă pentru Ţara Moldovei. „Manifestările de la Războieni au debutat sîmbătă, 28 iulie, la cetăţuia de la troiţa din Valea Albă, acolo unde se presupune că a fost punctul de comandă al bătăliei de la 26 iulie 1476, dusă de Ştefan cel Mare. Este un loc unde cei interesaţi de istoria înaintaşilor au putut vedea modul în care îşi alegea, strategic, marele voievod locul de desfăşurare al bătăliei. Acolo s-a făcut şi o slujbă de pomenire a celor căzuţi în acea bătălie“, a spus primarul Bogdan Ţarălungă, cel care conduce de cîţiva ani localitatea. În aceeaşi zi, în program a fost un concurs de şah la care au participat copiii care învaţă la Şcoala Gimnazială din Războieni. Duminică, 29 iulie, manifestările au început cu o slujbă la Mănăstirea Războieni, ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfînt, la 20 de ani după bătălia de la Valea Albă, deci la 1496. Grosul acţiunilor au avut loc în parcul comunal, la monument.

Monument care a devenit „loc de pelerinaj, de întîlnire şi sărbătorire a diverselor evenimente care au avut loc în viaţa naţiunii“

De la ora 11.30 au început ceremoniile oficiale desfăşurate împreună cu militarii din Garnizoana Piatra Neamţ şi la care au fost prezenţi prefectul Daniela Soroceanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Asaftei, senatorul Dan Manoliu şi deputatul Alexandru Rotaru, consilieri şi foarte mulţi localnici, dar şi fii ai satului, întorşi acasă poate şi pentru a participa la această sărbătoare de suflet. După trecerea în revistă a gărzii de onoare de către reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Daniela Soroceanu, s-a trecut la oficierea Te Deum-ului în faţa monumentului, slujbă oficiată de către preoţii comunei şi cîteva măicuţe. A rostit o scurtă alocuţiune primarul, Bogdan Ţarălungă, care a evocat importanţa sărbătorii pentru localnici şi nemţeni, în contextul Centenarului Marii Uniri. El a ţinut să adreseze mulţumiri conducerii Consiliului Judeţean şi militarilor pentru colaborare. „Ţin să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a răspunde invitaţiei de a participa la această mare manifestare, care se desfăşoară în comunitatea noastră astăzi (duminică – n.r.), cînd se comemorează 542 de ani de la bătălia de la 26 iulie 1476, dusă de oastea moldavă condusă de marele voievod Ştefan, contra oştirii otomane. Alături de locuitorii comunei Războieni aducem recunoştinţă veşnică faptelor de glorie şi vitejie ale înaintaşilor noştri, care s-au jertfit pentru ţară în crîncena încleştare armată a acelor vremuri. Anul 2018 este anul în care poporul român sărbătoreşte cel mai important eveniment din viaţa unei naţiuni şi anume Unirea şi recunoaşterea teritorială a ţării. Este anul de naştere a României Mari. Chiar dacă la 100 de ani de la evenimentele petrecute la 1 Decembrie 1918 România nu mai arată ca atunci, sărbătorirea Centenarului este o datorie de onoare pentru fiecare român. Ne aflăm aici, în parcul comunal, vegheat de monumentul ridicat în 1897 de către ofiţerii Regimentului 15 Infanterie Războieni, monument care de-a lungul timpului a devenit loc de pelerinaj, de întîlnire şi sărbătorire a diverselor evenimente care au avut loc în viaţa naţiunii noastre“, a declarat primarul Bogdan Ţarălungă. Au mai evocat evenimentul locotenent colonel Cătălin Grădinaru, şeful Statului Major al Batalionului 634 Petrodava, care a subliniat vitejia armatei române în războaiele de apărare a ţării. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Asaftei, a vorbit despre regretul românilor de dincoace şi de dincolo de Prut de a nu fi reuşit ca în graniţele României Mari să se afle şi Basarabia şi datoria sfîntă a generaţiei actuale de a continua lupta pentru idealul reîntregirii. Prefectul Daniela Soroceanu a subliniat valoarea simbolică deosebită a comemorării anuale a Sărbătorii Războienilor. Au fost depuse la monument coroane de flori din partea instituţiilor participante, după care manifestările s-au încheiat cu o paradă a miltarilor din Granizoana Piatra Neamţ. A urmat o serbare cîmpenească susţinută, pentru început, de membrii ansamblului folcloric Floricică de pe stînca din Serbeşti. De la ora 15, pe scenă au urcat membrii Ansamblului Floricică de la munte, dar şi Elena Gheorghe, Lorenna, Veta Biriş, Viorica Macovei, Oana Creţu, Mihaela Balaşcă, Cornelia Ştefan, Dănuţ Onoiu. Manifestarea s-a încheiat la miezul nopţii cu un foc de artificii.

Un pic de istorie – mănăstirea ridicată pe osemenitele ostaşilor lui Ştefan

După lupta de la Valea Albă, osemintele oştenilor căzuţi au fost înhumate într-o groapă comună. Abia peste cîţiva ani, voievodul ştefan a decis să înalţe o biserică, „întru pomenirea sufletelor“, edificiu pe care l-a terminat şi sfinţit în ziua de 8 noiembrie 1496. Aşa a apărut şi dăinuie de peste cinci veacuri, exact peste oseminte, o mănăstire zveltă, de forma şi proporţiile celor de la Piatra Neamţ şi Borzeşti. Hramul sfîntului lăcaş este Sfîntul Arhanghel Mihail, iar pisania este cea mai dezvoltată din cele puse vreodată la un asemenea monument. „În zilele binecredinciosului şi iubitorului de Hristos Domn, Io Ştefan Voievod, din mila lui Dummnezeu Domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, în anul 6984 (1476), iar al domniei sale al douăzecilea curgător s-a ridicat Mehmed împăratul turcesc cu toate puterile sale răsăritene, încă a venit cu el şi Basarab voievod cel numit Laiotă, cu toată ţara sa basarabească. Şi au venit să prade şi să cucerească ţara Moldovei, şi au ajuns pînă aici, la locul numit Pîrîul Alb. Şi noi Ştefan voievod şi cu fiul nostru Alexandru am ieşit aici înaintea lor şi au făcut război mare, în luna lui iulie, în 26 zile, şi cu voia lui Dumnezeu au fost biruiţi creştinii de păgîni. Şi a căzut acolo mare mulţime din ostaşii Moldovei. Atunci au lovit şi tătarii din partea aceea. Pentru aceasta, Io Ştefan voievod am hotărît să înalţ această biserică cu hramul arhistrategului Mihail, întru ruga sa şi a Doamnei sale Maria şi a fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru amintirea şi pomenirea dreptcredincioşilor creştini, care au căzut aici. În anul 7007 (1496), iar al domniei sale al patruzecilea curgător, în luna noiembrie 8“. În anul 1903, sub patronajul lui Spiru Haret, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, avea loc Sărbatoarea Războienilor. Deşi nu era prima manifestare care comemora eroii căzuţi pe aceste meleaguri, ea apare ca fiind prima organizată după un program clar conturat şi desfăşurată sub îndrumarea ministrului Spiru Haret. În anii următori, această sărbatoare a cinstirii eroilor neamului devine o obişnuinţă, în 1904 marcîndu-se 4000 de ani de la moartea voievodului. La cea din 1926 au fost participanţi din 14 judeţe – se comemorau 450 de ani de la bătălia de la Razboieni, iar 1976 cînd s-au împlinit 500 de ani de la lupta respectiva.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Luna lui „Cuptor“ nu şi-a meritat renumele

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la final de lună nu va fi prea cald ■ abia spre sfîrşitul intervalului vor fi 28 de grade ■ nu scăpăm de instabilitate ■ săptămîna viitoare sînt anunţate precipitaţii ■

Anul acesta, luna lui Cuptor nu prea şi-a meritat numele. Cu excepţia cîtorva zile de la începutul intervalului, vremea a fost capricioasă, a plouat destul de mult şi au fost zile destul de reci. Frecvent s-au înregistrat valori termice sub media perioadei, iar la un moment dat pe crestele montane au fost temperaturi de numai 2 grade noaptea şi o maximă diurnă ce nu a depăşit 4 grade. Nici de acum înainte nu va fi deosebit de cald, dar nici prea rece. Se anunţă vreme amestecată şi abia spre finele lunii, în cea mai caldă zi termometrele vor indica 28 de grade. Vor fi ploi în majoritatea intervalului, în special după amiază, iar uneori sînt anunţate furtuni. Aşa sînt previziunile publicate pe site-ul ANM. Conform sursei citate, pe 20 iulie, la amiază, în Piatra Neamţ termometrele vor indica vreo 25 de grade. Va fi bine în prima parte a zilei, dar după amiază ar putea veni furtună cu toată suita de fenomene – tunete, fulgere şi descărcări elctrice. Noaptea vremea se calmează şi pe fondul unui cer mai mult senin se vor înregistra 15 grade. Ceva mai bine va fi duminică, 21 iulie, cînd în zona noastră avem promisiuni de o vreme mai caldă, 27 de grade la umbră. Cerul va fi degajat şi după lăsarea întunericului cînd se vor înregistra 17 grade. Dacă prognoza se adevereşte, luni avem la început timp bun, apoi vor fi iarăşi furtuni. În cel mai cald moment nu vor fi mai mult de 25 de grade. După lăsarea întunericului va fi mai cald decît în intervalul precedent, 18 grade. Marţi, 23 iulie, se anunţă soare, dar ploi în aversă mai după amiază. Maxima diurnă nu trece de 24 de grade, iar minima nocturnă se opreşte la 18 grade. Fix pe acelaşi model va fi vremea şi miercuri, dar se păstrează condiţiile meteo şi joi, 25 iulie: soare, ploi după amiază, 24 de grade ziua şi cam 17 grade după lăsarea întunericului. Abia de vineri, 26 iulie, scăpăm de ploi, va fi o zi cu cer degajat şi sensibil mai cald, cu pînă la 25 de grade ziua şi numai mult de 18 grade după lăsarea întunericului. Dacă previziunile se adeveresc, cea mai caldă zi pare a fi cea de sîmbătă, 27 iulie, cînd va fi cer variabil cu soare şi o maximă de zile mari, 28 de grade la umbră cea ce înseamnă că în plin soare vom resimţi valori mai ridicate. Cădura de peste zi nu influenţează şi regimul termic nocturn şi minima rămîne cantonată la valoarea de 18 grade Celsius.

Citește știrea

Actualitate

Încep sărbătorile sfinţilor nemţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe 21 iulie vor fi sărbătoriţi Sfinţii Cuvioşi Rafail şi Partenie de la Agapia Veche

La mănăstirile nemţene începe seria sărbătorilor dedicate celor nouă sfinţi nemţeni, care au fost canonizaţi în 2008, printr-un ceremonial impresionant desfăşurat la Mănăstirea Neamţ. Primii vor fi omagiaţi sfinţii Rafail şi Partenie de la schitul Agapia Veche, care vor fi prăznuiţi duminică, 21 iulie. Pomenirea lor va începe sîmbătă seara, cu o slujbă de priveghere, iar la primele ore ale dimineţii următoare maicile şi pelerinii vor porni în procesiune de la Mănăstirea Agapia spre schitul Agapia. În curtea schitului va fi oficiată Sfînta Liturghie, la care sînt aşteptaţi să ia parte membrii comunităţii monahale şi mulţi credincioşi, ce vor fi poftiţi şi la obişnuita agapă de la finalul evenimentului religios. Cuviosul Rafail a fost monah în vechiul aşezămînt călugăresc Agapia din Deal şi se spune că s-ar fi născut în satul Bursucani, din ţinutul Bîrladului. A plecat din tinereţe la renumita mănăstire nemţeană unde a fost călugărit sub numele de Rafail. A trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de rugăciune şi asceză a devenit îndrumător al fraţilor din obşte. Toţi îl priveau ca pe o icoană a virtuţilor, iar în pomelnicele vechi este numit Fericitul stareţ Rafail. Se spune că încă din timpul vieţii făcea minuni, dar şi după ce a trecut la cele veşnice la mormîntul său mergeau mulţi bolnavi pentru a se vindeca. Ucenici săi i-au dezgropat moaştele şi le-au aşezat în biserică spre închinare. Sfîntul Partenie a trăit în secolul al VII-lea, fiind urmaşul sihaştrilor din Munţii Agapiei. Tradiţia spune că Sfîntul Partenie a sihăstrit în muntele „Scaunele“, după modelul pustnicilor dinaintea sa: ziua se ruga în singurătate, mai ales cu Psaltirea pe care o ştia pe dinafară, iar la apusul soarelui gusta puţin din pîine şi legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea lui Iisus, în timp ce împletea coşuri. Dormea puţin cînd obosea, în laviţe(scaune) aşezate între trunchiurile de brazi, de aici şi numele muntelui şi al poienei în care a sihăstrit. Ucenicii duceau coşurile la tîrg şi le vindeau, iar cu banii astfel cîştigaţi cumpărau hrană şi cele necesare traiului pustnicesc. A trecut la cele veşnice în 1660, iar cînd trupul său a fost dezgropat, după tradiţie, s-a găsit neputrezit, moaştele fiind ascunse pentru o perioadă lungă de timp. Pe lîngă Cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor în acelaşi an Cuviosul Iosif de la Văratec, Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu, Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, Cuv. Chiriac de la Tazlău şi Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani.

Citește știrea

Actualitate

„Tenisul e altfel la Wimbledon; aşa şi hipismul e mai elegant pe iarbă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu cu Vadim-Glad Iavorovski, şef de pistă la Cupa TCE 3 Brazi şi director tehnic în cadrul Federaţiei Române Ecvestre

Rep: Domnule Vadim Iavorovski, veniţi periodic la Piatra Neamţ, la evenimentele găzduite de Baza Hipică. Ce aşteptări aveţi acum, cînd se reia tradiţia concursurilor internaţionale după o pauză de 10 ani?

V. I: Mai ales după ce am aflat la şedinţa tehnică faptul că avem un set de obstacole noi, aşteptările mele sînt foarte mari şi chiar sînt convins că va fi un concurs extraordinar.

Rep: Ce înseamnă aceste noi obstacole pentru dumneavoastră, ca oficial desemnat să le gestionaţi în timpul probelor de concurs?

V. I: În primul rînd, designul lor este mult mai atrăgător. Setul de obstacole folosit pînă la acest concurs la Baza Hipică era vechi de vreo 15 ani. Obstacolele comandate şi aduse pentru Cupa TCE 3 Brazi sînt create din materiale mult mai uşoare, ceea ce ne ajută şi pe noi la mobilitate, le putem muta mai uşor între probe. Avînd în vedere că e un concurs pe iarbă, obstacolele trebuie mutate foarte des ca să nu se strice gazonul.

Rep: Baza Hipică de la Piatra Neamţ este printre puţinele cu teren de iarbă pentru concursurile de sărituri peste obstacole…

V. I: Practic, în România avem concursuri pe iarbă de acest gen doar la Piatra Neamţ şi la Sânnicolau Mare, în Timiş. În rest, pe celelalte baze hipice este teren textil cu nisip unde nu contează dacă rămîne un obstacol în acea zonă de la începutul concursului şi pînă la sfîrşit, deşi nu se întîmplă nici acolo aşa. Şi pentru ochiul publicului e mult mai plăcut, cînd vezi că aceste obstacole nu sînt în acelaşi loc.

Rep: Cum percep caii aceste obstacole în concurs şi cum lucrează sportivii în aceste probe de sărituri?

V. I: Unghiul de vedere al cailor este foarte mare, ei practic văd la peste 310 grade. Un cal nu vede doar 10-15 grade în faţa nărilor şi 10-15 grade în spatele lor, am putea spune că acesta este „punctul mort“. Eu avînd Level 2 Jumping Course Designer International, a trebuit să mă documentez şi am învăţat foarte multe de textura obstacolului, de forma sa – dacă e format din mai multe bare, sau dacă e compact, din ziduri.

Rep: E importantă şi culoarea acestor obstacole?

V. I: Culoarea contează foarte mult. Caii văd foarte bine contraste. La caii tineri, sau atunci cînd sînt probe de călăreţi începători, e foarte bine să ai obstacole cu contrast foarte puternic pentru a fi uşor de perceput de cai.

Rep: Caii pot avea reacţii imprevizibile la anumite culori?

V.I: Există o singură discuţie la obstacolele de culoare albastră, deoarece caii asociază albastrul cu apa. Aşa cum se ştie, în lanţul trofic, calul este un animal vînat, nu un prădător. Singura slăbiciune a cailor sălbatici era atunci cînd mergeau să se adape şi nu mai vedeau pericolul şi a rămas acea frică. Sînt foarte mulţi cai chiar la nivel de Campionat Mondial sau Olimpiadă care la acel obstacol numit „Rivieră“ – fără înălţime ci doar cu 4,5 metri de apă, la care caii ajung să facă greşeli – să calce în apă, sau să refuze să sară din cauza acestei reticenţe la culoarea albastră.

Rep: Ce alte probleme mai trebuie gestionate în concursurile de sărituri peste obstacole?

V.I: Primul obstacol dintr-un concurs, şi mai ales unde sînt cai tineri, sau călăreţi începători trebuie să fie amplasat spre ieşire. Atunci cînd calul intră în teren şi se trezeşte singur, fiind un animal de turmă, caută să meargă spre ieşire. Şi atunci, ca să dai încredere şi calului şi călăreţului, primul obstacol trebuie amplasat astfel încît să sară spre ieşire.

Rep: Cum arată condiţiile de concurs pentru această întrecere internaţională?

V.I: Un concurs de sărituri peste obstacole pe iarbă, şi într-o zonă împădurită este mult mai frumos şi mai confortabil pentru cai. Fac o comparaţie şi cu tenisul: la Wimbledon e cu totul altfel decît pe zgură, sau pe hard, la fel şi hipismul e mai elegant pe iarbă. Dar e mult mai greu de întreţinut o astfel de suprafaţă. La Piatra Neamţ terenul de concurs arată foarte bine şi sper să nu plouă astfel încît să fie afectat aspectul gazonului.

Citește știrea

Trending