Publicitate

■ ediţia de anul acesta a Sărbătorii Războienilor a fost dedicată Centenarului Marii Uniri ■ manifestările au început sîmbătă şi au continuat duminică, 29 iulie, pînă tîrziu în noapte ■

Vremea excesiv de ploioasă din acest an a dat mari emoţii conducerii administraţiei locale dintr-o comună nemţeană al cărei nume are mari rezonanţe istorice. Cu mult timp înainte de data de 29 iulie au început preparativele pentru desfăşurarea manifestărilor dedicate Sărbătorii Războienilor, una din cele mai vechi manifestări festive din judeţul Neamţ. La fel ca şi în anii din urmă, ediţia 2018 a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local Războieni, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi a unor parteri ai administraţie, autorităle încercînd să păstreze tradiţia acestui eveniment îndrăgit de localnici. Mare parte din acţiunile gîndite pentru anul acesta s-au desfăşurat în parcul comunei, în preajma monumentului ostăşimii române, ridicat de Regimentul 15 Războieni la 1897. Sîmbătă, 28 iulie, manifestările au avut loc la troiţa de la Valea Albă, acolo unde se presupune că a fost punctul de comandă al bătăliei, de la 26 iulie 1476, dusă de Ştefan cel Mare împotriva otomanilor. Pentru cine nu ştie, este vorba de o zonă mlăştinoasă, între dealuri. Şi vremea ploioasă de anul acesta a venit, parcă, să reconstituie, peste secole, atmosfera acelor ani de grea cumpănă pentru Ţara Moldovei. „Manifestările de la Războieni au debutat sîmbătă, 28 iulie, la cetăţuia de la troiţa din Valea Albă, acolo unde se presupune că a fost punctul de comandă al bătăliei de la 26 iulie 1476, dusă de Ştefan cel Mare. Este un loc unde cei interesaţi de istoria înaintaşilor au putut vedea modul în care îşi alegea, strategic, marele voievod locul de desfăşurare al bătăliei. Acolo s-a făcut şi o slujbă de pomenire a celor căzuţi în acea bătălie“, a spus primarul Bogdan Ţarălungă, cel care conduce de cîţiva ani localitatea. În aceeaşi zi, în program a fost un concurs de şah la care au participat copiii care învaţă la Şcoala Gimnazială din Războieni. Duminică, 29 iulie, manifestările au început cu o slujbă la Mănăstirea Războieni, ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfînt, la 20 de ani după bătălia de la Valea Albă, deci la 1496. Grosul acţiunilor au avut loc în parcul comunal, la monument.

Monument care a devenit „loc de pelerinaj, de întîlnire şi sărbătorire a diverselor evenimente care au avut loc în viaţa naţiunii

De la ora 11.30 au început ceremoniile oficiale desfăşurate împreună cu militarii din Garnizoana Piatra Neamţ şi la care au fost prezenţi prefectul Daniela Soroceanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Asaftei, senatorul Dan Manoliu şi deputatul Alexandru Rotaru, consilieri şi foarte mulţi localnici, dar şi fii ai satului, întorşi acasă poate şi pentru a participa la această sărbătoare de suflet. După trecerea în revistă a gărzii de onoare de către reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Daniela Soroceanu, s-a trecut la oficierea Te Deum-ului în faţa monumentului, slujbă oficiată de către preoţii comunei şi cîteva măicuţe. A rostit o scurtă alocuţiune primarul, Bogdan Ţarălungă, care a evocat importanţa sărbătorii pentru localnici şi nemţeni, în contextul Centenarului Marii Uniri. El a ţinut să adreseze mulţumiri conducerii Consiliului Judeţean şi militarilor pentru colaborare. „Ţin să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a răspunde invitaţiei de a participa la această mare manifestare, care se desfăşoară în comunitatea noastră astăzi (duminică – n.r.), cînd se comemorează 542 de ani de la bătălia de la 26 iulie 1476, dusă de oastea moldavă condusă de marele voievod Ştefan, contra oştirii otomane. Alături de locuitorii comunei Războieni aducem recunoştinţă veşnică faptelor de glorie şi vitejie ale înaintaşilor noştri, care s-au jertfit pentru ţară în crîncena încleştare armată a acelor vremuri. Anul 2018 este anul în care poporul român sărbătoreşte cel mai important eveniment din viaţa unei naţiuni şi anume Unirea şi recunoaşterea teritorială a ţării. Este anul de naştere a României Mari. Chiar dacă la 100 de ani de la evenimentele petrecute la 1 Decembrie 1918 România nu mai arată ca atunci, sărbătorirea Centenarului este o datorie de onoare pentru fiecare român. Ne aflăm aici, în parcul comunal, vegheat de monumentul ridicat în 1897 de către ofiţerii Regimentului 15 Infanterie Războieni, monument care de-a lungul timpului a devenit loc de pelerinaj, de întîlnire şi sărbătorire a diverselor evenimente care au avut loc în viaţa naţiunii noastre“, a declarat primarul Bogdan Ţarălungă. Au mai evocat evenimentul locotenent colonel Cătălin Grădinaru, şeful Statului Major al Batalionului 634 Petrodava, care a subliniat vitejia armatei române în războaiele de apărare a ţării. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Asaftei, a vorbit despre regretul românilor de dincoace şi de dincolo de Prut de a nu fi reuşit ca în graniţele României Mari să se afle şi Basarabia şi datoria sfîntă a generaţiei actuale de a continua lupta pentru idealul reîntregirii. Prefectul Daniela Soroceanu a subliniat valoarea simbolică deosebită a comemorării anuale a Sărbătorii Războienilor. Au fost depuse la monument coroane de flori din partea instituţiilor participante, după care manifestările s-au încheiat cu o paradă a miltarilor din Granizoana Piatra Neamţ. A urmat o serbare cîmpenească susţinută, pentru început, de membrii ansamblului folcloric Floricică de pe stînca din Serbeşti. De la ora 15, pe scenă au urcat membrii Ansamblului Floricică de la munte, dar şi Elena Gheorghe, Lorenna, Veta Biriş, Viorica Macovei, Oana Creţu, Mihaela Balaşcă, Cornelia Ştefan, Dănuţ Onoiu. Manifestarea s-a încheiat la miezul nopţii cu un foc de artificii.

Un pic de istorie – mănăstirea ridicată pe osemenitele ostaşilor lui Ştefan

După lupta de la Valea Albă, osemintele oştenilor căzuţi au fost înhumate într-o groapă comună. Abia peste cîţiva ani, voievodul ştefan a decis să înalţe o biserică, „întru pomenirea sufletelor“, edificiu pe care l-a terminat şi sfinţit în ziua de 8 noiembrie 1496. Aşa a apărut şi dăinuie de peste cinci veacuri, exact peste oseminte, o mănăstire zveltă, de forma şi proporţiile celor de la Piatra Neamţ şi Borzeşti. Hramul sfîntului lăcaş este Sfîntul Arhanghel Mihail, iar pisania este cea mai dezvoltată din cele puse vreodată la un asemenea monument. „În zilele binecredinciosului şi iubitorului de Hristos Domn, Io Ştefan Voievod, din mila lui Dummnezeu Domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, în anul 6984 (1476), iar al domniei sale al douăzecilea curgător s-a ridicat Mehmed împăratul turcesc cu toate puterile sale răsăritene, încă a venit cu el şi Basarab voievod cel numit Laiotă, cu toată ţara sa basarabească. Şi au venit să prade şi să cucerească ţara Moldovei, şi au ajuns pînă aici, la locul numit Pîrîul Alb. Şi noi Ştefan voievod şi cu fiul nostru Alexandru am ieşit aici înaintea lor şi au făcut război mare, în luna lui iulie, în 26 zile, şi cu voia lui Dumnezeu au fost biruiţi creştinii de păgîni. Şi a căzut acolo mare mulţime din ostaşii Moldovei. Atunci au lovit şi tătarii din partea aceea. Pentru aceasta, Io Ştefan voievod am hotărît să înalţ această biserică cu hramul arhistrategului Mihail, întru ruga sa şi a Doamnei sale Maria şi a fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru amintirea şi pomenirea dreptcredincioşilor creştini, care au căzut aici. În anul 7007 (1496), iar al domniei sale al patruzecilea curgător, în luna noiembrie 8“. În anul 1903, sub patronajul lui Spiru Haret, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, avea loc Sărbatoarea Războienilor. Deşi nu era prima manifestare care comemora eroii căzuţi pe aceste meleaguri, ea apare ca fiind prima organizată după un program clar conturat şi desfăşurată sub îndrumarea ministrului Spiru Haret. În anii următori, această sărbatoare a cinstirii eroilor neamului devine o obişnuinţă, în 1904 marcîndu-se 4000 de ani de la moartea voievodului. La cea din 1926 au fost participanţi din 14 judeţe – se comemorau 450 de ani de la bătălia de la Razboieni, iar 1976 cînd s-au împlinit 500 de ani de la lupta respectiva.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.