Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Fibrex 2000 – 2006: Strategii ratate si dezinformare

Știre publicată în urmă cu

în data de

• ce ar vrea sefii de la FibrexNylon sã credem cã se intentioneazã: „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare“ • dupã privatizarea din 2000 s-au dat asigurãri similare • la un an de la privatizare fostul director comercial al societãtii zugrãvea într-un raport un tablou în culori sumbre • productia era în scãdere, iar personalul calificat pãrãsea unitatea • mai erau consemnate erori în strategia privind produsele, neglijarea partenerilor traditionali si prognoze gresite •

Fibrex SA era o societate producãtoare de fire si fibre sintetice. Cu sediul în Sãvinesti, judetul Neamt, avînd o cifrã de afaceri de 1.000 de miliarde de lei si 3.970 de angajati, cu un capital social de 162 miliarde de lei si datorii de 430, 2 miliarde lei la 30.06.1999. Radici Group – Italia detine, începînd de ieri, 88,64% din Fibrex SA Sãvinesti. 50,9% au fost cumpãrate prin metoda licitatiei olandeze de pe piata Rasdaq cu circa 7 milioane de dolari SUA, restul procentelor fiind cumpãrate – chiar ieri – de la al doilea mare actionar, SIF II Moldova, a precizat Erik Steffens, unul dintre oficialii Radici. Pe termen mediu si lung, Fibrex ar trebui sã devinã unitatea de productie integratã a nylon-ului pentru Europa Centralã si de Est prin cresterea si modernizarea capacitãtilor de productie la acid adipic, caprolactamã, fire textile si de mare rezistentã, plecîndu-se de la datele concrete care aratã cã sîntem în urma standardelor internationale. Toate aceste date erau consemnate în cotidianul Monitorul de Neamt, pe 02.02.2000 în urma unei conferinte de presã la Fibrex.

Peste un an Peste un an, în ianuarie 2001, directorul general al FibrexNylon Sãvinesti, dl Guido Castellucio primea un raport de la fostul director comercial al societãtii, rãmas actionar cu 0,1558%. Vasile Gherasim, la momentul respectiv trecut pe post de consultant, fãrã prezentã obligatorie la serviciu, zugrãvea pentru noul director un tablou în culori sumbre: „Cu regret trebuie sã afirm cã în aceastã perioadã imaginea FibrexNylon Sãvinesti s-a deteriorat atît în tarã cît si în fata unor parteneri externi, productia societãtii a scãzut continuu de la o lunã la alta, personalul de cea mai bunã calitate pãrãsind unitatea în procesul de disponibilizãri fortate si fiind partial înlocuit cu personal neinstruit în acest domeniu chiar în posturi de conducere. Dacã la prima întîlnire între noua administratie si personalul de conducere si executiv din Fibrex SA ni s-a prezentat un program de crestere a productiei de caprolactamã, fire tehnice, fire textile, acid adipic, acesta nu s-a dovedit a fi decît PRAF ÎN OCHI (…)“. Raportul identifica cauzele de naturã strategicã care au dus la scãderea productiei, a vînzãrilor si a deteriorãrii imaginii.

Erori în strategia privind produsele Fostul director comercial identificã 4 mari erori de acest tip: 1. Oprirea definitivã a productiei de tetracloretan (…) în schimbul cãruia îsi asigura de la Chimcomplex Borzesti produse chimice si alte operatiuni de barter pe piata externã cu fenol. 2. Oprirea definitivã a instalatiei de fibrã poliamidicã (200t/lunã), produs care asigura utilizarea a trei surse de caprolactamã neutilizabilã în productia de fire nylon. (…) Utilizarea celor trei surse de caprolactamã în productia de granule PA s-a dovedit un esec total, pretul de piatã al granulelor fiiind cu 800-1000 euro/M.M mai mic decît preturile de la Fibrex, iar la o productie de 2200 t/an se poate aprecia o pierdere anualã de 2 milioane de Euro“. 3. Comunicarea oficialã în iulie 2000 de cãtre toti partenerii din tarã a sistãrii definitive a productiei de fire torsionate; fapt ce a creat în rîdul acestora o stare de confuzie si incertitudine. 4. Cresterea excesivã a pretului la unele produse chimice – acid sulfuric si oleum – ceea ce a condus la pierdera partialã a celui mai mare partener pentru Fibrex la acest produs, respectiv Virolite, cu un consum de 500 tone lunar, acesta asigurîndu-si întreaga cantitate din import. Preturile au devenit prohibitive, diminuarea vînzãrilor duce la diminuarea productiei. Ca sã nu amintim de efectele negative ale opririi si pornirii instalatiilor cu influente usor de imaginat asupra costurilor de productie.

Neglijarea partenerilor traditionali Directorul Gherasim opina ca a doua cauzã în diminuarea vînzãrilor: „pozitia actualã a FybrexNylon fatã de clientii printre care as aminti: renuntarea totalã sau partialã la distribuitorii traditionali care cunosteau atît produsele SC Fibrex cît si necesarul consumatorilor din zona unde fãceau distributia; lipsa de comunicare cu partenerii (aproape totalã din partea FybrexNylon). Asa cum v-am adus la cunostintã la timpul respectiv cazul Fibrotex-Bulgaria, care a solicitat ofertã pentru mai multe sortimente de fire nylon în luna iunie 2000, dar care nu primiserã nici un fel de rãspuns (…) si acest fapt nu este singular deoarece foarte multi alti parteneri care mã cunosc îmi solicitã interventia la dvs., ceea ce pentru mine este penibil, cazul semnalat amintit anterior negãsind nici o rezolvare“.

Politica de personal – „extrem de dãunãtoare pentru societate“ Raportul fostului director comercial atinge si problema oamenilor de la Fibrex: „angajarea, inclusiv în posturi de conducere, a unor oameni fãrã nici un fel de cunostinte sau experientã în domeniu, a unor nerezidenti în zonã pentru care Fibrex plãteste cheltuieli de transport, cazare, este dupã pãrerea mea o mare eroare. (…) Dumneavoastrã ati optat pentru aceastã variantã, probabil, pentru cã vã este mai comod sã conduceti cu oameni nepregãtiti profesional în domeniu care nu vi se pot opune în luarea deciziilor cu argumente competente. Aceastã politicã este extrem de dãunãtoare pentru societate în ansamblul ei, oamenii competenti care au lucrat 10-20-30 ani în în Fibrex avînd sefi mult mai slabi pregãtiti profesional, dar cu salarii de 4-5 ori mai mari, încearcã pe diverse cãi sã pãrãseascã societatea sau se retrag mai mult sau mai putin oficial din munca de rãspundere“.

Prognoze catastrofale pe termen scurt si mediu Vasile Gherasim îi aratã domnului Guido cã au existat în anul 2000 – decisiv pentru evolutia societãtii – mai multe prognoze gresite. O scurtã recapitulare a lor este extrem de interesantã: – repornirea instalatiei Lactamã IV, cu costuri de peste 80 de miliarde lei, ea functionînd doar cîteva zile. Banii au fost aruncati pe „Apa Sîmbetei“; – depozitarea pe stoc a caprolactamei s-a dovedit total eronatã, cantitãtile vîndute fiind la preturi cu 15-25 la sutã mai mici decît pretul de productie; – dezmembrarea si valorificarea ca fier vechi a celor 10 masini de etirat ZINSER din relon I-III (cele mai performante de etirat din FibrexNylon evaluate la peste 100.000 euro pe bucatã; – semnarea unor contracte de export la amonium sulfat în perioada iulie-august 2000 cînd pretul era cel mai jos posibil pentru livrãri ce urmeazã a se realiza în ianuarie-martie 2001, cînd preturile sînt la vîrf; – reducerea constantã a productiei de fire textile, punctul forte al SC Fibrex SA Sãvinesti Rugãmintea autorului articolului cãtre directorul general venit din Italia era una de confidentialitate. Rãspunsul îl primeste domnul Gherasim dupã exact 3 luni, dar nu de la domnul Castelluccio. Adresa este semnatã de Liviu Negelschi, director juridic la acea vreme: „Vã comunicãm cã veti primi în cel mai scurt timp posibil un punct de vedere al Administratiei referitor la cele semnalate de dvs. Deoarece punctele atinse de dvs. se referã la mai multe probleme, pentru un rãspuns informat avem nevoie de o mai mare perioadã de timp. (!!!)“ Adresa continuã cu o atentionare clarã si prietenoasã: „Ne permitem sã vã atentionãm, însã, asupra unor insulte mascate prin supozitii proprii, folosire unor documnete interne ale societãtii la care ati avut acces si pe care vã recomandãm sã nu le faceti publice, utilizarea antetului firmei noastre în interes personal, care intrã într-un conflict vizibil cu angajamentul dvs. de confidentialitate încheiat odatã cu contractul dvs. de consultantã începînd cu aprilie 2000“. Cred cã este cazul sã vorbim mai pe întelesul tuturor. Timp de 3 luni nu s-a putut da un rãspuns la niste întrebãri de strategie generalã a firmei. E nevoie de mult mai mult timp. În rest, oamenilor care au avut functii de conducere li s-a închis gura cu angajamente de confidentialitate pe 3 ani, pentru care li se sugera cã nu este obligatoriu sã treacã pe la serviciu! Rãspunsul cel mai documentat a venit, totusi, peste ani si el a generat, probabil, demersul d-lui Gherasim de a face public acest raport. Grupul Radici Fibrex, actionarul majoritar a dat semnale cã este pe punctul de a vinde ce a mai rãmas din FibrexNylon. Semn cã planurile de perspectivã din 2000 au fost sublime si extrem de bine intentionate.

Supãrare mare la Fibrex pe Monitorul Dupã 3 articole apãrute în Monitorul de Neamt privind posibila intentie de vînzare a FibrexNylon, am primit la redactie un drept la replicã supãrat tare. Cicã, dl. Aldo Paracciani dezmite categoric „informatiile false si tendentioase“ apãrute în Monitorul. Evident, nu precizeazã care si în ce mod ar fi ele false si tendentioase. Nu meritã nici presa, nici cititorii un rãspuns clar, modalitatea de a ocoli problemele fiind cunoscutã de noi de pe vremea cînd se discuta cu protestatarii prin cîini antrenati pentru luptã, iar presei i se spunea cã de fapt cîinii erau adusi doar pentru a pãzi stîna de oi. În comunicat ni se vorbeste si despre un „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare a FibrexNylon“, etc., samd. Pãi, exact acest lucru spuneam si noi! Si, fãrã nici un fel de tendentiozitate, sperãm ca proiectul acesta sã fie mai bine implementat decît „Green Grass“ (Iarba verde). La vremea lansãrii lui, a plimbat dl. Castelluccio presa prin incinta platformei si vorbea asa de convingãtor, cã aproape a convins pe toatã lumea. Cã românii-s naivi si cred. În alt „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare a FibrexNylon“. FOTO: A fost odatã… Fibrex

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending