Contactează-ne

Politica

FOTO/VIDEO: Nemţenii din străinătate au stat la cozi infernale pentru a vota

Știre publicată în urmă cu

în data de

Nemţenii care muncesc în străinătate s-au plîns că pentru a vota au trebuit să stea la rînd chiar cîte 6-7 ore, duminică, 26 mai, cînd au avut loc alegerile europarlamentare. Ei au trimis mesaje, fotografii şi filmări pe adresa redacţiei Monitorul în care îşi exprimau îngrijorarea că nu vor apuca să voteze, ba chiar că votul lor ar putea fi fraudat. “În Anglia au încercat să ne alunge gen că nu mai au personal sau că nu sînt destule ştampile. Nişte hoţi, dar noi am rămas indiferent de ce se întîmplă, nu mai spun că plouă şi românii tot vin”, ne-a scris un nemţean care a votat în Anglia, Slough. Tot din Anglia, un alt nemţean şi-a exprimat printr-un mesaj îngrijorarea că votul ar putea fi fraudat, mai ales că se apropia ora închiderii urnelor şi pe reţelele de socializare începuseră să circule filmuleţe în care se acuzau astfel de presupuse tentative de fraudă: “Nu se poate, am stat cîte 6-7 ore la rînd să votăm pentru ce? Ca să ne fure hoţii ăştia?”, suna mesajul nemţeanului. Supărarea oamenilor era pe deplin îndreptăţită văzînd cozile la care stăteau, deşi oficialii ambasadelor ar fi avut din ce “greşeală” să înveţe, cea de la trecutele alegeri prezidenţiale. Duminică, cei care îşi doreau să voteze în diferite oraşe din Europa au huiduit în momentul în care au aflat că nu va fi amînată ora de închidere a urnelor, existînd posibilitatea ca unii dintre ei să nu mai ajungă să voteze şi, pe perioada cît au stat la coadă, au cîntat imnul României. Cozi au fost şi la secţiile de votare din oraşele altor ţări. “Am stat ore întregi la coadă să votez. Nu-i nimic că am stat la coadă, am votat şi le spun şi românilor de acasă să iasă la vot. Cei de aici sînt hotărîţi să voteze chiar dacă trebuie să stea la coadă toată ziua”, a transmis un pietrean care lucrează în Belgia, Antwerpen. Oficialii din România au aruncat pisica unul în curtea celuilalt. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, dar şi şeful din umbră al Guvernului, a declarat că vinovaţi sînt ambasadorii, nu ministrul de externe, iar ambasadorii ar fi ai lui Klaus Iohannis. Unii ambasadori au declarat că ar fi cerut fonduri de la minister pentru a închiria mai multe spaţii şi mai încăpătoare în care să fie amenajate secţii de votare, dar nu li s-ar fi alocat banii. Cert este că românii din diaspora au fost puşi, poate vom afla de către cine, în situaţia de a nu putea vota unii dintre ei. Similar cu ceea ce s-a întîmplat la alegerile prezidenţiale. Şi tot ca atunci acest lucru s-a tradus şi prin numeroase mesaje transmise la rudele şi prietenii din ţară, să iasă ei la vot şi să sancţioneze PSD şi ALDE, partidele aflate la guvernare. Ceea ce s-a şi întîmplat, această “emoţie” fiind printre cauzele care au determinat scorurile dezastruoase ale celor două partide.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Alegeri la Neamţ – mărirea PNL-ului, decăderea PSD-ului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ culoarea politică a judeţului s-a schimbat ■ PNL şi-a revenit din pumni şi a bătut un PSD care avea toate atuurile ■

Judeţul Neamţ şi-a schimbat culoarea politică, aceasta este una dintre concluziile ce pot fi desprinse după votul din 10 noiembrie. Klaus Iohannis a cîştigat cu 36,46%, în vreme ce Viorica Dăncilă a obţinut 26,09%. Date fiind rezultatele de la nivel naţional, ar putea să pară normal. Însă, dacă ţinem cont că judeţul Neamţ a fost mai mereu un fief al PSD, mărirea PNL şi decăderea stîngii merită analizate. Cît priveşte PSD, teoretic avea toate atuurile pentru a cîştiga alegerile în judeţ. Un preşedinte de Consiliu Judeţean, Ionel Arsene, care era un pion greu în PSD, şi la nivel naţional, în era Dragnea, dar şi după. Trei miniştrii din Neamţ în Guvern, e drept doar unul get-beget, celebrul Andruşcă, de la Economie, şi doi de import: Laufer şi Cuc. Numeroase persoane din Neamţ trimise în eşaloanele secunde ale puterii de la Bucureşti: începînd cu Oana Bulai, ditamai consilier al fostului premier Dăncilă, şi continuînd cu secretari de stat sau şefi de companii. Majoritatea primarilor, e drept fără cei din Piatra Neamţ şi Roman. Investiţii sau promisiuni de investiţii de sute de milioane de euro. Un lider judeţean ce avea mereu uşa deschisă la Guvern sau la sediul central al social- democraţilor şi care apărea în mai toate pozele de grup ale conducerii PSD. Toate aceste elemente, luate ca premise, ar fi dus la concluzia unei victorii social-democrate. De partea cealaltă, PNL Neamţ părea mult mai slăbit. Măcinat de conflicte interne, care la un moment dat au necesitat chiar o comisie de mediere de la centru. Părea că a fost stins conflictul, însă nu puţini au opinat că el a fost doar „băgat sub preş”. La Roman, liberalii păreau să nu aibă probeleme, însă la Piatra Neamţ, lucrurile erau mai complicate. Se căuta/caută un candidat pentru primărie, iar la europarlamentare s-a ivit un prim semnal de alarmă în condiţiile în care pe primul loc s-a situat USR, un partid fără lideri vizibili în municipiul reşedinţă de judeţ. Un lider judeţean, deputatul Mugur Cozmanciuc, care a fost criticat încă de la început că nu ar fi „de-al locului”. Şi care a preluat o organizaţie ce avea la respectivul moment vreo trei primari. A ajuns la vreo 25, dar şi aşa forţele păreau disproporţionate. Au fost voci care au spus că e posibil chiar ca la alegeri să asistăm la o „trădare”, care să ducă la un rezultat slab, care să conducă la demiterea liderului judeţean liberal. În acest context, pentru mulţi, victoria lui Iohannis în primul tur, la distanţă de aproape 13 procente de candidatul PSD, poate să pară surprinzătoare. Ea nu poate fi explicată exclusiv prin adversitatea adunată de PSD, ci conţine, cel mai probabil, şi elemente ce ţin de capacitatea PNL Neamţ de a-şi fi revenit din pumni, de a-şi fi rezolvat, măcar în parte, conflictele interne şi de sudarea unei echipe în jurul liderului. Iar acest mesaj se pare că a fost recepţionat ca atare de către simpatizanţii liberali, care au făcut posibil rezultatul înregistrat duminică. Rămîne de văzut ce se va întîmpla în turul II al alegerilor prezidenţiale şi, mai important, la alegerile locale şi parlamentare. Dacă la PSD e de aşteptat să se producă zbateri a căror finalitate e greu de anticipat, PNL ar trebui să aibă înţelepciunea de a conserva rezultatul bun obţinut duminică. Oferind în continuare mesajul unei echipe care a reuşit să depăşească perioada conflictelor interne şi în care fiecare membru îşi cunoaşte locul şi rolul. Deşi, spun unii, poziţia este destul de ingrată, cel puţin momentan. Liberalii sînt la guvernare, însă în plan local nu au acces la poziţiile de conducere: majoritate în Consiliul Judeţean, şefi la deconcentrate etc. Rămîne de văzut dacă şi cum îşi vor apropia aceste poziţii şi ce vor face apoi.

Citește știrea

Politica

Preşedintele PNL Neamţ: “Românii îşi doresc un preşedinte responsabil”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ, a emis, recent, un comunicat de presă în care mulţumeşte nemţenilor care l-au ales pe Klaus Iohannis, interpretînd votul acestora ca pe o dovadă că se doreşte schimbarea modului în care se face politică în Neamţ. Comunicatul vine după anunţarea rezultatelor obţinute la alegerile prezidenţiale în judeţ, iar Klaus Iohannis a cîştigat detaşat, cu 36,46%, la distanţă a aproape 10 procente de Dăncilă. “Votul românilor de duminică, 10 noiembrie, ne arată că îşi doresc în continuare ca România să fie condusă de un preşedinte responsabil, care luptă pentru drepturile lor, pentru ţară. Vreau să le mulţumesc românilor care au ieşit la vot, indiferent unde s-au aflat, că şi-au exercitat dreptul democratic de a decide cine va fi cel care va conduce destinele ţării în următorii 5 ani. Totodată, vreau să le mulţumesc nemţenilor care au ales, în mod covîrşitor, ca împreună cu preşedintele Klaus Iohannis să schimbăm modul în care se face politică în judeţul Neamţ. Prin votul lor de duminică au arătat că îşi doresc să fie respectaţi şi conduşi de nişte politicieni care dau dovadă de responsabilitate şi nu conduc doar pentru anumite grupuri de interese. Am încredere că în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi mai mulţi nemţeni vor ieşi la vot şi vor vota, din nou, pentru o Românie Normală, pentru a pune umărul la dezvoltarea Neamţului şi a zonei Moldovei”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Politica

Rezultatele votului în Neamţ: calde şi reci

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Iohannis a cîştigat în judeţ cu 36,46% ■ Dăncilă a obţinut un scor peste media naţională ■ prezenţa la vot în judeţ a fost de 42,84%, cu aproape cinci procente sub media naţională ■

Rezultatele înregistrate în Neamţ în primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică, 10 noiembrie, pot şi vor fi interpretate în fel şi chip, în funcţie de simpatiile politice. Vor fi unii care vor dori să vadă doar partea plină a paharului şi să tragă spuza doar pe turta lor politică, iar alţii care vor dori să scoată în evidenţă mai mult partea goală a paharului. De spus de la bun început că votul a fost unul destul de liniştit, cu mici sincope, minore, pe măsura unei campanii electorale destul de şterse. Poate aşa se explică şi prezenţa la vot de 42,84%, în condiţiile în care au votat 199.243 de nemţeni. Au fost destul de puţine voturi nule, respectiv 4.257. Spuneam că prezenţa a fost una… călduţă. Nu a fost nici peste 50%, ca să “taie” criticile celor care vorbeau de “legitimitate”, dar s-a apropiat de acest procent. Pragul de 50% nu a fost atins nici la nivel naţional, procentul înregistrat fiind de 47,66%. De altfel, pe parcursul zilei de duminică, pînă spre seară, în ceea ce priveşte prezenţa la vot judeţul s-a situat cu doar cîteva zecimi de procente în spatele mediei naţionale, pentru ca în ultimele ore ale votului să se piardă teren şi să se ajungă la aproape cinci procente în spate. Cît priveşte voturile obţinute de candidaţi, Klaus Iohannis a obţinut 36,46%, respectiv 71.089 voturi, aproape la fel ca la nivel naţional, unde procentul a fost de 36,65%. Aşadar se poate vorbi despre o victorie a liberalilor, în condiţiile în care, cel puţin pînă pe la euroalegeri, dar şi după, judeţul era considerat ca fiind un fief al PSD. Vasilica-Viorica Dăncilă a obţinut în Neamţ 26,09%, respectiv 50.881 voturi, iar la nivel naţional 23,79%. În condiţiile în care în judeţ s-au obţinut peste două procente în plus faţă de media naţională, liderii locali ai PSD ar putea să vorbească de o reuşită. Deşi, poate, ar fi trebuit să domine judeţul, dacă ne gîndim că au preşedinte de CJ şi majoritatea primarilor. Un rezultat surprinzător de slab a obţinut candidatul USR-PLUS, Ilie-Dan Barna – 12,13%, respectiv 23.654 voturi. La nivel naţional, Barna a obţinut 13,99%. Unii ar putea considera rezultatul din judeţ slab, în condiţiile în care, după europarlamentare, USR era pe cai mari. Cîştigase chiar alegerile la Piatra Neamţ şi emiteau deja pretenţii la primărie şi majoritate în consiliul local. Însă s-a dovedit că totuşi Facebook-ul sau politica de Facebook nu poate înlocui total lipsa unor candidaţi în care alegătorii să creadă sau măcar să-i poată cîntări înainte de a le da votul. Şi dezvăluirile făcute în campanie despre presupuse “şmecherii” cu fonduri europene din ograda lui Barna se pare că au tras greu la cîntar. În jos. Mircea Diaconu, pe care unele sondaje, mai mult sau mai puţin urechiste, îl dădeau cu şanse reale de a ajunge în turul II a obţinut la Neamţ un rezultat onorabil – 11,12%, 21.680 de voturi, dar totuşi departe de pretenţiile unui competitor de rundă finală. Ar mai fi de remarcat că Ramona-Ioana Bruynseels a obţinut 3,13% în Neamţ, numai ea ştie de unde şi de ce, iar Alexandru Cumpănaşu doar 1,74%, semn că totuşi sînt puţini cei care ar dori să legitimeze prin vot ceea ce a fost o încercare evidentă, şi dezonorantă, de a cîştiga capital politic exploatînd o tragedie. Theodor Paleologu poate oricînd să vină cu capul sus în Neamţ, unde a obţinut un rezonabil 5,87%, cu atît mai rezonabil cu cît PMP în judeţ e praf şi pulbere şi dacă îi iei repede la întrebări pe unii nu prea ştiu să spună cine mai… conduce filiala. Cît priveşte turul II, unii ar zice că Iohannis şi liberalii pot pune şampania la rece. Sînt peste 35% în primul tur şi la 13 procente de contracandidatul Dăncilă. Dacă nu face Iohannis, sau guvernul lui, vreo gafă monumentală sau dacă nu se descoperă cumva că Dăncilă are descendenţă divină, soarta preşedinţiei ar putea să pară deja pecetluită. Iohannis va continua să toace PSD, ceea ce a reprezentat cam 99% din mesajul său în campania electorală de dinaintea primului tur. Iar social-democraţii, care nu au prea părut combativi nici pînă acum, e posibil să lase şi mai jos garda, în condiţiile în care candidatul lor pare bătut din start. Teoretic votanţii lui Barna şi Diaconu ar putea provoca marea surpriză, însă doar în condiţiile în care ar acţiona unitar, ceea ce este prea puţin probabil. Cel puţin cei ai lui Barna pot fi bănuiţi de o puternică antipatie faţă de PSD, iar mulţi dintre cei ai lui Diaconu ar putea să nu mai iasă la vot în turul II în condiţiile în care majoritatea dintre ei au declarat că vor “un altfel de preşedinte”. Nici Iohannis, nici Dăncilă nu se prea potrivesc acestei paradigme. Evident, va fi importantă şi prezenţa la vot în turul II. PSD a dovedit că, în ciuda atacurilor la care a fost supus şi a modului în care unii lideri l-au sfîşiat din interior, rămîne cu un nucleu dur de votanţi destul de importanţi ca număr. Ceea ce, în condiţiile unei prezenţe reduse la vot, ar putea cîntări greu. Iar PNL… din postura de partid care nu prea a reuşit să iasă învingător din confruntări electorale rămîne de văzut dacă va şti să capitalizeze victoria şi nu va risipi nesăbuit procentele avans cu care electoratul l-a înzestrat în primul tur pe candidatul susţinut de partid.

Citește știrea

Trending