Contactează-ne

Actualitate

Finanţare pentru Autostrada Unirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ CNAIR a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus în vederea asigurării bugetului pe 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico - economice pentru Autostrada Uniri - tronsonul Tîrgu Mureş - Tîrgu Neamţ ■

O veste bună în ceea ce priveşte Autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, anunţîndu-se oficial că investiţia beneficiază de fonduri în proiectul de buget pentru acest an. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului pentru 2019, în vederea asigurării sumelor necesare autostrăzii A8. „Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, în vederea asigurării bugetului pe anul 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico – economice pentru obiectul de investiţie Autostrada Uniri – tronsonul Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ, care este repartizat astfel: cedite de angajament 2019: 37.380 mii lei; credite bugetare 2019: 9.309 mii lei. În prezent, CNAIR a finalizat documentaţia de atribuire aferentă licitării contractului de servicii privind completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ. Aceasta a fost transmisă către ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice – n.r.) în vederea analizării şi validării, urmînd publicarea anunţului de participare“, se arată într-un comunicat al ministerului. Asociaţiile Moldova vrea Autostradă şi Împreună pentru A8 au anunţat la finele săptămînii trecute, într-un comunicat de presă, că proiectul de buget anunţat prevede alocare zero pentru autostrada Iaşi – Tîrgu Mureş. „Asociaţiile ce promovează construirea de autostrăzi în Moldova protestează împotriva actualei construcţii bugetare şi cer imperativ amendarea actualului proiect şi alocarea resurselor financiare necesare pentru pornirea lucrărilor. Construirea urgentă a Autostrăzii A8, Ungheni-Iaşi-Tîrgu Mureş, este categoric şi fără tăgadă o problemă de siguranţă naţională“, aratau conducerile asociaţiilor menţionate. Se pare că lucrurile nu stau aşa. Magistrala de transport ar urma să înceapă la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi să se termine printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropiere de Tîrgu Mureş. Autostrada Unirii urmează a fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile, fie prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare. Ministerul Transporturilor e responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii. O variantă a autostrăzii A8 arăta că ea va traversa judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km.

Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atradă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale din culoarul ei, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Şi ca totul să fie credibil, erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl va traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi. În momentul de faţă, legătura între cele două provincii se face cu dificultate, pe două trasee dificile, care nu pot prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socio-economică. Dacă va fi realizată, autostrada ar putea satisface cererea actuală şi viitoare de trafic şi va creşte gradul de atractivitate pentru traficul internaţional de tranzit.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Elicopter solicitat pentru un turist accidentat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un botoşănean s-a accidentat pe Ceahlău, iar salvamontiştii n-au vrut să rişte, chemînd un aparat de zbor ■ „Mi-am dat seama că nu putea fi transportat cu targa specială, ar fi fost expus la frig vreme îndelungată, iar greutatea lui depăşea normele de transport“, a declarat Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ ■

Pentru transportul unui turist accidentat pe un traseu din masivul Ceahlău a fost necesară intervenţia unui elicopter SMURD.

Salvamont Neamţ a transmis că mai multe au fost considerentele pentru care s-a apelat la serviciile unui aparat de zbor, fiind vorba despre condiţiile meteo nefavorabile, starea rănitului şi constituţia fizică a acestuia.

Persoana accidentată, în vîrstă de 52 de ani, făcea parte dintr-un grup de trei persoane, din Botoşani, ajungînd la cabana Dochia. Plecarea au decis-o pentru data de 20 ianuarie 2020, urmînd traseul Lutul Roşu spre Izvorul Muntelui. La un moment dat, botoşăneanul de 52 de ani a căzut pe gheaţă, lovindu- se puternic de un bolovan.

Împreună cu însoţitorii săi, probabil din cauza durerilor, a decis că cel mai bine este să facă drum întors la cabană. „A fost vorba de un bărbat de 52 de ani, supraponderal, la vreo 130 de kilograme, poate chiar mai mult. Grupul lor a plecat de la Cabana Dochia spre Izvorul Muntelui pe Lutul Roşu, pe seară. Dar, din cauza lipsei precipitaţiilor muntele este acum o platoşă de gheaţă.

Victima a alunecat, a căzut şi s-a izbit de un bolovan cu partea dorsală. Din fericire, din grupul lor făcea parte un medic şi au luat cea mai bună decizie, întorcându-se la cabană. Era destul de rău, cu un traumatism toraco-lombar“, a declarat Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.

După acordarea primul ajutor, s- a ajuns la concluzia că transportul cu o targă pe timp de noapte către baza muntelui, acolo unde ajung ambulanţele, este riscant atît pentru salvatorii montani, cît şi pentru victima politraumatizată, din cauza condiţiilor meteo, plus că ar fi durat vreo 6 ore.

Aşa s-a decis solitarea unui elicopter SMURD, pentru a doua zi. „Dimineaţă am reevaluat starea victimei, care nu mai putea ridica o mână şi nu putea sta în decubitus. Mi-am dat seama că nici nu putea fi transportat cu o targă specială, ar fi fost expus la frig vreme îndelungată, iar greutatea lui depăşea normele de transport, de 120 kilograme. Efectiv nu-l ajungeau chingile de la targă.

Dacă l-am fi coborît pe targă ar fi durat pe puţin şase ore“, a mai afirmat şeful Salvamont Neamţ. Conform reglementărilor de la nivel naţional, s-a luat legătura cu coordonatorul SMURD, un aparat de zbor fiind aprobat pentru a prelua rănitul de pe Ceahlău. Numai că, elicopterele de la Iaşi şi Tîrgu Mureş nu puteau decola din cauza ceţii, dar acest lucru s-a putut de la Braşov.

După un zbor de 45 de minute aparatul a aterizat lîngă cabana Dochia, iar pacientul a ajuns la o unitate sanitară braşoveană. „Dacă l-am fi coborît pe targă pînă la baza muntelui ar fi durat pe puţin şase ore“, a mai spus Raul Papalicef.

Despre misiunea din Ceahlău se mai arată şi în alt comunicat: „Echipajul elicopterului EC-135 nr. 343, compus din locotenent- comandor Mureşan Mihai, căpitan Giurgiu Ilie, medic Uiorean Mircea şi asistent medical Hopîrtean Viorica, a fost solicitat să intervină pentru salvarea unei persoane accidentate în Masivul Ceahlău, judeţul Neamţ.

Având în vedere afecţiunile victimei care nu permiteau expunerea îndelungată la frig, altitudinea ridicată, condiţiile meteorologice şi configuraţia terenului, soluţia optimă identificată pentru evacuarea rapidă şi în siguranţă fiind pe cale aeriană, cu ajutorul elicopterului. Persoana accidentată a fost preluată din zona Cabanei Dochia şi transportată la Braşov în vederea acordării îngrijirilor medicale care se impun“.

Raul Papalicej a mai adăugat faptul că turismul montan de week-end a luat o amploare deosebită în ultima perioadă de timp, iar locurile de cazare de la cabana Dochia sunt rezervate pînă la finalul lunii februarie. Iar pe Ceahlău se aşteaptă nenumăraţi turişti, mai ales că va fi o minivacanţă, ziua de 24 ianuarie fiind liberă prin lege.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Afaceri în impas

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ au tras oblonul peste 3.000 de afacerişti în primele 11 luni ale anului trecut ■ cifra este cu mult mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului precedent ■ creşteri importante sînt la radierile voluntare ■

Anul 2019 a fost destul de greu pentru mediul de afaceri care s-a confruntat cu greutăţi economico-financiare. Unii au răzbit şi continuă să-şi ducă existanţa, cu bune şi rele, alţii însă nu s-au mai putut redresa financiar şi au tras oblonul.

Parte din aceptia din urmă au ales soluţii radicale şi fie au dizolvat sau radiat voluntar afacerea, iae alţii au ales o soluţie de compromis şi momentan au decis suspendarea activităţii pe o perioadă determinată de timp.

Aşa s-a ajuns ca în 2019, de la începutul anului şi pînă la data de 1 decembrie, deci în 11 luni, în judeţul Neamţ s-au închis nu mai puţin de 3.039 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate.

Radiografia făcută lunar de specialiştii din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că în aceeaşi perioadă a anului trecut au tras oblonul cu mult mai puţini patroni, doar 2.402.

Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 66 de procente, la radierea voluntară. Scăderea cea mai importantă este la la insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii falimentului, cu -32,41%.

Dintre dispăruţii unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele lunii septembrie, cei mai mulţi, 2.131, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.286 firme, în creştere cu 65,71%. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele 11 luni din acest an au apelat la această măsură 498 de firme, faţă de 604 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 17,55 de procente.

Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 20 de procente. Asta deoarece pînă la 1 decembrie 2019 au apelat la această măsură 410 de firme, iar anul anterior au fost 512 de firme în aceeaşi situaţie.

La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 73 cazuri, din care 9 numai în luna noiembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 108, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 32 de procente. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere, fiind înmatriculate 2.257 de noi societăţi, în timp ce în 2018 înmatriculate erau doar 1.899.

Aşa se face că, la 1 decembrie 2019, în Neamţ erau 22.155 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.765, mai mulţi cu vreo 1,79%.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Din cauza băuturii, “a uitat” că nu mai are permis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat de 56 de ani, din Dragomireşti, care, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volan deşi avea permisul suspendat, a fost prins recent de poliţiştii nemţeni.

“Polițiștii din cadrul Biroului Rutier Piatra Neamț au depistat un bărbat din Dragomirești în timp ce conducea un autoturism sub influența băuturilor alcoolice și fără permis de conducere. La data de 20 ianuarie, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Piatra Neamț au depistat în trafic, pe strada Mihai Viteazu, un bărbat de 56 de ani, din Dragomirești, în timp ce conducea un autoturism, fiind sub influența băuturilor alcoolice și avînd dreptul de a conduce suspendat.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicînd o valoare de 0,37 mg/l alcool pur în aerul expirat. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Trending