Arhivă 2005-2017
Fîntîna de sub Parchetul Roman
• sãpãturile efectuate pentru construirea noului sediu al Parchetului au scos la ivealã obiecte din secolul XVIII • a fost descoperit un put, conservat perfect • arheologii au ridicat piesele de valoare si au dat, apoi, avizul pentru continuarea lucrãrilor •
O descoperire de senzatie a stîrnit mare vîlvã în comunitatea arheologilor din Roman, întrucît o temelie de casã, un beci, mai multe obiecte de uz casnic si cîteva ziduri au fost gãsite, recent, la cîtiva metri sub pãmînt, în timp ce muncitorii fãceau sãpãturi pentru fundatia noului sediu al Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Roman, în centrul orasului. Majoritatea obiectelor gãsite dateazã din secolul XVIII. Cel care a supravegheat sãpãturile este Adrian Ciobanu, sef sectie muzealã IV Roman, din cadrul Complexului Muzeal Neamt. „Cînd s-a sãpat fundatia pentru sediul Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Roman, în imediata vecinãtate a Muzeului de Artã, lucrãrile au fost supravegheate, pe o suprafatã de 400 de metri pãtrati, de cãtre o echipã de arheologi. Cu aceastã ocazie, s-a descoperit o fundatie de beton, a unei locuinte care nu este mai veche de sfîrsitul secolului XIX, începutul secolului XX. Si tot în aceastã suprafatã, în solul steril, s-au descoperit douã gropi ce mergeau pînã la adîncimea de 2,5 metri si care au fost apoi astupate cu pãmînt de umpluturã. În umplutura celor douã gropi s-au gãsit fragmente de ceramicã, de diferite forme, culori si mãrimi, cu sau fãrã smalt, dar si oase de animale domestice, toate datînd cel mai devreme de la sfîrsitul secolului XIX sau chiar mai tîrziu. În partea inferioarã a gropilor au apãrut si fragmente de scoicã, în asociere cu fragmente de cãrãmidã, ajunse aici tot pe cale artificalã“, a declarat Adrian Ciobanu. Ceea ce face descoperirea arheologicã si mai interesantã este faptul cã beciul gãsit sub pãmînt ducea spre Muzeul de Artã. Mãrturie stã si unul din peretii muzeului, care este total diferit de ceilalti. Asta nu poate însemna decît cã, în vechiul Roman, Muzeul de Artã avea o prelungire, care se putea traversa prin acest beci. „În partea de sud-vest a fundatiei au apãrut si zidurile unui beci, fãcut din cãrãmidã, umplut ulterior cu moloz, fragmente de beton, cãrãmidã si deseuri. Orientarea zidurilor ne face sã credem cã acel beci ducea în subsolul Muzeului de Artã, unde s-a identificat, pe un perete, un zid mai nou, tencuit. În profilul sudic al fundatiei, chiar la mijloc, au apãrut douã ziduri sau fundatii din gresie, coborînd pînã la un metru adîncime si avînd o lãtime de o jumãtate de metru. Datoritã faptului cã ele nu au fost degajate decît pe o lungime de o jumãtate de metru, restul rãmînînd acoperit si continuînd probabil sub actuala clãdire a muzeului, nu ne-am putut forma o pãrere definitivã asupra lor“, a mentionat Adrian Ciobanu. Cu toate acestea, elementul principal al descoperirii îl constituie putul gãsit în stare perfectã de functionare. Dupã ce a fost decopertat de stratul gros de pãmînt si de placa de beton ce îl acoperea, arheologii au rãmas fãrã cuvinte cînd au vãzut cã în fîntînã existã o mare cantitate de apã. Despre aceasta, Adrian Ciobanu a spus: „În vecinãtatea fundatiei, la circa un metru, s-a identificat si o fîntînã pãstratã în perfectã conditie de conservare, fiind acoperitã initial de o placã de beton armat. Are o formã circular perfectã fiind «brodatã» pe margini cu piatrã de moarã. Fîntîna are o adîncime de 14 metri si avea circa 1.80 metri de apã în ea. În urma observatiilor fãcute, putem spune cã primul strat de locuire din zona respectivã dateazã cel mai devreme din secolul al XVIII-lea începutul secolului XIX, atunci cînd au fost fãcute cele douã ziduri de gresie si fîntîna, în timp ce fundatia de beton, beciul si gropile provin de la sfîrsitul secolului XIX începutul secolului XX, lucru demonstrat si de ceramicã“. Arheologii romascani au mai mentionat cã au recuperat din „situl“ de sub viitorul Parchet piesele de valoare, ulterior fiind dat avizul de continuare a lucrãrilor, peste zidurile existente. Zona în care a fost gãsitã fîntîna nu va fi afectatã de constructia propriu-zisã.
-
Actualitate18 ore,
MARSAT SA Roman
-
Educatie2 săptămâni,
Succes excepțional al elevilor din Rareș la National Space Society Space Settlement Contest 2024
-
Actualitateo săptămână,
Vasile Bogdan Gherasim, candidatul PNL Neamț pentru primăria Cândești
-
Prima pagină24 de ore,
Un tânăr inginer, ambasadorul andivei de Gherăești în Belgia, la „România cu bun gust”. „Oamenii mă cunosc și știu că am luptat pentru proiecte benefice”
-
Actualitateo săptămână,
Au rămas disponibile câteva bilete de tratament pentru pensionari
-
Actualitate3 zile,
Constantin Tudurache este candidatul PNL Neamț pentru Primăria Dochia
-
Actualitate2 săptămâni,
Cum scăpăm de bullying-ul din școli?
-
Prima paginăo săptămână,
Facilități fiscale pentru donatorii de sânge