Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Flãcãri si sînge

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 2006 a debutat nefast pentru unii nemteni • sediul Curtii de Conturi a ars, pompierii estimînd pagube de un miliard de lei • clãdirea nu era asiguratã • un copil plecat cu uratul se zbate între viatã si moarte dupã ce a cãzut de la etaj • un cetãtean chinez a fost gãsit bãut la volan ■ cîtiva urmãriti general au fost prinsi •

Ajunul si primele zile ale noului an au adus cu ele si necazuri, incendii, accidente rutiere, morti neverosimile petrecîndu-se într-un interval scurt de timp. Pompierii militari din Piatra Neamt au fost solicitati, în ultima zi a anului, sã stingã un incendiu la sediul Camerei de Conturi Judetene Neamt, situat pe strada Petru Movilã. Focul a izbucnit la acoperisul clãdirii, din cauza unui cos de fum neprotejat termic de materialele combustibile. La locul interventiei s-a ajuns la ora 15.03, cu patru autospeciale cu apã si spumã, pompierii avînd de stins o suprafatã de 300 metri pãtrati cuprinsã de flãcãri. A ars acoperisul imobilului, iar 450 de metri pãtrati din mansarda si etajul clãdirii au fost deteriorate din cauza prãpãdului. Incendiul a fost stins în jurul orei 18. La finalul actiunii, pompierii au apreciat cã valoarea totalã a pagubelor se ridicã la circa un miliard de lei. Dupã ce au îndepãrtat resturile carbonizate si au curãtat peretii clãdirii de fum, salariatii institutiei au estimat o valoare mult mai micã a pagubelor, în jur de 250-275 milioane lei. Valoarea exactã va fi stabilitã, însã, de comisia de evaluare a Curtii de Conturi a României, care a ajuns la Piatra Neamt ieri dupã-amiazã. „Noi am evaluat pagubele la circa 250-275 milioane lei, constînd din înlocuirea tablei în proportie de 50%, a asterialei în proportie de 70-75% si a cãpriorilor în proportie de 90%. Au ars – si trebuie înlocuite – o centralã telefonicã montatã la nivelul mansardei, trei ferestre si o usã. Focul nu a distrus, însã, dusumeaua mansardei, si nu a ajuns la etajul imediat inferior. Parterul si subsolul clãdirii nu au fost afectate de incendiu. Nu a ars nici un dosar – focul s-a oprit la mansardã, iar arhiva, situatã la subsol, nu a suferit nici cea mai micã stricãciune. Dar, deoarece Camera de Conturi Neamt nu are personalitate juridicã, nivelul pagubelor va fi stabilit de echipa de evaluare a Curtii de Conturi Bucuresti. Oricum, sîntem recunoscãtori interventiei salvatoare a Grupului de Pompieri Petrodava, care a fãcut ca pierderile sã fie mult diminuate“, a declarat Maria Ruginã, directorul institutiei. Imediat ce pompierii au stins incendiul, angajatii Camerei de Conturi Neamt au venit la sediu, însotiti de rude si prieteni, pentru a atenua pe cît posibil urmele dezastrului. Sîmbãtã seara, în jur de 20-25 de persoane, cãrau de zor bunurile de la mansardã care scãpaserã de foc si pe cele de la nivelul inferior, în pericol de a fi distruse de apã. Oamenii au îndepãrtat apoi materialele arse, au scos apa din clãdire si au curãtat, partial, peretii de fum. Efortul depus de întregul personal al institutiei în zilele de 31 decembrie, 1 si 2 ianuarie, a fãcut ca, ieri, 3 ianuarie, Camera de Conturi Neamt sã-si reia activitatea. „Clãdirea nu era asiguratã, Curtea de Conturi neavînd fonduri suficiente pentru asigurarea clãdirii. Contravaloarea pagubelor va fi suportatã de cei vinovati, comisia de evaluare de la Bucuresti, formatã din secretarul general si seful Directiei Investitii a Curtii de Conturi a României urmînd sã efectueze o anchetã pentru a stabili vinovãtiile. Dorim ca reparatiile sã înceapã foarte repede – pentru ca imobilul sã nu fie afectat de ploi si ninsori – si am vorbit deja pentru repararea acoperisului. Constructorul care va realiza reparatiile este cel care a ridicat acoperisul, pentru cã trebuie respectat acelasi proiect de executie“, a adãugat directorul Maria Ruginã. Clãdirea din strada Petru Movilã a fost cumpãratã în anul 2004 de Curtea de Conturi a României. Pentru imobilul în suprafatã totalã de 627 mp si pentru terenul aferent, în suprafatã de 616 mp, Curtea de Conturi a plãtit 10,8 miliarde lei.

Infractor prins la întoarcerea în tarã Politistii nemteni au reusit retinerea mai multor infractori ce erau dati în urmãrire pentru cã se sustrãgeau executãrii pedepselor sau de la cercetãri. Primul care a fost prins a fost George I., de 27 de ani, din Roman. Acesta a fost depistat vineri, 30 decembrie, la Vama Giurgiu, pe cînd revenea în tarã. Tînãrul era dat în urmãrire generalã deoarece era cercetat penal pentru furt calificat. La începutul lunii februarie 2005, acesta a spart douã masini din care a furat diverse bunuri. În continuare este cercetat în libertate. În cea de-a doua zi a noului an, lucrãtorii Postului de Politie Drãgãnesti l-au depistat pe Costicã Macovei, de 26 de ani, din Tîrgu Neamt, care era dat în urmãrire generalã deoarece avea de executat o pedeapsã de 2 ani de închisoare pentru vãtãmare corporalã gravã. Acesta mai avea de executat si o condamnare anterioarã de 2 ani si 6 luni. Macovei a fost acuzat cã, în luna mai a anului 2005, fiind în stare de ebrietate, a lovit cu un par un bãrbat, cauzîndu-i leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale de 80-85 de zile. Tot pe 2 ianuarie, politistii din comuna Icusesti l-au gãsit în comuna Dãmienesti, judetul Bacãu, pe Doru U., de 23 de ani, din Icusesti, care era dat în urmãrire pentru cã era acuzat de tîlhãrie. Fapta fusese comisã în noaptea de 8 spre 9 septembrie a anului trecut, cînd bãrbatul a intrat în curtea unui consãtean si i-a furat 23 de gãini. Fiind surprins de pãgubit, tîlharul l-a lovit si a fugit.

1.000 de petarde confiscate Politistii din Tîrgu Neamt care supravegheau pe data de 2 ianuarie desfãsurarea Paradei Mãstilor au confiscat peste 1.100 de artificii si petarde. Materialul pirotehnic era comercializat chiar pe stradã de doi vînzãtori ambulanti care au rãmas astfel si fãrã marfã si au fost si amendati.

Sînge pe sosele Noul an a debutat cu mai multe accidente rutiere grave soldate cu moartea unei bãtrîne si cu rãnirea gravã a mai multor persoane. Cauzele principale ale nefericitelor evenimente au fost neatentia, viteza, dar si consumul de alcool la volan. Primul accident mortal al anului 2006 s-a petrecut în dimineata zilei de 1 ianuarie, la ora 9, la Tîrgu Neamt. Ion D., de 38 de ani, din comuna Costisa, conducea un autoturism Dacia Break, pe o stradã din oras. La un moment dat a accidentat grav pe Maria Rusu, de 85 ani, din Tîrgu Neamt. Bãtrîna nu a fost atentã si a vrut sã traverseze strada prin loc nepermis, dar nu s-a asigurat si a fost lovitã în plin de masinã. A fost transportatã la Spitalul Judetean Neamt, dar, din cauza complicatiilor survenite, victima a decedat. Soferul este cercetat pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpã. Un alt accident grav s-a produs luni, 2 ianuarie 2006, în comuna Sãbãoani, iar autoarea este o femeie. Angela G., de 29 de ani, conducea un autoturism marca Dacia Solenza, pe soseaua E 85 si, din cauza neatentiei, a piedut controlul volanului, a iesit de pe sosea si s-a izbit violent de un capãt de pod din beton. În urma impactului soferita a fost grav accidentatã. Alcoolul si neatentia au fost cauzele unui alt accident petrecut chiar în noaptea dintre ani în jurul orei 2.30, pe raza localitãtii Tarcãu. Andrei P., de 18 ani, din Piatra Neamt, care conducea un autoturism Dacia, prin comuna mentionatã, a trecut pe lîngã un grup de petrecãreti si l-a accidentat usor pe Liviu I., de 39 de ani, din Medgidia, judetul Constanta, care mergea pe sosea alãturi de prieteni. Soferul a fost testat cu aparatul etilotest si s-a stabilit cã avea o alcoolemie de 0,51 la mie alcool pur în aerul expirat, întocmindu-i-se dosar penal.

Tragedie la urat Ajunul Revelionului a reprezentat pentru o familie din comuna Tãmãseni o zi extrem de tristã întrucît copilul, în vîrstã de 8 ani, a suferit un tragic accident chiar în momentul în care plecase cu uratul. Tragedia s-a petrecut sîmbãtã, 31 decembrie 2005, în jurul orei 16, într-un bloc din municipiul Roman. C.R., de 8 ani, din Tãmãseni, s-a dus în ziua respectivã în vizitã la unchiul sãu din municipiu pentru a-l ura. Copilul împreunã cu verisoara sa, dar si cu alti cîtiva copii de prin vecini au decis sã meargã si la blocurile din vecinãtate pentru a-i colinda pe locatari. Ajuns într-un imobil de pe strada Tudor Vladimirescu, la etajul doi, chiar cînd plecau din fata unui apartament, bãietelul din Tãmãseni s-a urcat pe balustrada casei scãrilor cu intentia de a se da ca pe tobogan. S-a prãbusit în gol, strivindu-se de pardoseala de ciment de la parter. Copilul a fost dus, în stare foarte gravã, cu un traumatism cranio-cerebral acut închis, otoragie stînga si în comã gradul III-IV, la Spitalul Roman, dupã care a fost transferat la Spitalul de Neurochirurgie Iasi.

Si chinezii sãrbãtoresc Un cetãtean chinez care locuieste de mai mult timp în orasul Fãlticeni, judetul Suceava, a sãrbãtorit cu repetitie trecerea în noul an, îngurgitînd alcool mai mult decît trebuia, dupã care a plecat la plimbare cu masina. În seara zilei de 2 ianuarie, politistii din Tîrgu Neamt l-au oprit pentru un control în trafic pe Weimin Z., de 30 de ani, care conducea un autoturism Opel Astra si, pentru cã acesta mirosea de la o postã a alcool, s-a încercat testarea lui etiloscopicã. A refuzat si, din aceastã cauzã, a fost condus la Spitalul Tîrgu Neamt, unde i s-au recoltat probe de sînge si i s-a întocmit dosar penal pentru conducere sub influenta alcoolului.

Înjunghiat de tatã Politistii romascani au fost anuntati în seara zilei de 1 ianuarie 2006, de medicii spitalului din localitate, despre faptul cã a ajuns la Urgentã Ioan C., de 47 de ani, din Icusesti. Bãrbatul avea mai multe plãci înjunghiate în zona toracelui si a mîinii stîngi. Politistii au început cercetãrile si au stabilit cã în dupã-amiaza aceleiasi zile victima, care se afla la domiciliu, s-a luat la ceartã cu tatãl sãu, care venise în vizitã, iar acesta a pus mîna pe un cutit si si-a lovit fiul de mai multe ori. Bãrbatul înjunghiat a refuzat sã-si reclame pãrintele si le-a declarat oamenilor legii cã în timp ce se afla acasã s-a împiedicat si a cãzut întru-un geam, cãpãtînd astfel rãnile cu pricina.

Groaznic accident feroviar Lucrãtorii Postului de Politie Transporturi Feroviare Roman, au fost anuntati, în dimineata zilei de luni, 2 ianuarie 2006, despre faptul cã lîngã trecerea la nivel cu calea feratã de pe ruta Roman-Buhãiesti, se aflã cadavrul unei persoane. Ajunsi la fata locului, oamenii legii au descoperit o imagine de cosmar. Printre sinele de cale feratã se afla cadavrul unui bãrbat, de aproximativ 50-60 de ani, al cãrui cap era zdrobit. În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã persoana respectivã a fost lovitã de locomotiva trenului personal de pe ruta Roman-Iasi, în jurul orei 6.35. Deocamdatã victima nu a fost identificatã si a fost transportatã la morga Spitalului Roman, pentru a fi necropsiatã si a se stabili cauza exactã a mortii.

Morti suspecte Judiciaristii din cadrul Politiei Neamt au avut de muncã, la finalul anului trecut si la începutul anului 2006, întrucît în aceste zile au fost semnalate numeroase cazuri de morti suspecte. Unul dintre aceste cazuri a fost anuntat politistilor din comuna Gîrcina luni, 2 ianuarie 2006. Cîtiva sãteni au sesizat faptul cã pe Parcela 47, în punctul Pîngãrãcior, se aflã cadavrul unui tînãr de 18 ani, Ioan S, din localitate. Oamenii legii ajunsi la fata locului au constatat cã, la aproximativ 14 kilometri, în pãdure, lîngã un copac, se afla cadavrul tînãrului. În urma cercetãrilor s-a stabilit cã victima, împreunã cu alti doi bãrbati, s-a dus la pãdure pentru a aduce lemne de foc. În timp ce încerca sã tragã lemnul tãiat, s-a împiedicat de hamurile calului, animalul speriindu-se, moment în care tînãrul a fost prins între doi busteni, murind la scurt timp dupã aceea. Un alt caz de moarte suspectã a fost anuntat Postului de Politie Botesti sîmbãtã, 31 decembrie 2005, în jurul prînzului. Sergiu A., din localitate, a spus oamenilor legii cã în apropierea casei sale a gãsit cadavrul unei femei. Politistii au constatat cã victima era Maria B., de 47 de ani, din localitate. Cadavrul acesteia zãcea pe o tarla care face legãtura între mai multe locuinte din satul Nisiporesti. Victima nu prezenta urme de violentã si a fost transportatã la morgã, în vederea efectuãrii necropsiei si stabilirii cauzei mortii. Un caz ce a ajuns în atentia politistilor a fost semnalat în dimineata zilei de 1 ianuarie, în jurul orei 10. Politistii din Piatra Neamt au fost anuntati despre faptul cã Stefan J., de 38 de ani, din comuna Alexandru cel Bun, a fost gãsit decedat în locuinta sa. Ajunsi la fata locului, lucrãtorii de politie au stabilit cã victima lucrase o perioadã în Italia, unde suferise o interventie chirurgicalã la stomac din cauza consumului excesiv de alcool. Cadavrul nu avea urme vizibile de violentã. În cea de-a doua zi a noului an, politistii nemteni s-au confruntat cu alte douã cazuri de morti suspecte, în ambele situatii fiind vorba de douã femei în vîrstã de peste 52 de ani care au fost gãsite decedate în locuinta lor. Cadavrele au fost duse la morgã în vederea stabilirii cauzei exacte a mortii.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

„Mos“ Lupu din nou le-a zis-o în urãturã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sefii judetului nu au scãpat nici în acest an de urãturile acide ale lui Costache Lupu • pe unii i-a lãudat, pe altii i-a „atins“ nitel si se pare cã nimeni nu s-a supãrat •

„Mos“ Costache Lupu, un nemtean arhicunoscut, nu a uitat nici la sfîrsit de 2017 de „nãravul“ pe care-l are de ani si ani, acela de a ura oficialitãtile judetene si pietrene. Zilele trecute, în calitate de presedinte al Clubului Sportiv Ecvestru, a adãstat în fata Primãriei Piatra Neamt si a Palatului Administrativ, îmbrãcat, cum altfel decît în Mos Crãciun si ajutat de o ceatã de colindãtori s-a pus pe zis, taxîndu-i mai mult sau mai putin pe cei cu functii. Dar iatã ceea ce a avut de spus pe unde a colindat.

Plugusorul pentru Consiliul Judetean si Prefecturã

Aho, aho, copii si frati, Din tot judetu-adunati, Porniti plugul si arati Pe gospodari sã-i urati; Stati putin si nu mânati Si cuvântu-mi ascultati, C-am venit cu gandul bun, Cum fac mereu de Crãciun, Am sosit din nou în prag, Când voi m-asteptati cu drag, Sã vã astern la picioare Daruri multe pe covoare: Pentru daruri, roata mãi, Hãi, hãi, hãi!

M-am pornit sã vin la voi Ca sã v-aduc înapoi Toate drepturile furate Si salariile tãiate; Mintea cu nerusinare Pedelista guvernare, Când dup-a lor expertizã Aveam cea mai mare crizã; Vouã vã tãiau din bani Ei deveneau barosani, Îsi tot adunau averi Din mitã, retrocedãri, Microsoft si alte surse În buzunar la ei scurse; Vã-nchideau spitalele, Desfiintau scolile, Alungau specialistii Si vã umileau artistii; Tinerii fãrã sperantã Plecau la mare distantã, Pãrãsindu-si satele, Abandonând scolile, Rãtãcind în lumea mare Unde-i totul de vânzare. Trageti brazdã-adâncã, groasã, Sã se-ntoarcã toti acasã! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Dragii mosului copii, Vreau iar sã vã vãd zglobii, Fericiti, întorsi acasã, De sãrbãtori toti la masã, Sã petreceti, sã cântati, Pe cei dragi sã-i colindati, Cum ati prins de la strãbuni, Ca adevãrati români. Am venit, azi, la fereastrã, Sã aduc în curtea voastrã, Cadouri nenumãrate, De la guvern adunate: Salarii din plin mãrite, Pensii consistent sporite, Impozite mai scãzute, Si alte biruri dispãrute. Stim, Programul guvernãrii, Vrea prosperitatea tãrii, Iar Dragnea, bravul bãrbat, De români apreciat, Secondat de Tãriceanu, Stiu precis ce vor la anul: Copiii mai fericiti, Tinerii mândrii-împliniti, Toti cei buni ca sã munceascã, Tara n-o mai pãrãseascã; Sã-si regãseascã menirea, Sã-si afle-aici fericirea, În casa lor pãrinteascã, De pe glia strãmoseascã, Creascã-si pruncii-n bucurie, Aici fericiti sã fie. Pentru Guvern si români, Porniti plugul din strãbuni, Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Dar Mosul v-avertizeazã, Sã vegheati cu mintea treazã, Nu vã mai lãsati mintiti, Înselati si pãcãliti, Privind mândra Românie, Cum devine colonie; Cum tineri liberi, frumosi, În stradã sunt mereu scosi, Pe bani grei sã protesteze, Legile sã le-anuleze, Pentru ca în România Sã domneascã anarhia; Cum persoane ONG-iste Cozi de topor sorosiste, Puse sã mobilizeze, Cât mai multi sã protesteze, Mereu sã intimideze Ca sã destabilizeze; Ei urmeazã un model, Al statului paralel, Care joacã-n fortã, tare, Fãcând jocur’le murdare Ale fortelor de-afarã Si-a lichelelor din tarã; I-ajutã si DNA-ul, Devenit acum Bau-baul, Cu cãtusele pe masã, Sãltând pe-oricine din casã, Semãnând groazã, oroare, În politica cea mare. Iohannis, supãrat, rãu, Cã n-are Guvernul sãu, Cu Soros si gasca lui, Subjugatã banului, Se tot dã de ceasul mortii, Asteptându-si darul sortii Si sperând într-o minune, Gata sã iasã pe bune, Dacã-n iarnã PSD-ul, Obosit sã ducã greul, Îi va ceda guvernarea, S-aibã el marea cu sarea. Trageti brazdã voiniceascã, Planul sã nu-i reuseascã! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

De-ar fi sã se-ntâmple-asa, Când foamea ne-o rãscula, Ne-om lua pusca si calul, În galop vom trece dealul, Si-om purcede-n haiducie, Ca pe vremuri, mãi, bãdie. Vom vâna toti sarlatanii Care-ntr-una furã banii Bãtându-si joc de popr Huzurind în raiul lor; Vedem cum dupã multi ani Fel de fel de smecherani S-au perindat la putere Hãmesiti sã facã-avere. Toti mintind din cale-afarã Au muls biata tãrisoarã. Ei si-au adunat averi Ajunsi din calici boieri Ne dau lectii de moralã Doctorasii fãrã scoalã Toti „Miticii“, toti „gusatii“ Sunt fruntasii astei natii; Ei au case, vilisoare Multe hoteluri la Mare Terenuri intravilane Mitsubishi-uri si Mertane Si alte proprietãti Prin cele strãinãtãti. De aceea la noi în tarã, Bucuria-i tot mai rarã, Multi, ducând-o foarte greu, Implorã pe Dumnezeu, Sã coboare Duhul sfânt Cu dreptate pe Pãmânt, Iar justitia cereascã, În tarã sã legiuiascã; Si-atunci, sigur, ei, magnatii, Procurorii, magistratii, Nu chiar toti, numai spãgarii, Escrocii, miliardarii, Cu de-a sila adunati, În temnite ferecati, Îsi vor ispãsi pãcatul, Biciuiti de Necuratul. Trageti focul peste ei Ca sã scãpãm de misei! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Vom intra în noul an, Tot cu plugul lui Traian, Urãm la Sfântul Vasile Cum am prins de ani de zile, Am începu a ura Prin toatã Europa, Ca sã arãtãm la lume C-avem datini strãbune, Europa sã cunoascã, Traditia româneascã, Sã-i respecte pe români, Cã-s aici, pe veci stãpâni Si-s mari mesteri fãurari, Harnici, isteti, gospodari. Cu credintã-n Dumnezeu Care ne-ajutã mereu Sã rãzbim prin ani cumpliti Când mai tristi, când fericiti, Stãpâni ai acestui plai Sfintit ca Gura de Rai, Unde mândri vietuim Si soarta ne-o rostuim, Îngãduitori sã fim, Cu voie sau fãrã voie Sã ne ajutãm la nevoie; Strãmosii sã-i respectãm Ogorul drag sã-l lucrãm, Cum am prins de mii de ani, De la daci, de la romani; Ãsta-i plugul din strãbuni Atât de drag la români, Fiindcã, dupã cum se stie, Toti suntem legati de glie; Când ogoarele se arã Sufletul ni-i primãvarã, Mii de soapte se aud Pe câmpul de verde crud; Când grânele unduiesc Si le ascultãm cum cresc Ne vin soapte din strãbuni Împletite în cununi: De la ei primim poruncã, Sã nu ne ferim de muncã, Când este vorba de glie, Avem sfânta datorie, S-o lucrãm cum se cuvine Ca sã ne fie mai bine, Ca s-avem prosperitate, Prestigiu si demnitate, Si-n Europa intrati Sã fim mândri, respectati, Trageti brazdã mai adâncã Sã ne-apucãm toti de muncã, Hai sã ne-apucãm de treabã, Serios si mai degrabã, Pentru cã-n comunitate, Nu curge miere si lapte, Precum nimeni n-o sã vadã, Nici câini cu covrigi în coadã; Trageti brazdã mai extinsã, Sã nu stãm cu mâna-ntinsã, Sã ne-apãrãm demnitatea, Prestigiul si libertatea. Pentru harnicii români Pe-aceste plaiuri stãpâni, Trageti brazdã la chindie Sã-i cinstim cu bucurie! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Acum, la sfârsit de an, Consiliului Judetean, Celor mai mari gospodari, Alesi cu rãspunderi mari Si la-ntreaga Prefecturã, Guvernantã-n bãtãturã, Mosul cu drag vã ureazã Sã vegheati cu mintea treazã, Fiti prezenti pe metereze, Lumea sã v-aprecieze, Judetul sã înfloreascã, Lumea o sã vã iubeascã. Au vrut Domnul si natura Sã creeze conjunctura Ca la noi si Prefectura Si Consiliul Judetean, În acest important an, Sã aibã-n frunte doi bãrbati, Tineri, experimentati: Arsene, mai ortoman, La Consiliul Judetean, Vasile, preot perfect, Înalt demnitar, prefect. Dar bravul nostru prefect, Pentru a fi cât mai perfect, Se strãduieste de zor, Ca un bun guvernator, Legile sã se respecte, Iar mãsurile corecte Sã se aplice cu-ndurare Celor fãrã apãrare, Cum spune Sfânta Scripturã, În altar la Prefecturã. Urãm de lângã trãsurã Pentru toti din Prefecturã: Directori si secretari, Pentru sefii mici si mari, Pentru doamne, domnisoare, Contabile, secretare, Pentru toti functionarii Vom slobozi telegarii, Si-or bate pasul pe loc Iar potcoavele de foc S-aducã la toti noroc. Trageti brazdã cu mãsurã, Pentru-ntreaga Prefecturã! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Mãi flãcãi, mãi urãtori, Care v-ati trezit în zori, Si voi, mândri cãlãreti, Harnici, voinici si isteti, Dacã vreti, cumva, vreun ban, Tot Consiliul Judetean Poate face la concret O gãuricã-n buget; Ca sã vã luati argintii Hai sã urãm presedintii Comisiilor, ca la carte, De strictã specialitate, Ei hotãrãsc si propun Tot ce este rãu sau bun. La finante si buget, Unde nimic nu-i secret, Domn’ Puscasu, presedinte, Grijuliu ca un pãrinte, Cu Bosovici se consultã, Foarte atent o ascultã, Împreunã studiazã, Calculeazã-analizeazã, Si abia târziu de tot, Supun proiectul la vot, Dorindu-si în sinea lor Înghetarea banilor. Minim sã se cheltuiascã Visteria sã sporeascã. Comisiei de buget Mosu-i ureazã discret, Iar doamnei Adriana, Sã învârtã istet pana, Când vor socoti la anul Sã sporeascã-n tindã banul Cum creste-n grãdini bostanul De-or s-adune pe-ndelete, Chiar vreo câteva bugete, De vor fi pe-ndestulate Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Salarii la bugetari, Sprijin la pensionari, Pentru sport, pentru culturã, Chiar pentru agriculturã, Iar de-o rãmânea vreun pai, Sã dati, iar, si pe la cai, Cum ati fãcut an de an, Când s-a pus ban lângã ban, Trebuie sã remarcãm Multumi s-apreciem Cã-n anul ce-l încheiem Fãrã vreo exagerare Fu record de finantare De când au loc competitii, La Piatra Neamt, cu traditii. Trageti o brazdã discret Comisiei de buget! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Altã comisie-n top Fãr-de care nu zici hop, Pãstrând maximã prudentã Neadmitând vreo influentã, E comisia de juristi Si ei vrednici analisti În frunte cu Bourceanu, Pot analiza tot anul, Un proiect mai important, Dacã n-apare-un garant, Hotãrât, atunci, pe loc, Sã bage chiar mâna-n foc, Cã toate cele propuse Doar prin vot vor fi impuse Iar proiectele-aprobate Se înscriu în legalitate; Vine atunci Bosovici Sã facã luminã-aici, Cã el, juristul Bogdan, Are-un singur punct în plan: Legislatia-ncurcatã, Uneori alambicatã, Sã fie interpretatã, Foarte corect aplicatã. Pentru Bogdan, Bourceanu, Mosu-ar vrea ca pe la anul, Sã aibã amândoi succese La dame si la procese! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Mai trageti, flãcãi, o turã, Sã ajungem la culturã, Sãnãtate-nvãtãmânt, Sport, turism în plin avânt, Comisie de elitã, Având soarta fericitã, De-a fi condusã cu zel, De un Radu Tudorel, Cercetãtor renumit, În tot judetul vestit, Consilier veteran, Cu mandate an de an; Având multã experientã, Impune cu insistentã Respectarea cu ardoare A legilor în vigoare; Consilier mai multi ani, La brat cu alti veterani, Au vegheat ca în judet Mereu sã se punã pret Pe cinste si pe onoare, Ce-avem mai de pret sub soare. La comisii sã urãm, Pe toti sã-i felicitãm, Si sã ne rugãm la sfinti Pentru bravii presedinti! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi! Si-acum plugul lângã scarã, C-ajungem la secretarã; Struniti-vã bine fleanca Când urati pe Soroceanca; Înzestratã cu mult zel E singura doamnã de fier, Activã, inteligentã, La derapaje atentã, Vegheazã, fãrã percepte, Legile sã le respecte; Când ajung consilierii, Mai multi din sfera puterii, În CA-uri agamani, Pentru-o lunã sau multi ani, Soroceanca, blândã, durã, Îi înhatã de centurã Si-i aruncã în penibil Cu marca „incompatibil“; Dac-ar fi sã cârcotim, Vrem, nu vrem, ne referim, La cunoscutul crestin, Dan Vasile Constantin. Trageti brazdã lângã scarã, Pentru doamna secretarã! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Cu onoare îi urãm, Brazd-adâncã le arãm, Domnilor, care de-un an, Conduc Consiliul Judetean. Acum, mai bine de-un an, În alegeri, la locale, Fãrã surle si tambale, PSD-istii, pe cai mari, Nefiind majoritari, Au reusit în final Sã urce din nou pe val, Datoritã lui Arsene, Care s-a trezit din vreme, Surclasând clar, PNL-ul, Cu ALDE si PMP-ul; Arsene, disciplinat, Politician rasat, A stiut sã-nvârtã roata, Hotãrând pe datã soarta, În Consiliul Judetean, Dupã cum avea în plan, Iarã la municipal, Cãlare din nou pe val, A creat majoritate, Sã meargã treaba pe roate. La vreme-aceea Dulamã, Mândru cã-i bãgat în seamã, Iute a negociat, A promis si s-a jurat, Obtinând pe ne-asteptate Douã functii importante: Fiindcã a tinut la pret, S-a instalat la judet, Chiar el, vicepresedinte, Si-un viceprimar cuminte, În forul municipal, S-ajungã si ei pe val. Dupã mai bine de-un an, Crezându-se barosan, Dulamã stricã-nvoiala, Declansând ciorovãiala; Uitând de negocieri, Nehotãrâti în doi peri, Îi vedem pe PMP-isti, Niste strãluciti pucisti. Au rãmas pe baricade PSD-ul si cu ALDE, Doar un vicepresedinte, Sã-mpingã caru-nainte; Asaftei, om serios, S-a pus pe treabã vârtos, Si-altii ca sã ia aminte, Ascultând de presedinte. În acest moment de crizã, Poate-apãrea o surprizã; Sã vrea însusi PSD-ul, Ca la brat cu PNL-ul, Sã facã, pe neasteptate, O altã majoritate; De-ar putea consilierii, Tentati de-orgoliul puterii, Când si când sã mai cedeze, Împreunã sã voteze, Hotãrârile dreptãtii, În slujba comunitãtii; S-ar crea un pol solid, De fapt, un singur partid, Fãrã doctrine, culori, Slujindu-i pe-alegãtori, Ca sã-l numim la bilant, Partidul judetului Neamt. Pentru-aceastã perspectivã, Trageti o brazdã parsivã! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Dar pân-atunci, PSD-ul, Nevoit sã ducã greul, Clar se va orienta, Atent va mobiliza, Propriul nucleu de partid, Experimentat, solid, Îndrumat de presedinte, S-atingã mai multe tinte În domenii dirijate De strictã specialitate: Consilierii personali, Oameni isteti si loiali, Au rolul de-a studia, Permanent de-a informa, Si-a propune, finalmente, Solutii eficiente; Sefii de compartimente, Persoane inteligente, Si-asumã, vizionari, Rãspunderi extrem de mari: Conachi la investitii, Stãpânit de mari ambitii, Vrea, ca fiind la butoane, Saptescinci de milioane De euro, nu de lei, Generos dar de la zei, Adus de Arsene-n Neamt, Când altii n-au prins un sfant, Sã fie chivernisiti, Foarte atent cheltuiti, Rational, cu mãsurã, În Sfânta Infrastructurã: Urgentã, pe filierã, E structura rutierã; Aprobat si prins în plan, Drumul Mãrgineni-Roman, Ce-ajunge-n european, Va costa, fãrã fasoane, Treisdouã milioane; Se aflã la mare pret, Si-alte drumuri din judet, Încadrate-n parametrii, Saptezeci de kilometri; Apar si poduri pe hãrti, În vreo opt localitãti. Mai trebuie remarcate Investitiile-aprobate, La-nvãtãmânt, sãnãtate, De cârcotasi criticate, De cei multi apreciate; S-or construi cu eforturi Întâi, cinci helioporturi, Si un grandios spital, Ultramodern, în final; Mai multe dotãri, dupã caz, La Roman, Târgu, Bicaz; Aceste realizãri, Cu beneficii, urmãri, Vor aduce bunãstarea, Progresul si dezvoltarea, Ne vor duce înainte, Cu Arsene presedinte; Si-atunci, cei plecati afarã, Se vor întoarce-n tarã, Vor veni nemtenii-acasã, Cu drag sã-i punem la masã Si-mpreunã sã urãm, Judetul sã-l colindãm, Iar pentru realizãri, Sã-i tragem niste cântãri, Si-nc-o brazdã-n bãtãturã, Stropitã cu bãuturã! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Hai, voi, mândri urãtori, Renumiti colindãtori, Trageti-vã cãtre-apus, Cã mai am ceva de spus, Un capãt de urãturã, La judet, în bãtãturã: Si de jos si de pe cai, Urãm pe Oana Bulai, O doamnã adevãratã, Si frumoasã si bãrbatã, Curajoasã, neînfricatã, De tot judetu-admiratã; Pretutindeni e prezentã, Exigentã, insistentã, Harnicã si competentã, La detalii, foarte-atentã, Rezolvã cu iscusintã, Si cu multã chibzuintã, Într-un stil suplu, istet, Problemele din judet, Uneori alambicate Si destul de complicate. Pentru viitorul an, Oanei, cã-i sef judetean, Noi îi urãm sãnãtate, Treaba sã-i meargã pe roate, Pe oameni sã-i studieze Si-apoi sã colaboreze! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Mãi copii, mãi cãlãreti, Sportivi tineri si isteti, Ne-apropiem de-ncheiere, Dar stiu c-aveti o durere, Spusã de voi, an de an, Consiliului Judetean. Poate-n anul viitor, Se va avea în vizor Si Baza de Peste Vale, Cãreia-i tot dau târcoale, Încã de vreo câtiva ani, Fel de fel de sarlatani; Banditeste au lucrat, Pân-au scos-o la mezat, Vânzând-o-n nerusinare, Sã-si facã ei vilisoare; Nu s-a-mplinit crima lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele, curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor, La Pastele Cailor; Vrând baza de cãlãrie, Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate. Trageti brazdã la chindie, Celor de la cãlãrie! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi! Iar acuma, în final, Si de jos si de pe cal, Pentru cã se-ncheie-un an, Consiliului Judetean, Si la-ntreaga Prefecturã, O urare pe mãsurã: Sã aveti belsug si spor, Viatã lungã tuturor, Iar la anul care vine, Sã vã dea Dumnezeu bine, Bogãtie-n bãtãurã, Roadã la semãnãturã, Si-n Consiliul Judetean, Sã nu mai fie cancan; Lumea, cu drag sã lucreze, Totul sã se-armonizeze, Iar Dulamã, rãzvrãtit, Uneori cam rãtãcit, Sã încerce sã se-adune, Si cu gânduri mult mai bune, Sã reia colaborarea, Ce i-a adus promovarea; Trageti plugul, cu putere, Pentru reconciliere, Iar în anul care vine, Vrem sã fie si mai bine; Puterea sã mai cedeze, Mai mult sã colaboreze, Opozitia, la fel, Sã renunte la-al sãu zel, Sã fie mai tolerantã, Si, poate, mai elegantã. Sã revenim, în final, Si de jos si de pe cal, La Arsene, presedinte, Care duce înainte, Judetu-ntr-o altã erã, Mult visatã si prosperã. Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Trending