Contactează-ne

Politica

„Filaţi“ atent la votul dat pentru şefia CJ

Știe publicată cu

în data de

Consilierii judeţeni social-democraţi şi cei de la ALDE au scăpat cu bine după şedinţa extraordinară de Consiliu Judeţean Neamţ, de joi, 8 februarie, în sensul că niciunul n-a lipsit şi nici n-a greşit la votul pentru desemnarea vicepreşedintelui care să-i ţină locul preşedintelui suspendat şi arestat preventiv, Ionel Arsene. Aşa se face că Ion Asaftei, de la ALDE, este noul preşedinte „interimar“ cu 18 voturi pentru. Dacă s-ar fi strecurat cea mai mică greşeală, la trădare nici nu îndrăznim să ne gîndim, lucrurile s-ar fi complicat destul de mult. Credem că tocmai pentru a-i feri de „păcat“ pe consilierii social democraţi, în sala de CJ au intrat încă de la bun început liderii locali ai PSD Neamţ, conduşi de un şef de la centru, în persoana secretarului general, Marian Neacşu. Aşadar, în public au luat loc parlamentarii Emilia Arcan, Dan Manoliu, Ciprian Şerban, dar şi Ioan Munteanu, proaspăt confirmat coordonator al filialei nemţene. Evident că nu putea lipsi din sală nici administratorul public al judeţului, în persoana Oanei Bulai. Şedinţa, care a fost una cu oarece peripeţii, a început cu o… întîrziere. Motivată de secretarul judeţului, Daniela Soroceanu, care a spus că, doar cu cîteva minute înainte de şedinţă, vicepreşedintele Laurenţiu Dulamă, de la PMP, a depus o contestaţie. În care, în vreo patru puncte şi cu trimiteri la legi şi regulamente, zicea în rezumat că şedinţa n-ar trebui să aibă loc şi că proiectele nu prea sînt, în opinia sa, în conformitate cu reglementările legale. Soroceanu a răspuns în sala de şedinţă la fiecare punct în parte al contestaţiei şi a susţinut în concluzie că şedinţa poate să aibă loc. Fără a intra în prea multe amănunte, ca fapt poate hazliu, unul dintre motivele contestaţiei era legat şi de faptul că pe proiectul de hotărîre privind vicepreşedintele ce urma să preia atribuţiile preşedintelui nu apărea decît un nume: al lui Ion Asaftei. Sau altfel spus nu apărea şi numele contestatarului: Laurenţiu Dulamă. Secretarul judeţului a replicat că nu el face şi nici nu poate modifica proiectele de hotărîre şi că, dacă dorea, Dulamă putea iniţia un proiect de hotărîre care să conţină şi numele său. Sau să facă un amendament, au comentat unii din sală. Dar vicele pemepist n-a făcut amendament, ci doar a anunţat că nu votează ordinea de zi. Nici el nici colegul de partid Cristian Ungurianu. Şi că respectiva cerere cu punctele lui de vedere a trimis-o şi la Prefectura Neamţ. După ce dialogul a luat sfîrşit, s-a trecut la numărătoarea celor prezenţi. Au ieşit 33, un liberal lipsind motivat. După o scurtă perioadă de cugetare şi după ce s-au abţinut la votarea ordinii de zi, liberalii au anunţat că nu participă la votul pentru cele două proiecte: desemnarea unei persoane care să conducă şedinţa şi desemnarea vicelui cu atribuţii de preşedinte. Abţinerea de la vot a fost argumentată hîtru de un liberal cum că va duce la multiplicarea a mai puţine buletine şi la o economie de hîrtie. N-a fost să fie, pentru că buletinele celor care nu au participat au fost multiplicate şi apoi anulate. Aşa cer procedurile. Oricum, s-a votat fără surprize, Ion Asaftei cu 18 voturi a trecut mai întîi la conducerea şedinţei şi, apoi, cu acelaşi număr de voturi, a preluat atribuţiile lui Ionel Arsene. Oarece discuţii au apărut cînd liberalii au dat semne că n-ar vrea să semneze hotărîrile adoptate, motivînd că nu au participat la vot. Secretarul judeţului le-a atras atenţia că e îndatorirea lor să semneze, chiar dacă nu au votat, riscînd altfel să se ajungă pînă la pierderea mandatului. Moment în care un liberal s-a interesat dacă nu poate obţine… o amînare. În sensul în care să semneze mîine, poimîine, după ce s-or dumiri cum e cu îndatorirea legală. Probabil după o discuţie cu un avocat. Subiectul nu a mai fost tranşat, cel puţin pentru urechile presei, care însă a putut asculta în schimb discursul noului „preşedinte interimar“, Ion Asaftei. Care, deşi a spus că nu prea are emoţii în astfel de momente, a „comis“ o declaraţie interesantă în debutul ei: „Doresc să mulţumesc, aş zice tuturor (sic!), pentru votul de încredere acordat astăzi“. Fapt care a stîrnit oarece zîmbete pentru că liberalii şi pemepiştii tocmai ce nu participaseră la vot. Dar s-a redresat şi a continuat într-o notă „diplomatică“ spunînd că la CJ Neamţ se va face administraţie şi nu politică. Şi că sînt mulţi bani care vor veni în judeţ, că e foarte mult de treabă, că nemţenii au aşteptări mari şi că trebuie menţinut un spirit al echilibrului. Cum şi diplomaţia are limitele ei, la conferinţa de presă ad-hoc organizată după şedinţă, l-am întrebat pe Ion Asaftei ce atitudine va avea faţă de vicepreşedintele Dulamă. Îi va mai da atribuţii sau îi va mai tăia din ele? „De ce nu?“, a spus iniţial, stîrnind uşor amuzamentul pentru că nu se prea înţelegea dacă îi va da sau îi va lua, după care a completat: „De ce nu i-aş da atribuţii? Mi se pare firesc, din punctul meu de vedere, ca orice om din Consiliul Judeţean să aibă nişte însărcinări, să aibă nişte atribuţii, mai ales că este vorba despre un vicepreşedinte al consiliului judeţean. Dar vom vedea, vom discuta“, a răspuns Ion Asaftei. Care a mai precizat că nu a avut emoţii legate de posibilitatea ca vreun aliat social-democrat să se „împiedice la vot“. Ceea ce ar fi fost un accident sau chia un incident, dacă e să preluăm din terminologia noului preşedinte interimar.

Susţinere sau nu prea pentru Arsene, de la centru?

La aceeaşi conferinţă de presă din sala de consiliu, la întrebările jurnaliştilor a răspuns şi secretarul general al PSD, Marian Neacşu. Care după ce a comunicat ceea ce ştia mai toată lumea, că Ioan Munteanu va coordona activitatea PSD Neamţ şi că în Parlament va merge Viorel Stan, a răspuns şi unei întrebări legate de modul în care este susţinut declarativ de la centru Ionel Arsene, aflat în stare de arest preventiv. Că au fost în ultima perioadă mai multe voci care au opinat că în vreme ce acesta era nelipsit de la sediul DNA cînd erau chemaţi acolo mai-marii de la Bucureşti ai partidului, după ce a fost încarcerat, de la centru nu s-au mai prea auzit public declaraţii de susţinere. „Probabil că ar trebui citită în această cheie (a susţinerii n.r.) inclusiv prezenţa mea aici. Am ţinut în mod deosebit să fiu prezent la nivelul organizaţiei nemţene nu numai pentru o îmbărbătare formală ci pentru faptul că trebuie să dovedim susţinere şi solidaritate faţă de colegul şi prietenul nostru, Nelu Arsene“. După care a mai precizat că liderul nemţean al PSD Neamţ ar putea fi mai degrabă considerat un „trofeu“ pentru DNA. Cum nu părea foarte clar dacă susţinerea de la centru chiar depăşeşte nivelul formal, am insistat întrebîndu-l pe secretarul general dacă în opinia lui există vreo legătură între anchetarea şi arestarea preventivă a lui Arsene şi poziţia acestuia extrem de dură împotriva fostului cabinet Tudose. În condiţiile în care cele două au cam coincis temporal. „Mi-ar place să cred că este vorba doar despre o coincidenţă. Dar nu cred în coincidenţe“, a declarat scurt Marian Neacşu. Răspunsuri care ar putea lăsa deschisă discuţia dacă Ionel Arsene se bucură sau nu de aceeaşi susţinere de la centru ca înainte de arestarea preventivă. Sau poate pentru unii sînt lămuritoare.

Advertorial

Preşedintele PNL Neamţ, Mugur Cozmanciuc, alături de preşedintele României Klaus Iohannis

Știe publicată cu

în data de

„P”

Peste 800 de liberali nemţeni s-au alăturat, sâmbătă, celor peste 50.000 de liberali din toată ţara, la unul dintre cele mai mari mitinguri la care a participat şi preşedintele României Klaus Iohannis, unde s-a vorbit despre viitorul României în Europa, despre referedumul pe Justiţie, unde s-a dat semnalul că tot mai mulţi români îşi doresc o schimbare, îşi doresc ca după data de 26 mai să se mobilizeze forţele pentru binele României. Pe scenă, alături de liderii liberali, de candidaţii PNL la alegerile europarlamentare, în spatele preşedintelui Klaus Iohannis s-a aflat şi preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc. La Bucureşti au participat şi alţi lideri liberali nemţeni: deputatul Laurenţiu Leoreanu, senatorul Eugen Ţapu Nazare, primarul municipiului Piatra Neamţ Dragoş Chitic, prim vicepreşedintele PNL Neamţ George Lazăr, dar şi primari şi consilieri locali liberali din tot judeţul. Preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc a declarat în urma mitingului că prezenţa celor peste 50.000 de persoane şi a preşedintelui Klaus Iohannis, din Piaţa Victoriei, sunt nişte semnale clare că pe 26 mai românii vor vota pentru schimbare, pentru o Românie care să arate că vrea să fie în primul rând. „Atmosfera din Piaţa Victoriei a fost una plină de energie pozitivă. Cred că este un semnal clar că ne dorim cu adevărat o schimbare, iar PNL îşi asumă, alături de preşedintele Klaus Iohannis, să aducă această schimbare. După cum bine s-a văzut nu a fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine, pentru că toţi cei care s-au adunat în Piaţa Victoriei au venit să arate că schimbarea vine şi de la fiecare în parte, că vor veni şi pe 26 mai la vot să arate prin votul lor că e timpul României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc. Totodată, liderii PNL au dat mesajele cele mai puternice pentru viitorul european al României, în timp ce şeful statului a pledat cu pasiune cauza referendumului şi i-a chemat pe români să vină cu toţii la vot, pe 26 mai. „Odată ce pierdem independenţa justiţiei, pierdem tot. Pierdem economia, pierdem bunăstarea românilor „, a spus preşedintele. Iar nota de plată pentru catastrofa generată de PSD va fi plătită de români. Ca să nu ajungem acolo, Klaus Iohannis a chemat românii la vot: „S-au cocoţat în vârful statului infractorii, nu ca să rezolve problemele României, nu ca să-i ajute pe români. Ca să se ajute ei pe ei. Ruşine! ?i fiindcă aşa nu se mai poate, dragi români, fiindcă aşa nu se mai poate, vă chem eu, Preşedintele României, la vot la referendum! Daţi un răspuns, ferm, clar, puternic acestei guvernări PSD-iste eşuate. Eliberaţi România! Vă aştept pe toţi la vot pe 26 mai. Pentru România, pentru viitorul României, la vot!”

Klaus Iohannis despre echipa PNL: „Cea mai tare echipă, cu cei mai buni candidaţi”

Klaus Iohannis a avut cuvinte de apreciere la adresa echipei de lideri şi candidaţi PNL la europarlamentare: „Cea mai tare echipă, cu cei mai buni candidaţi! Eu personal sunt convins că ei vor câştiga alegerile împreună cu voi (…) ?i pentru ca să fim bine reprezentaţi în Europa, avem nevoie de această echipă puternică, care va câştiga europarlamentarele!”. Preşedintele PNL Ludovic Orban i-a chemat şi el pe toţi românii la vot, pe data de 26 mai. „Chem alături de noi toţi românii de bună credinţă să creadă în Partidul Naţional Liberal, să creadă în şansa pe care o au de a duce România în primul rând!”, a spus preşedintele PNL. Şi Rareş Bogdan, candidatul de pe locul întâi al listei PNL pentru europarlamentare, a spus că pe 26 mai „este vremea să eliberăm România”. „Le mulţumesc tuturor, celor care au venit din Moldova din Transilvania, din Banat, Crişana, Oltenia, Muntenia, din Dobrogea, din Bucovina şi din Bucureşti şi le mulţumesc miilor de bucureşteni care astăzi au ales să ni se alăture pentru a arată ca România nu mai vrea PSD, pentru a arăta că singura forţă politică capabilă să învingă Partidul Social Democrat este Partidul Naţional Liberal. Noi vrem să facem ceea ce PSD nu au făcut împreună cu aliaţii lor, noi vrem să mărim subvenţia în agricultură, la media europeană. Noi vrem să anulăm toată birocraţia care blochează absorbţia de fonduri europene, avem 64 de condiţionalităţi iar Polonia are 6. Vrem ca în fiecare oraş din România să se trăiască ca la Cluj, ca la Alba, ca la Suceava, ca la Arad, ca la Oradea, ca la Deva, ca la Timişoara, astfel încât românii să nu mai plece peste graniţă. Vrem să-i aducem pe fraţii noştri acasă iar pentru asta trebuie să le arătăm că se poate, că liberalii ştiu, şi mai vrem ceva, şi împreună cu dumnevoastră, vreau să-mi promiteţi că veţi cere asta”, a declarat Rareş Bogdan.

Citește știrea

Advertorial

Fonduri de pînă la 100.000 de euro pentru cei trecuţi de 40 de ani, prin programul „Noul fermier”

Știe publicată cu

în data de

Autor

„P”

Doi dintre eurodeputaţii PNL, Mihai Ţurcanu şi Daniel Buda au iniţiat în Parlamentul European programul „Noul fermier”, program care va intra în vigoare din 2020. Iniţiativa celor doi români a fost susţinută de Partidul Popular European din care PNL face parte, iar proiectele depuse vor primi pînă la 100.000 de euro finanţare. „Colegii mei s-au gîndit şi la posibilitatea ca fondurile europene să ajungă şi la cei trecuţi de 40 de ani, care vor să demareze afaceri în agricultură. Pentru că mulţi ar dori să investească în acest domeniu, dar nu au suficiente fonduri, iar băncile sut destul de restrictive. Există numeroşi români care au lucrat în domeniul agricol în ţările Uniunii Europene şi care s-ar întoarce acasă, să fie aproape de familiile lor, să investească în România. Mulţi au experienţă vastă în acest domeniu. Sigur, de această măsură pot beneficia toate persoanele trecute de 40 de ani, nu doar cele care doresc să se întoarcă acasă”, a declarat senatorul liberal Eugen Ţapu. Acesta a mai adăugat că programul „Noul fermier” nu este singurul demers iniţiat de europarlamentarii liberali. Ei au reuşit să obţină din partea Comisiei Europene şi compensarea pierderilor de producţie pentru fermierii care dezvoltă programe de agricultură ecologică, dar şi creşterea subvenţiilor pentru plăţile directe. Tot europarlamentarilor liberali se datorează şi sumele primite de la Uniunea Europeană drept compensaţii pentru pierderile suferite în urma pestei porcine africane.

Citește știrea

Politica

Surpriză. Cine calcă în picioare în mod real independenţa Justiţiei?.

Știe publicată cu

în data de

În raportul recent al Inspecţiei Judiciare, a detonat public informaţia că aproape 3.000 de magistraţi au fost urmăriţi şi ascultaţi, din partea binomului Kovesi – Coldea, iar dintre cei 4.000 de judecători şi procurori ai României, 2.000 au dosare la DNA. S-a dovedit că DNA este o instituţie de forţă, în care procurorii au întocmit dosare penale, falsificând probe sau fără a ţine cont de probe, luând în calcul numai interesele lui Maior, Coldea şi Kovesi, prieteni de sufragerie. La aceste acţiuni ilegale ale procurorilor trebuie adăugate şi acţiunile unor judecători, care au pronunţat hotărâri după sugestiile primite prin vestitele plicuri galbene. Prin întocmirea celor 2.000 de dosare pentru unii magistraţi s-a ajuns în situaţia de netolerat, în care un procuror îi poate întocmi un dosar unui judecător, pentru faptul că acesta nu a respectat soluţia propusă în plic sau solicitată prin rechizitoriu. Printre magistraţii care au făcut obiectul dosarelor DNA sunt magistraţi cu funcţii înalte de la Curtea de Apel, de la Curtea Constituţională, de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi inspectori judiciari. Toate aceste dosare ar fi trebuit să facă obiectul controlului Secţiei de investigare a magistraţilor. Reacţia sistemului, dovedit a aparţine statului paralel, s-a manifestat printr-o îngrijorare prost disimulată privind la ce ar putea descoperi Secţia de investigare. Sistemul ticăloşit a solicitat public desfiinţarea acestei secţii, deşi membrii ei erau numiţi de către CSM. Corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare este dirijat fără menajamente de către Klaus Iohannis, al cărui interes vădit este să nu se afle adevărul privind comportamentul de „stat în stat” al DNA-ului, şi derapajele acestuia. Klaus Iohannis ţine foarte mult la teoria sa publică că „PSD practică un asalt perpetuu asupra independenţei justiţiei”. Solişti de marcă, din corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, sunt europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda, care interpretează la Bruxelles aria „pericolului la adresa independenţei justiţiei, reprezentat de PSD”. Aceşti solişti ignoră în mod condamnabil pericolul real existent, reprezentat de DNA ,sub conducerea lui Kovesi. Astăzi putem conchide că nu există pericol mai mare privind independenţa justiţiei, decât existenţa în sistemul judiciar a magistraţilor şantajabili pe bază de dosare. Klaus Iohannis, Monica Macovei, Cristian Preda şi alţii, cu aceleaşi apucături, ar trebui intervievaţi public, la oră de maximă audienţă, cum explică ei românilor existenţa dosarelor penale pentru jumătate din magistraţii ţării? Cum se numeşte justiţia, ai cărei magistraţi, în proporţie de 50 % sunt urmăriţi penal ? Se poate numi aceasta o justiţie independentă? În aceste circumstanţe, cum îşi permite Klaus Iohannis să someze public PSD-ul ca să înceteze orice asalt împotriva independenţei justiţiei. Mai există o justiţie independentă care să poată fi asaltată? Este de natura evidenţei că dacă Secţia de investigare a magistraţilor nu se înfiinţa, prin iniţiativa benefică a PSD-ului, de modificare a legilor justiţiei, numărul dosarelor magistraţilor ar fi fost în creştere, deoarece se urmărea dominarea sistemului judiciar de către magistraţi şantajabili. Dominarea prin care se putea controla astfel întreaga clasă politică, este o strategie atât de evidentă, încât nici nu mai poate fi contrazisă, decât de nişte inconştienţi. Traiectoriile politice a unora ca Ludovic Orban sau Victor Ponta pot deveni studiu de caz.

Citește știrea

Trending