Contactează-ne

Politica

FOTO/VIDEO: Nemţenii din străinătate au stat la cozi infernale pentru a vota

Știre publicată în urmă cu

în data de

Nemţenii care muncesc în străinătate s-au plîns că pentru a vota au trebuit să stea la rînd chiar cîte 6-7 ore, duminică, 26 mai, cînd au avut loc alegerile europarlamentare. Ei au trimis mesaje, fotografii şi filmări pe adresa redacţiei Monitorul în care îşi exprimau îngrijorarea că nu vor apuca să voteze, ba chiar că votul lor ar putea fi fraudat. “În Anglia au încercat să ne alunge gen că nu mai au personal sau că nu sînt destule ştampile. Nişte hoţi, dar noi am rămas indiferent de ce se întîmplă, nu mai spun că plouă şi românii tot vin”, ne-a scris un nemţean care a votat în Anglia, Slough. Tot din Anglia, un alt nemţean şi-a exprimat printr-un mesaj îngrijorarea că votul ar putea fi fraudat, mai ales că se apropia ora închiderii urnelor şi pe reţelele de socializare începuseră să circule filmuleţe în care se acuzau astfel de presupuse tentative de fraudă: “Nu se poate, am stat cîte 6-7 ore la rînd să votăm pentru ce? Ca să ne fure hoţii ăştia?”, suna mesajul nemţeanului. Supărarea oamenilor era pe deplin îndreptăţită văzînd cozile la care stăteau, deşi oficialii ambasadelor ar fi avut din ce “greşeală” să înveţe, cea de la trecutele alegeri prezidenţiale. Duminică, cei care îşi doreau să voteze în diferite oraşe din Europa au huiduit în momentul în care au aflat că nu va fi amînată ora de închidere a urnelor, existînd posibilitatea ca unii dintre ei să nu mai ajungă să voteze şi, pe perioada cît au stat la coadă, au cîntat imnul României. Cozi au fost şi la secţiile de votare din oraşele altor ţări. “Am stat ore întregi la coadă să votez. Nu-i nimic că am stat la coadă, am votat şi le spun şi românilor de acasă să iasă la vot. Cei de aici sînt hotărîţi să voteze chiar dacă trebuie să stea la coadă toată ziua”, a transmis un pietrean care lucrează în Belgia, Antwerpen. Oficialii din România au aruncat pisica unul în curtea celuilalt. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, dar şi şeful din umbră al Guvernului, a declarat că vinovaţi sînt ambasadorii, nu ministrul de externe, iar ambasadorii ar fi ai lui Klaus Iohannis. Unii ambasadori au declarat că ar fi cerut fonduri de la minister pentru a închiria mai multe spaţii şi mai încăpătoare în care să fie amenajate secţii de votare, dar nu li s-ar fi alocat banii. Cert este că românii din diaspora au fost puşi, poate vom afla de către cine, în situaţia de a nu putea vota unii dintre ei. Similar cu ceea ce s-a întîmplat la alegerile prezidenţiale. Şi tot ca atunci acest lucru s-a tradus şi prin numeroase mesaje transmise la rudele şi prietenii din ţară, să iasă ei la vot şi să sancţioneze PSD şi ALDE, partidele aflate la guvernare. Ceea ce s-a şi întîmplat, această “emoţie” fiind printre cauzele care au determinat scorurile dezastruoase ale celor două partide.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

”Minciunile PSD, desființate de datele oficiale ale Institutului Național de Statistică”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ susţine senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu-Nazare

“Datele Institutului Național de Statistică desființează toate minciunile aruncate în spațiul public de PSD cu singurul scop de a discredita guvernarea PNL și de a panica populația”, afirmă senatorul PNL de Neamţ, Eugen Ţapu Nazare într-un comunicat de presă emis recent.

“Astfel, conform datelor statistice, doar în primele șase luni ale acestui an, peste 16,1 miliarde de lei au fost folosite pentru investiții, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani alocată acestui sector. Pentru Guvernul PNL, o creștere economică sănătoasă, stabilă, care să genereze locuri de muncă bine plătite în sectorul privat o reprezintă investițiile și nu politicile falimentare ale PSD, bazate pe consum.

Datele oficiale mai arată și că inflația a scăzut semnificativ, la 1,8%, de aproape trei ori mai mică față de luna mai a anului 2019, când procentul era de 4,4%. Și costurile cu plata dobânzilor au fost mai mici în luna iunie a acestui an, ceea ce demonstrează o creștere a încrederii investitorilor în măsurile economice aplicate de Guvernul Orban.

În ceea ce privește comerțul cu amănuntul cifra de afaceri din acest sector a crescut semnificativ, iar puterea de cumpărare a românilor nu a fost afectată. Doar în luna mai a acestui an, volumul cifrei de afaceri din acest sector a crescut cu 18,5% față de luna aprilie, singurul sector în care nu s-au înregistrat creșteri semnificative fiind comerțul cu autovehicule și motociclete.

Institutul Național de Statistică a reconfirmat și creșterea economică înregistrată în primul trimestru al acestui an, cu un Produs Intern Brut mai mare cu 0,3%, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut.

Datele oficiale furnizate confirmă progresele care s-au făcut în economie, viziunea pozitivă, de dezvoltare a României pe termen mediu și lung a Guvernului PNL”, mai afirmă Eugen Țapu-Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Politica

Viaţa politică nemţeană în perioada interbelică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Participarea României la Primul Război Mondial a avut importante consecinţe şi asupra locuitorilor din Neamţ.

În timpul conflagraţie, judeţul, la fel ca întreaga Moldovă, a trebuit să facă faţă unor cerinţe care depăşeau cu mult posibilităţile de aprovizionare a frontului şi a populaţii cu cele necesare.

Potrivit dării de seamă întocmite de prefectul Panaite Criveţ, în 1919 „Pagubele pricinuite de război în averea publică a locuitorilor se ridică la 54 milioane lei. Invalizii de război sunt 650, orfani de pe urma tăzboiului avem 3.300. La acestea se adaugă numărul celor căzuţi şi dispăruţi în urma suferinţelor. Populaţia totală este de 170.000 de suflete“.

Reforme înfăptuite după război au dat societăţii româneşti un caracter mult mai dinamic, au schimbat în mod radical structurile sociale şi politice, dând naştere unei Românii foarte deosebite de cea veche. Schimbarea se face simţită şi pe plan local.

Prin Reforma Agrară din 1918-1921, potrivit aceleaşi dări de seamă despre starea judeţului, s-a trecut „în stăpânirea ţăranilor 32.000 hectare care împreună cu cele 40.000 cât aveau înainte de expropiere face la un loc 72.000 hectare cultivat aflat în mâna ţăranilor, iar proprietarilor mari rămânându-le 8.000 hectare care împreună cu livezile şi păşunile se ridică la 15.000 hectare“.

Adoptarea votului universal, care înlocuia vechiul sistem cenzitar, a însemnat „pulverizarea vieţii politice, fragmentarea spectrului politic până atunci stabil şi dominat de numai două partide, cel conservator şi cel liberal“. El a avut drept urmare o participare mult mai largă a cetăţenilor la viaţa politică şi în al doilea rând o creştere însemnată a numărului formaţiunilor politice care apar pe scena politică.

Vechea dualitate a celor două partide care alternau la putere a fost înlocuită printr-o înmulţire de partide „din care singurul cel naţional-liberal cu puternica lui organizaţie s-a pututu menţine în fruntea războiului şi după ea, iar partidul conservator reprezentat prin câteva vechi figuri politice dispăru aproape cu desăvârşire.

Au rămas în faţă Partidului Naţional Liberal, partidele care aveau să profite de curentele democratice ivite după război. Apărură astfel gruparea ţărănistă, partidul poporului, manifestaţiile mai accentuate ale grupării d-lui prof. Nicolae Iorga ca şi rolul partidului naţional transplantat din Ardeal prin noua configuraţie a României Mari“.

Regimul democratic instaurat după 1918 începea să caracterizeze treptat şi viaţa politică din această regiune. Rivalităţile dintre partide, campaniile electorale cu toate framântarile lor şi polemicile dintre lideri au dat o notă aparte vieţii politice de pe întinsul Neamţului. Ion Costinescu, Gheorghe Măcărescu, Ion Matasă, Ernest Kirculescu, Nicu Ioaniu, Dimitrie Sturdza, Panaite Criveţ, Leon Mrejeriu, Leon Pşepelinschi sau Alexandru Comăniţă au condus destinele acestui judeţ sau au reprezentat interesele acestuia în Parlament.

Unii dintre ei au trecut de la un partid la altul din dorinţa de a face carieră politică şi atunci disputele au devenit mai interesante şi larg comentate de presa locală. Ziarul Biruinţa subliniază faptul că: „au trecut atâţia ani după război şi totuşi ţara noastră nu a intrat încă în periada de linişte şi muncă, iar între oamenii politici e o dihonie cum rar s-a văzut, nu sunt doi şefi de partide să se poată înţelege între ei şi mai ales să lucreze“.

Un exemplu grăitor este avocatul Ion Matasă care mărturisea că „am încercat să intru în PNL. Influenţat de scrierile poetului Mihai Eminescu, nu simpatizam acest partid dar credeam că-mpreună cu alţii, vom forma stânga acestui partid“. A renunţat la liberali şi a fost unul din fondatorii organizaţiei Neamţ a Partidului Ţărănesc.

Peste câţiva ani, în timpul guvernării liberale 1934-1937, îl găsim printre menbrii PNL, membru în delegaţia permanentă, despre care spunea că este singurul pe care se poate bizui ţara iar „la baza acestuia stau idei care nu se schimbă după bunul plac al şefilor ori după bătaia vântului“. După război, liberalii au continuat să joace un important, reprezentând cea mai puternică formaţiune a perioadei interbelice.

Influenţa pe care a avut-o „e datorată rolului pe care l-a jucat în opera înfăptuirii României Mari, fiind acela care a început şi condus războiul nostru. În acelaşi timp el, prin acordarea votului universal şi prin reforma împroprietăririi ţăranului, graţie principiului exproprierii, s-a pus în fruntea celor mai înalte curente democratice, aşa că nu numai că a stat în curentul vremii dar a depăşit în unele privinţe cele mai înaintate curente ale vremii noastre.

De acum încolo prin PNL ca şi prin celelalte partide, viaţa noastră politică nu poate să evolueze decât numai în sfera celei mai largi şi sincere democraţii“. Liberalii au condus aproape neîntrerupt din 1914 până în 1918. După o perioadă de reorganizare şi extindere a organizaţiei, liberalii au revenit la putere între 1918-1919, 1922-1926, 1933-1937.

Aceleaşi etape le putem urmări şi în Neamţ. După 1918, organizaţia Neamţ şi-a întărit rândurile, a devenit mai puternică, obţinând un prim succesl în timpul alegerilor din noiembrie 1919. Pentru Adunarea Deputaţilor au fost admişi candidaţii de pe lista PNL: Dr. Alexandru Comăniţă, Dr. Ion Costinescu, Leon Pşepelinschi şi Leon Mrejeriu, iar pentru Senat, Ştefan Potop.

Chiar ei mărturiseau că: „Îndărătul ordinii păstrătoare de echilibru, îndărătul liniştii ce dă posibilităţi de progres, am fost şi suntem pionierii tuturor ideilor înaintate, pentru a asigura înlăuntrul graniţelor noastre naţionale progresul şi dreptatea socială“.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: “Albirea” primarului Micu, victime în PSD

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilierii PSD care au votat în favoarea primarului liberal, "traşi pe dreapta" şase luni ■ dacă vreunul mai merge la şedinţele de CL, ar urma excluderea din partid

Cei şase consilieri romaşcani social-democraţi, consideraţi “blatişti” cu PNL, Constantin Holban, lider de grup, Iulia Havrici, Eugen Pătraşcu,Ilie Boloca, Radu Curpăn şi Daniel Vasiliu, au fost suspendaţi din funcţie pentru jumătate de an.

Aceasta este decizia luată la sfîrşitul săptămînii, în cadrul şedinţei Biroului Politic al Organizaţiei locale a PSD. “S-a desfăşurat şedinţa Biroului Politic local al PSD, în care unul din punctele discutate a fost cel referitor la situaţia generată de votul dat în ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local Roman, cea din 26 iunie. Se ştie că la această şedinţă cei şase consilieri PSD au pactizat cu PNL votînd două proiecte controversate.

Eu, ca preşedinte al organizaţiei, am făcut propunerea ca toţi cei şase consilieri ai noştri să fie suspendaţi 6 luni şi ca aceştia să nu participe nici la şedinţele de comisii şi nici la cele de plen, pînă cînd primarul Lucian Micu, dovedit incompatibil, nu va pleca din funcţie. Prefectul George Lazăr va trebui să ia decizia de eliberare din funcţie a primarului Lucian Micu punînd în aplicare două decizii judecătoreşti: ale Curţii de Apel Bacău şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Cea de-a doua hotărîre, cu efecte majore asupra gradului de îndatorare a municipiului, se referă la proiectul pe care l-au votat consilierii PNL şi cinci dintre consilierii noştri, excepţie Radu Curpăn. Este vorba despre un împrumut de 8,5 milioane lei care ar urma să se facă în perioada următoare. Atunci cînd au explicat poziţia lor la acest proiect au încercat să se apere spunînd că au fost lămuriţi să-l voteze spunîndu-li-se că ar urma să fie luat într-un orizont de timp mai îndepărtat.

Cei şase consilieri locali, care sînt şi membri ai Biroului Politic Local, nu au avut drept de vot. Decizia de suspendare a fost luată cu votul majorităţii mebrilor Biroului şi urmează a fi validată de Biroul Politic Judeţean”, a precizat senatorul Dan Manoliu, preşeditele PSD Roman.

Acesta spune că din punctul său de vedere este grav ceea ce se întîmplă, pe final de mandat în Consiliul Local de la Roman, unde se iau hotărîri care nu privesc interesele romaşcanilor, ci ale unor grupuri de interese din PNL, care a avut în ultima perioadă o singură preocupare, aceea de “a salva pielea” primarului incompatibil.

“Ceea ce s-a întîmplat în şedinţa din 26 iunie mă face să constat că în Consiliul Local şi în primărie s-a creat o situaţie absolut gravă, dacă vine din necunoaşterea legislaţiei într-un for de reglementare legislativă locală. Înseamnă că persoanele din corpul de specialişti ai primăriei nu stăpînesc legislaţia, deşi ocupă funcţii importante, bine plătite. Grav este că prin vizele de legalitate date la hotărîrile de consiliu local pot tîrî administraţia publică locală în dezastru. Dacă e vorba de rea-intenţie e un lucru periculos.

Cei care au ţipat cel mai tare în ultima perioadă cu jos corupţii, jos incompetenţii, adică liberalii, se află la guvernare. Ceea ce s-a întîmplat la Roman, recent, cu votarea celor două hotărîri, demonstrează, cu prisosinţă, competenţa liberalilor”, a conchis senatorul Dan Manoliu.

Citește știrea

Trending