Publicitate

■ CNAIR a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus în vederea asigurării bugetului pe 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico - economice pentru Autostrada Uniri - tronsonul Tîrgu Mureş - Tîrgu Neamţ ■

O veste bună în ceea ce priveşte Autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, anunţîndu-se oficial că investiţia beneficiază de fonduri în proiectul de buget pentru acest an. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului pentru 2019, în vederea asigurării sumelor necesare autostrăzii A8. „Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, în vederea asigurării bugetului pe anul 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico – economice pentru obiectul de investiţie Autostrada Uniri – tronsonul Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ, care este repartizat astfel: cedite de angajament 2019: 37.380 mii lei; credite bugetare 2019: 9.309 mii lei. În prezent, CNAIR a finalizat documentaţia de atribuire aferentă licitării contractului de servicii privind completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ. Aceasta a fost transmisă către ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice – n.r.) în vederea analizării şi validării, urmînd publicarea anunţului de participare“, se arată într-un comunicat al ministerului. Asociaţiile Moldova vrea Autostradă şi Împreună pentru A8 au anunţat la finele săptămînii trecute, într-un comunicat de presă, că proiectul de buget anunţat prevede alocare zero pentru autostrada Iaşi – Tîrgu Mureş. „Asociaţiile ce promovează construirea de autostrăzi în Moldova protestează împotriva actualei construcţii bugetare şi cer imperativ amendarea actualului proiect şi alocarea resurselor financiare necesare pentru pornirea lucrărilor. Construirea urgentă a Autostrăzii A8, Ungheni-Iaşi-Tîrgu Mureş, este categoric şi fără tăgadă o problemă de siguranţă naţională“, aratau conducerile asociaţiilor menţionate. Se pare că lucrurile nu stau aşa. Magistrala de transport ar urma să înceapă la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi să se termine printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropiere de Tîrgu Mureş. Autostrada Unirii urmează a fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile, fie prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare. Ministerul Transporturilor e responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii. O variantă a autostrăzii A8 arăta că ea va traversa judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km.

Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atradă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale din culoarul ei, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Şi ca totul să fie credibil, erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl va traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi. În momentul de faţă, legătura între cele două provincii se face cu dificultate, pe două trasee dificile, care nu pot prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio-economică. Dacă va fi realizată, autostrada ar putea satisface cererea actuală şi viitoare de trafic şi va creşte gradul de atractivitate pentru traficul internaţional de tranzit.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.