Contactează-ne

Actualitate

FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ “STEAUA SUS RĂSARE”, ediția a L-a, 28 decembrie 2018

Știre publicată în urmă cu

în data de

Alaiul de datini şi obiceiuri, care a debutat în decembrie 1969 sub acest nume, va desfăşura, pe 28 decembrie 2018, ediţia jubiliară, a cincizecea. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii se desfăşoară an de an, neîntrerupt. De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului. Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă. Anul acesta, la festival sunt invitate zece trupe, care vor evolua alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urşii” din Asău (Bacău), „Capra de la Dolhasca” (Dolhasca, Suceava), Căiuţii de la Mihoreni (Mihoreni, Ţinutul Herţa, Ucraina), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), „Căiuţii de la Tudora” (Tudora, Botoșani), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul de datini de la Urecheni (Neamţ), „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini de la Pînceşti (Neamţ) şi „Arnăuţii” (Bălţăteşti, Neamţ). Vineri, 28 decembrie, cele unsprezece formaţii vor etala costumele şi jocul tradiţional specific zonei de provenienţă într-o paradă care va începe la ora 16:00 şi se va derula pe traseul cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. O oră mai târziu, de la ora 17:00, nemţenii sunt invitaţi pe platoul Curţii Domneşti, unde va avea loc spectacolul de gală al acestei a L-a ediţii a Festivalului. *** CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi) Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia. Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe. URȘII DE LA ASĂU (Bacău) Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti. Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.

ALAIUL PLUGUȘORULUI CU “SUMĂNARII”,TRIFEȘTI (NEAMȚ) Un director de cămin cultural mândru de formaţia sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povesteşte o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de Anul Nou.” Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, “peste un an, în 1973, formaţia noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» noştri au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia. Formaţia a susţinit spectacole şi la “Muzeul Satului” din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova. Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.” Cei din Trifeşti vor sosi la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Steaua Sus Răsare” cu un alai de urători care, aşa cum ne-a descris doamna Casămândră, vor ura (de bine!), pornind de la tradiţionalul Pluguşor. Formaţia “Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semânatul. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Călin Corai, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ) Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.

FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (NEAMŢ) Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote. Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit. Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.

“CĂIUŢII” DE LA MĂRGINENI (NEAMŢ) Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou. Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână. Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan. Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).

“ARNĂUŢII” DIN BĂLŢĂTEŞTI (NEAMŢ) Formaţia a fost înfiinţată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ. Prestaţia artistică a „Arnăuţilor” a făcut ca trupa din Bălţăteşti să obţină Diplome de Excelenţă şi multe locuri I la competiţiile de gen din judeţ. Jocul Arnăuţilor este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălţăteşti. Membrii componenţi ai formaţiei sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini şi Bălţăteşti. Costumaţia Arnăuţilor este viu colorată, compusă din bluze din lâniţă de culoare roşie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât şi pe spate. Fusta este confecţionată din pânză albă, ornată cu motiv naţional de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Iţarii sunt din pânză albă, obielele din lâniţă, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu. Formţia se compune din trei gradaţi, un harap şi şase arnăuţi. Jocurile Arnăuţilor sunt interpretate de către trei instrumentişti – un toboşar, un acordeonist şi un saxofonist. Programul pregătit pentru evenimentul din această an are în vedere două momente de teatru focloric: Jocul Arnăuţilor, precum şi Înţelegerea dintre Arnăuţi şi Împărat.

Organizator: Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – trei cazuri noi. Naţional – 416 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional sunt confirmate 28.582 de cazuri, 1.731 de decese, 19.854 vindecaţi

Până pe 4 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 28.582 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.861 au fost externate, dintre care 19.854 de pacienți vindecați și 1.007 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până în prezent, 1.731 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 03.07.2020 (10:00) – 04.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 23 decese (12 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, București, Suceava și Vrancea.

Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 5 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 416 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 223 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 759.037 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 434 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.969 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 533 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 124.900 de lei.

În urma acțiunilor de verificare desfășurate noaptea trecută, în sistem integrat, de structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Ministerului Transporturilor, au fost aplicate alte 962 de sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitară și distanțare socială.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.995 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Un proiect de autostradă, un deputat şi doi primari

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deputatul Bulai le cere primarilor de Roman şi Săbăoani să „aducă” A7 prin localităţile lor

În România, ţara în care Autostrada Unirii are… o lege minunată drept certificat de naştere, dar ea, autostrada, lipseşte cu desăvîrşire în realitate, un deputat, de la USR, pe numele său Iulian Bulai, ceartă doi primari, de Roman şi Săbăoani, pentru că refuză ca o altă autostradă, care e tot pe hîrtie deocamdată, să treacă prin localităţile pe care le păstoresc.

Nu spunem că apelul deputatului nu e unul de esenţă, însă absurdul situaţiei este evident: nu avem autostrăzi, în Moldova, dar avem legi şi dispute politice pe marginea… proiectelor de autostrăzi. Ceea ce o fi bine. Revenind la deputatul USR, aflăm dintr-un comunicat de presă cum că „Iulian Bulai le cere primarilor din Municipiul Roman și comuna Săbăoani să își revizuiască poziția și să militeze pentru ca viitorul traseu al autostrăzii Ploiești – Pașcani să cuprindă și cele două unități administrativ teritoriale pe care le conduc.

Apelul deputatului nemțean vine în contextul în care în această perioadă se va decide ce variantă de traseu, din cele trei disponibile, va avea Autostrada A7 pe teritoriul județului Neamț. La o dezbatere publică din 11 martie, desfășurată la Consiliul Județean Neamț, reprezentanții administrațiilor publice din Roman și Săbăoani au menționat că nu doresc varianta cu ruta cea mai apropiată de localitățile lor deoarece există niște planuri de investiții pentru acea zonă, preferând astfel varianta cea mai îndepărtată, cu nod în județul Iași, după Castelul de Apă”.

Şi zice deputatul cu pricina: ”E crucial pentru județul Neamț ca ruta autostrăzii A7 să fie cât mai aproape de Roman și de zona metropolitană. Există accesibilitate potrivită, iar construcția autostrăzii conform variantei de traseu din apropierea Romanului va ajuta zona să crească din punct de vedere economic.

Fac apel către cele două administrații locale să își revizuiască pozițiile. Ne va fi mult mai ușor să ne conectăm și vor fi create mai multe oportunități de investiții. Mai mult decât atât, noua autostradă va putea funcționa și ca o șosea de centură, care acum ne lipsește. Am așteptat 30 de ani această autostradă, nu trebuie să dăm cu piciorul acestei șanse.

Apreciez că există planuri de investiții, rezidențiale și industriale, însă consider că în avantajul nemțenilor ar trebui să fie prioritară găsirea unor soluții alternative pentru relocarea acestora și nu pentru cel mai favorabil traseu al autostrăzii pentru noi”. Sigur că, jurnalistic, se naşte întrebarea: oare ce motive, alea cu investiţiile nu le credem nici în somn, or fi avut primarii în cauză să opteze pentru varianta „mai îndepărtată”?

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: 3.800 de gospodării fără energie electrică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Codul portocaliu provoacă probleme în Neamţ, vineri, 3 iulie. Conform informaţiilor oferite de ISU Neamţ, la ora 16, erau 3.823 de gospodării nealimentate cu energie electrică.

“Ca urmare a avertizării meteorologice cod portocaliu emis pentru județul Neamț, Delgaz Grid ne-a informat că localitățile Păstrăveni, Rădeni, Urecheni, Țibucani, Davideni, Țibucanii de Jos și Lunca Moldovei sunt afectate din punct de vedere al alimentării cu energie electrică. 3823 de consumatori nu sunt alimentați cu energie electrică. Se lucrează pentru remedierea situației”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Trending