Contactează-ne

Prima pagină

Fost deţinut politic despre 23 august 1944: „Cea mai cruntă şi cea mai neagră vînzare“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la actul de la 23 august 1944, unul despre care ştim ce consecinţe a avut pentru România. Unii au spus că nu se putea face altceva la acel moment, alţii că a fost o trădare. Prezentăm în continuare un interviu publicat exact acum 12 ani, în 2007, întrebărilor reporterului Monitorul răspunzînd Grigore Caraza, figură emblematică a luptei anticomuniste din ţară, unul dintre puţinii „nereeducaţi“ din miile de deţinuţi din puşcăriile fostului regim. „23 august va rămîne o dată importantă în istoria României, indiferent de comentariile care se vor face. O vreme destul de îndelungată, a fost sărbătorită ca zi naţională a României, dar totul funcţiona în baza unei minciuni, a unei mistificări de pe urma căreia a avut de suferit întreaga istorie a ţării. Ne rămîne nouă şi celor din viitor, dar istoricilor în principal, misiunea de a clarifica şi acest episod al destinului nostru, tot aşa cum trebuie adusă lumina şi în legătură cu alte momente mai mult sau mai puţin glorioase ale istoriei românilor. Ce putem face noi ca gazetari este să dăm cuvîntul celor care pot aduce mărturii despre acea epocă“. Acestea sînt frazele ce prefaţau pomenitul interviu.

Reporter: Cum aţi trăit ziua de 23 august 1944? Grigore Caraza: În Poiana Teiului, la capătul satului era casa părinţilor mei. Era o casă mare, cu multe camere. Aveam şi o cameră deasupra, nu-i pot spune neapărat etaj. Această casă s-a pretat foarte bine pentru a fi comandament pentru trupele aflate în zonă. Au fost şi românii, şi germanii, şi ruşii. În 1940 şi 1941, de pildă, a fost comandamentul românesc. În zonă erau batalioane de vînători de munte. Nu ştiu dacă aveţi cunoştinţă, dar vînătorii de munte au reprezentat floarea Armatei române şi, de aceea, ruşii i- au desfiinţat. În 22-23 august 1944, în casa noastră era comandamentul german al trupelor din zonă. Veniseră foarte mulţi germani în acea seară şi s-au culcat care pe hol sau pe coridor, care afară în balcon sau chiar în curte. A venit repede la noi o vecină care ne-a spus să mergem, pentru că la ora 11 urma să se comunice ceva foarte important la radio. Trebuia să vorbească Regele. Am mers la radio… Acum trebuie să vă spun că pe atunci la noi în sat erau doar patru radiouri, la preot, la agentul sanitar, la învăţător şi la un ţigan din şatră. Noi am mers la agentul sanitar şi l- am auzit pe Regele Mihai. „Români! În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decît o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. Un nou Guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărîtă a ţării de a încheia pace cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. (…) Români! Dictatura a luat sfîrşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi, în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sînt garantate şi vor fi respectate“. Rep.: Cum au reacţionat nemţii din sat? G.C.: Chiar în camera vecină erau doi nemţi. Unul era mi se pare din Alsacia. Ştiau româneşte destul de bine şi au trecut în camera în care stăteam noi şi au ascultat şi ei. Cum? Aţi întors armele împotriva noastră? Şi acum dumneavoastră ce o să faceţi cu noi? Ne tot întrebau. Noi avînd mîinile goale. Apoi au trecut înapoi în camera lor şi au dat alarma la toţi germanii de prin Poiana Teiului. Noi, dimineaţă trebuia să plecăm în refugiu la Deva, dar nu am mai mers. Am fost la primărie şi nemţii au oprit şi au coborît din două maşini şi i-au arestat pe toţi, pe primar, pe notar, pe toţi fruntaşii satului. Rep.: Ce s-a întîmplat după aceea? G.C.: În cîteva zile, nemţii au plecat şi ne-au lăsat în urmă pîine, conserve şi carne. Au spus, noi plecăm, dar să vedeţi ce o să fie cînd vor veni ruşii peste voi. În stradă, cei din comandamentul german m-au întrebat dacă nu vreau să merg cu ei. M-am gîndit toată viaţa dacă nu ar fi fost mai bine să merg. Mama şi tata s-au speriat şi mi-au spus să nu mă duc, aşa că am rămas. În zilele următoare a trebuit să mergem sus pe deal, pentru că ruşii ajunseseră în zonă şi au început să bată cu tunurile în sat, unde erau nemţii. Pe data de 8 septembrie, de Sfînta Maria, nemţii au dărîmat un deal peste şosea şi se mai putea trece doar pe lîngă malul Bistriţei. După aceea, ei au plecat şi au venit ruşii ca ultimii barbari. Ceea ce au făcut ruşii şi comunismul pînă acuma nu au făcut cele 10-12 valuri de popoare năvălitoare într-o mie de ani la noi în ţară. Ăia veneau, luau ce aveau de luat şi plecau. Ăştia ne-au luat şi sufletul, şi tot. Rep.: Care era atmosfera în sat după data de 23 august? G.C.: După 23 august, oamenii erau supăraţi şi necăjiţi. Mai ales cînd au văzut cum au venit ruşii. „Din Ural spre soare apune/ Cum veneau încinşi cu piei/ Parcă fumega din ei/ Duhnet de sălbăticiune/ Viclenii răsăritene ascuţeau ca un tăiş/ Gîndul galben şi pieziş în ochi mici fără sprîncene“.

„Actul de la 23 august a fost cea mai cruntă şi cea mai neagră vînzare pe care putea să o facă cineva“

Rep.: Dacă ar fi să comparaţi cele două ocupaţii, germană şi rusă, cum le-aţi descrie? G.C.: Nemţii sînt un popor civilizat. Dacă veneau să ceară o găină sau ouă, plăteau pe loc cît cereai. Oamenii le prinseseră slăbiciunea şi cereau din ce în ce mai mult. Ceilalţi, ruşii, împuşcau porcul, îi tăiau un picior şi după aceea găseai restul putred ascuns undeva în porumb. Îţi împuşcau găinile din curte, îţi luau vaca. Dacă te opuneai, aveai necazuri. Nu te omorau, dar nu îţi era uşor. Au venit ca ultimul popor năvălitor. La noi în casă era mîncare şi băgau pumnii în oală şi mîncau. Ne luau mamele, surorile, fetele din sat şi le siluiau. În sat a fost o fetiţă de 8 ani care a păţit aşa ceva. A fost vai şi amar tot timpul cît au stat ruşii la noi. Rep.: Acum, după ce aţi văzut atîtea, care este părerea dumneavostră despre actul de la 23 august? G.C.: Regele a vorbit în numele poporului, dar actul de la 23 august a fost aranjat cu Emil Bodnăraş. Acesta venise din Rusia şi a fost ascuns de rege la Palatul Regal, ca inginerul Ceauşu. Regele l-a ascuns şi, împreună cu Sănătescu, cu Racoviţă şi chiar cu Maniu, au făcut actul de la 23 august. Actul de la 23 august a fost cea mai cruntă şi cea mai neagră vînzare pe care putea să o facă cineva. Am mers cu nemţii pentru a recîştiga Basarabia şi apoi i-am înjunghiat pe la spate. Se spune că 23 august a fost grozav şi că a scurtat războiul cu 6 luni. O fi fost! A fost bine pentru ruşi, englezi şi americani. Nu şi pentru români. Îmi amintesc cum s-au comportat ruşii cu ostaşii noştri, imediat, începînd cu 24 august 1944. Ei aveau ordin să predea armele, iar ruşii i-au luat prizonieri şi i-au trimis în Siberia. Mai spuneau la radio că au cucerit Bucureştiul. Bucureştiul în care au fost primiţi cu flori. Rep.: Credeţi că regimul comunist a confiscat această zi? G.C.: 23 august s-a sărbătorit din 1945 şi pînă în 1989 inclusiv. Aşa au fost vremurile. Noi sărbătoream şi 7 noiembrie şi toate celelalte sărbători ale ruşilor. Se spunea că, dacă plouă la Moscova, la Bucureşti se deschid umbrelele. De aia rîd toţi de noi chiar şi acum. Comuniştii şi-au asumat tot. Munţii, pădurile, casele noastre şi această zi. Tot au confiscat ei. Rep.: Ce veţi face mîine („mîine“ era data de 23 august 2007 – n.r.)? G.C.: Este o zi tristă pentru mine. De fiecare dată, pe 23 august mă trezeam şi plîngeam. A fost un dezastru pentru neamul românesc. Probabil că şi mîine o să-mi vină să plîng. Rep.: Credeţi că noi, ca popor, am progresat din 1944 pînă în prezent? Vă întreb pentru a profita de experienţa unui om trecut prin trei epoci. G.C.: Conducătorii de astăzi păcătuiesc prin politicianism. Politicianismul ăsta nu reprezintă politică. Politica este arta de a guverna sau de a realiza posibilul şi chiar imposibilul. Mare parte din ăştia care conduc sînt oameni care fac totul doar pentru ei, din egoism. Nu se gîndesc decît să jefuiască ce mai este de jefuit din ţara românească.

47 de ani de închisoare, 21 executaţi efectiv

Grigore Caraza (născut 1 februarie 1929 – decedat pe 10 noiembrie 2014) a fost una dintre figurile proeminente ale Rezistentei anticomuniste din România. A fost condamnat la 47 de ani de muncă silnică, temniţă grea şi domiciliu forţat în Bărăgan. După gratii a stat 21 de ani în penitenciarele de la Piatra Neamt, Bacău, Galata, Văcăreşti, Jilava, Tîrgu Ocna şi Aiud, printre camarazii săi de suferinţă fiind Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, Dumitru Stăniloaie, Iustin Pîrvu, Dumitru Bejan, Paulin Clapon. După ce termină şcoala primară în satul natal, Călugăreni, Poiana Teiului, urmează Şcoala Normală Gheorghe Asachi Piatra Neamţ. În 1948, învăţătorul inspector Ioan Olaru de la Borca, îl numeşte director al Şcolii Călugăreni. Începuse perioada de stăpînire sovietică în România, deci şi pe Valea Bistritei. În aceste condiţii, învăţătorul Caraza s-a angajat în lupta împotriva regimului comunist aservit interesului ruşilor. În martie ’49, organizează rezistenţa anticomunistă în această zonă montană şi înfiinţează, împreună cu un cunoscut, organizaţia Frăţiile de Arme. E trădat de „prietenul“ său şi arestat pe 31 august 1949. După gratii a suferit în perioada 31.08.1949 – 22.07.1977, cu trei întreruperi. A intrat în temniţă de la vîrsta de 20 de ani şi a fost eliberat definitiv la vîrsta de 48 de ani. Grigore Caraza se numără printre cei 56 de foşti deţinuti politici care au rezistat eroic reeducărilor din iadul comunist. „Se eliberează Grigore Caraza, nereeducat şi ireducabil“, scrie în dosarul său de eliberare din detenţie. Apoi, cu inima sfîşiată de durere, după grele încercări, în ziua de 23 mai 1980, Grigore Caraza ia drumul exilului în Statele Unite. Apoi, după 21 de ani de muncă la o companie din New-York, revine în România, stabilindu-se la Piatra Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Cataloage fictive. 13 profesori condamnaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Curtea de Apel Bacău a redus parte din pedepsele iniţiale ■ doi inculpaţi au scăpat cu avertisment, iar restul au pedepse fără executare de 1 an pînă la 1 an şi 3 luni ■ sancţiunile sînt în scandalul cataloagelor fictive de la Liceul „Ion Ionescu de la Brad“ Horia ■ au fost înscrişi elevi nereali pentru ca profesorii să nu-şi piardă normele ■

Magistraţii din cadrul Curţii de Apel Bacău s-au pronunţat definitiv în dosarul fraudei de la Liceul „Ion Ionescu de la Brad“ din Horia, unde profesorii au fost implicaţi în scandalul calatoagelor fictive pentru păstrarea normelor didactice.

Magistraţii din judeţul vecin au fost mai blînzi decît cei de la instanţa de fond, Judecătoria Roman, care a aplicat pedepse de cîte 1 an şi 3 luni de închisoare, pentru care s-a amînat aplicarea pe un termen de supraveghere de pînă la 3 ani şi 3 luni. Curtea de Apel a aplicat pentru doi inculpaţi, Viorel Rusu şi Delioara Drăguşanu Sandu cîte un avertisment.

Pentru o parte dintre inculpaţi pedepsele au fost reduse la un an de închisoare pentru care s-a dispus amînarea aplicării pedepsei pe un termen de 2 ani, între aceştia fiind şi fostul director al liceului, Doru Lozincă. Pentru alţi cinci inculpaţi apelurile au fost respinse şi au rămas cu sancţiunile dispuse de instanţa de fond. Iniţial, în cauză au fost 14 inculpaţi, cu toţii acuzaţi de fals intelectual în formă continuată, însă între timp unul a decedat.

Acuzele au fost provocate de faptul că, pentru a-şi păstra normele didactice, au înscris fictiv elevi în cataloage. Fiecare dintre inculpaţi a fost dat în grija Serviciului de Probaţiune avînd de îndeplinit mai multe condiţii. Iniţial, pentru unii dintre inculpaţi judecătorii dispuseseră şi o pedeapsă accesorie, constînd în interzicerea exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicînd exerciţiul autorităţii de stat.

În cauză au fost inculpaţi Teodor Timofte, Ana Diaconescu, Cristina Paiu, Viorel Rusu, Nuţa Pavel, Ana Chica, Gabriela Samson, Lăcrămioara Luca, Ionica Antohi, Liliana Samson, Ioan Ioniţă, fostul director Doru Lozincă şi Delioara Drăguşanu. Au rămas în vigoare dispoziţiile care impun desfiinţarea mai multor cataloage, numai pentru notele puse elevilor fictivi.

Alt proces pentru director

Fostul director al liceului, Doru Lozincă, este judecat într-un alt dosar penal, aflat pe rolul Tribunalului Neamţ, cu acuze de fraudă cu fonduri europene.

Cel în cauză a fost acuzat de săvîrşirea infracţiunilor de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene şi tentativă la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexact sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În aceeaşi cauză a fost inculpat şi Liviu Iulian Ciubotaru, fost responsabil de proiect, pentru complicitate la infracţiunea de schimbare a desţinatiei fondurilor europene şi complicitate la tentativa de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false. Ancheta a stabilit că la data de 22 octombrie 2010, între Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Grupul Şcolar Agricol reprezentat de directorul Lozincă, a fost încheiat un contract de finanţare – Dezvoltarea şi diversificarea competenţelor profesionale a tinerilor în dezvoltarea economiei în zona rurală.

Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 194.408 euro, din care avansul era de 80%, respectiv 155.526,40 de euro şi urma să se desfăşoare între 27 octombrie 2010 -18 noiembrie 2011. La final, beneficiarul urma să prezinte un Raport, considerat cererea de plată a soldului, în termen de 60 de zile calendaristice.

Procurorii anticoruptie spun că directorul Lozincă, beneficiind şi de ajutorul celuilalt inculpat, în loc să folosească avansul de peste 155.000 de euro pentru asigurarea cheltuielilor necesare formării şidezvoltării profesionale a unui grup ţintă constituit din elevi ai liceului (ce ar fi fi trebuit selectaţi în baza unor criterii expres prevăzute – specializare, competenţe lingvistice), ar fi utilizat banii contrar acestei destinaţii, în condiţiile în care nu a avut loc o selecţie propriu-zisă  şi nu s-a efectuat pregătirea lingvistică, pedagogică şi culturală conform contractului.

„O parte din cheltuielile prezentate de beneficiar (cu referire la pregătirea profesională din România şi Franţa şi cheltuielile de masă) nu sînt reale, sumele avansate în acest scop fiind însuşite de managerul de proiect sau de formatorii desemnaţi pentru pregătirea participanţilor“, conform DNA. În aceste condiţii, în vederea obţinerii restului de bani, adică 33.104,41 de euro, directorul Lozincă ar fi întocmit două Rapoarte finale, din care unul la solicitarea expresă a agenţiei şi Grupul Şcolar, ambele avînd la bază înscrisuri cu date false sau inexacte. Această sumă nu a mai fost alocată. Agenţia pentru Programe Comunitare este parte civilă în proces cu 147.402 de euro.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Pianistul Luca Pulbere, concert de muzică rusă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evenimentul va avea loc astăzi, la ora 17:00 la Sala Sergiu Celibidache a Facultăţii de Muzică din Piatra Neamţ

Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, împreună cu Academia Naţională de Muzică Gheorghe Dima Cluj Napoca, Extensia Piatra Neamţ, vă invită la o nouă întîlnire muzicală din cadrul Stagiunii artistice 2019-2020. Este vorba despre Concert de muzică rusă, cu pianistul Luca Pulbere în calitate de solist. Vor fi interpretate compoziţii aparţinînd muzicienilor Scriabin, Rahmaninov şi Prokofiev. Evenimentul va avea loc miercuri, 20 noiembrie, ora 17:00 la Sala Sergiu Celibidache a Facultăţii de Muzică din Piatra Neamţ din strada Ştefan cel Mare, nr. 67. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Luca Pulbere s-a născut în anul 1992, în Cluj, într-o familie de artişti şi a urmat cursurile Liceului de Muzică Sigismund Toduţă. Şi-a continuat studiul pianului la Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj, unde a absolvit ciclurile de licenţă şi masterat. În prezent este doctorand la aceiaşi instituţie. În anul universitar 2014-2015 a studiat în Germania, în cadrul programului Erasmus, la Hochschule für Musik Freiburg. A concertat alături de Filarmonica Transilvania din Cluj Napoca, de orchestra Academiei Gheorghe Dima, precum şi de orchestra Teatrului din Freiburg. A participat la numeroase concursuri şi festivaluri, unde a obţinut distincţii din care amintim: premiul pentru cel mai bun acompaniator la Concursul Mozart pentru duo lied (2017), premiul special al juriului la Concursul Mozart pentru duo- pian (2015), premiul II la Concursul Mozart pentru trio cu pian din Cluj Napoca (2011), premii la olimpiada naţională de interpretare muzicală (2009, 2010, 2011), precum şi alte premii şi distincţii la concursuri naţionale de interpretare. De asemenea, a susţinut recitaluri atît pe scenele din ţară cît şi în străinătate (Germania, Franşa, Italia, Elveţia). Domeniul muzicii de cameră ocupă un loc important în activitatea sa, avînd ocazia să colaboreze şi să concerteze cu muzicieni de renume. De asemenea, a participat la mai multe cursuri de măiestrie, colaborînd cu: Robert Levin, Andrei Gavrilov, Mihaela Ursuleasa, Petras Geniušas, Martin Hughes, Diana Ketler, Frank van der Laar, Anton Kernjak, Alan Weiss, Tobias Schaberger, Benjamin Engeli, Frédéric Aguessy, Christian Ivaldi, Philippe Bianconi.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Poliţist mituit cu un… scaun. Şi cîteva milioane vechi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şeful Postului de Poliţie Bodeşti a fost acuzat de trafic de influenţă, luare de mită şi abuz în serviciu ■ faptele penale, şapte în total, ar fi avut loc în perioada 2015 - septembrie 2019 ■ cel care i-a dat mită, un pădurar, l-a şi reclamat ■

Procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Valentin Viorel Lungu, şeful Postului de Poliţie Bodeşti. El a fost acuzat de numai puţin de şapte infracţiuni, două fapte de trafic de influenţă, trei infracţiuni de luare de mită şi două de abuz în serviciu.

Totul ar fi avut loc într-o perioadă mai mare de timp, aproximativ cinci ani, din 2015 pînă pe 10 septembrie 2019. Pentru cercetarea cazului poliţiştii de la Anticorupţie ar fi ridicat mai multe înscrisuri, cauza ajungînd la un procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ.

Ulterior s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore a agentului de poliţie, iar mai apoi omul legii a fost plasat în arest la domiciliu. Poliţistul este acuzat că timp de vreo trei ani, în perioada 2015 – 2018 a închis ochii şi s-a făcut că nu vede că pădurarul din localitate circulă fără permis.

Pentru asta, silvicultorul i-a dat omului legii un scaun ergonomic de vreo 370 de lei şi, în două rînduri, cîte 500 de lei pentru „ajutorul“ oferit, dar s-au certat tot de la bani în cele din urmă. Asta după ce Lungu i-ar fi cerut cu împrumut suma de 10.000 de lei, însă cum pădurarul nu avea, a împrumutat de la altul.

Silvicultorul şi-a achitat datoria faţă de terţ, însă poliţistul nu i-a mai restituit împrumutul, aşa că pădurarul l-a reclamat.

 

Acesta din urmă nu a fost inculpat pentru că l-a denunţat pe omul legii, însă alături de poliţist a mai fost trimis în judecată un alt inculpat fără calitate specială, Florin Iacoboaia. Lungu a fost acuzat de anchetatori că nu s-ar fi sesizat pentru o infracţiune de fals în declaraţii comisă de Iacoboaia.

Acuzele de trafic de influenţă pentru agent i se trag de la faptul că ar fi pretins de la Iacoboaia vreo 2.000 de euro ca să obţină o soluţie de clasare în cazul unui accident. Cu aceşti bani ar fi trebuit să cumpere colegi poliţişti şi procurorul de caz.

Nu a rezolvat problema aşa că i-a mai cerut 2.000 de euro, dar a primit 9.000 de lei pentru a interveni, în acelaşi dosar, la o grefieră. Pe 26 septembrie 2019, ofiţeri anticorupţie au pus în executare mai multe ordonanţe de ridicare a unor înscrisuri şi un mandat de aducere emise de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunal pe numele poliţistului Lungu.

„După audieri, procurorul a dispus reţinerea acestuia pentru o perioada de 24 de ore, sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor de trafic de influenţă (2 fapte), luare de mită (3 fapte) şi abuz în serviciu (2 fapte), infracţiuni săvîrşite în perioada 2015 – 10.09.2019, în legătură cu dosare penale aflate în cercetare“, conform Serviciului Judeţean Anticorupţie Neamţ.

Pe 27 septembrie, anchetatorii au luat decizia de a-l duce pe poliţist în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă. Judecătorii au decis însă arestul la domiciliu, măsură prelungită în şedinţa din 21 octombrie, fiind valabilă pînă la data de 25 noiembrie.

 

„În temeiul art. 234 Cod procedură penală, admite propunerea de prelungire a arestului la domiciliu a inculpatului Lungu Valentin Viorel, formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ. Dispune prelungirea duratei măsurii arestului la domiciliu a inculpatului Lungu Valentin Viorel, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 al. 1 Cod penal (2 infracţiuni), trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 al. 1 Cod penal (2 infracţiuni) şi luare de mită, prevăzută de art. 289 alin.1 Cod penal (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile începînd cu data de 27 octombrie 2019 şi pînă la data de 25 noiembrie 2019 inclusiv. Modifică obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuieşte efectiv, în sensul obligării acestuia de a nu părăsi imobilul situat în sat Pîngăraţi, comuna Pîngăraţi, judeţul Neamţ (la familia Lungu Viorel), supravegherea acestuia urmînd a fi exercitată de Postul de Poliţie Pîngăraţi, judeţul Neamţ“, conform instanţei.

Poliţistul a contestat decizia la Curtea de Apel Bacău, dar fără succes, fiind şi acum în arest la domiciliu.

Citește știrea

Trending