Contactează-ne

Actualitate

FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ “STEAUA SUS RĂSARE”, ediția a L-a, 28 decembrie 2018

Știe publicată cu

în data de

Alaiul de datini şi obiceiuri, care a debutat în decembrie 1969 sub acest nume, va desfăşura, pe 28 decembrie 2018, ediţia jubiliară, a cincizecea. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii se desfăşoară an de an, neîntrerupt. De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului. Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă. Anul acesta, la festival sunt invitate zece trupe, care vor evolua alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urşii” din Asău (Bacău), „Capra de la Dolhasca” (Dolhasca, Suceava), Căiuţii de la Mihoreni (Mihoreni, Ţinutul Herţa, Ucraina), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), „Căiuţii de la Tudora” (Tudora, Botoșani), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul de datini de la Urecheni (Neamţ), „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini de la Pînceşti (Neamţ) şi „Arnăuţii” (Bălţăteşti, Neamţ). Vineri, 28 decembrie, cele unsprezece formaţii vor etala costumele şi jocul tradiţional specific zonei de provenienţă într-o paradă care va începe la ora 16:00 şi se va derula pe traseul cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. O oră mai târziu, de la ora 17:00, nemţenii sunt invitaţi pe platoul Curţii Domneşti, unde va avea loc spectacolul de gală al acestei a L-a ediţii a Festivalului. *** CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi) Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia. Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe. URȘII DE LA ASĂU (Bacău) Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti. Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.

ALAIUL PLUGUȘORULUI CU „SUMĂNARII”,TRIFEȘTI (NEAMȚ) Un director de cămin cultural mândru de formaţia sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povesteşte o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de Anul Nou.” Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, “peste un an, în 1973, formaţia noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» noştri au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia. Formaţia a susţinit spectacole şi la “Muzeul Satului” din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova. Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.” Cei din Trifeşti vor sosi la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Steaua Sus Răsare” cu un alai de urători care, aşa cum ne-a descris doamna Casămândră, vor ura (de bine!), pornind de la tradiţionalul Pluguşor. Formaţia “Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semânatul. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Călin Corai, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ) Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.

FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (NEAMŢ) Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote. Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit. Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.

„CĂIUŢII” DE LA MĂRGINENI (NEAMŢ) Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou. Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână. Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan. Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).

„ARNĂUŢII” DIN BĂLŢĂTEŞTI (NEAMŢ) Formaţia a fost înfiinţată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ. Prestaţia artistică a „Arnăuţilor” a făcut ca trupa din Bălţăteşti să obţină Diplome de Excelenţă şi multe locuri I la competiţiile de gen din judeţ. Jocul Arnăuţilor este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălţăteşti. Membrii componenţi ai formaţiei sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini şi Bălţăteşti. Costumaţia Arnăuţilor este viu colorată, compusă din bluze din lâniţă de culoare roşie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât şi pe spate. Fusta este confecţionată din pânză albă, ornată cu motiv naţional de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Iţarii sunt din pânză albă, obielele din lâniţă, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu. Formţia se compune din trei gradaţi, un harap şi şase arnăuţi. Jocurile Arnăuţilor sunt interpretate de către trei instrumentişti – un toboşar, un acordeonist şi un saxofonist. Programul pregătit pentru evenimentul din această an are în vedere două momente de teatru focloric: Jocul Arnăuţilor, precum şi Înţelegerea dintre Arnăuţi şi Împărat.

Organizator: Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Hoţi şi bandiţi

Știe publicată cu

în data de

■ un tînăr de Bîrgăuani i-a luat maşina unui vecin din curte ■ făptaşul era mort de beat şi fără carnet şi a plecat la plimbare cu autoturismul ■ în alt caz un individ a prădat casa unui consătean ■

Un tînăr mort de beat, cu o alcoolemie de comă alcoolică a furat maşina unui vecin, autoturismul fiind parcat în curtea victimei. S-a întîmplat la Bîrgăuani, iar oamenii legii l-au reţinut pe hoţul de 26 de ani care este acuzat de săvîrşirea infracţiunilor de furt în scop de folosinţă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi ameninţare. Autoturismul sustras a fost recuperat de poliţişti şi înapoiat proprietarului. Poliţiştii au fost alertaţi joi, 13 iunie cînd un individ de 52 de ani, din Bîrgăuani a reclamat că un tînar i-a sustras autoturismul din curtea locuinţei. Oamenii legii au găsit autoturismul pe o stradă din satul Breaza, condus de bărbatul de 26 de ani, din Bîrgăuani. Întrucît emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de peste 1,50 mg/l alcool pur în aerul expirat. În urma verificărilor s-a stabilit că era vorba de un şofer de ocazie pentru că nu avea permis. „Pe parcursul cercetărilor, tînărul l-ar fi contactat telefonic pe proprietarul autoturismului, căruia i-ar fi adresat ameninţări cu acte de violenţă, întrucît l-a reclamat pentru fapta comisă. Autoturismul sustras a fost recuperat de poliţişti, fiind restituit persoanei vătămate“, conform IPJ Neamţ. În baza probatoriului administrat, a fost reţinut pentru 24 de ore, urmînd a fi prezentat la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ cu propunere de luare a unei măsuri preventive. Tot pe 13 iunie, un bărbat de 34 de ani, din localitatea Băluşeşti, a fost reţinut pentru săvîrşirea infracţiunii de tîlhărie. Cercetările au stabilit că în acea zi, o femeie de 69 de ani, din Băluşeşti, s-a deplasat la locuinţa fiului său unde a surprins un bărbat de 34 de ani care avea asupra sa bunuri sustrase din respectivul imobil. Aceasta i-a solicitat să-i restituie bunurile, moment în care bărbatul i-ar fi adresat ameninţări şi ar fi împins-o, dupa care a părăsit locul faptei. Poliţiştii l-au depistat la scurt timp, fiind condus la sediu în vederea continuării cercetărilor. Din investigaţii au rezultat indicii că individul ar fi pătruns în imobil prin forţarea lacătului ce asigura uşa de acces şi a sustras o combină muzicală şi două boxe audio, fiind creat un prejudiciu de aproximativ 300 de lei. Bunurile au fost recuperate şi restituite persoanei vatamate. Individul este bănuit că în perioada 3 – 12 iunie ar fi sustras din aceeaşi locuinţă patru paturi, un covor şi un televizor, în cauză fiind demarate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat. Suspectul va ajunge în faţa unui procuror de la Parchetului Roman cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Citește știrea

Actualitate

Elicopter SMURD pentru un pietrean

Știe publicată cu

în data de

Un elicopter SMURD a fost solicitat vineri, 14 iunie pentru transferarea unui pietrean cu afecţiuni cardiace, la Iaşi. Pacientul în vîrstă de 52 de ani a fost preluat de pe stadionul Ceahlăul şi transportat pentru îngrijiri de specialitate la Institutul de Boli Cardio Vasculare Iaşi. Se pare că pacientul este un pietrean care face frecvent sport, iar în afară de faptul că merge la sală, seara alerga şi la stadion. Aşa s-a întîmplat şi în seara de joi, 13 iunie, cînd însoţit de un grup de prieteni, bărbatul a mers la stadion pentru a alerga. La un moment dat i s-a făcut rău, s-a aşezat, iar cei cu care venise şi-au dat seama că îi este rău. S-a încercat acordarea primului ajutor la faţa locului pentră că între cei prezenţi erau şi cadre medicale. Ulterior s-a cerut ajutor prin 112. Pacientul a fost resuscitat şi transportat la spital, însă a doua zi s-a luat decizia solicitării de suport aero pentru transferul pacientului la clinica de specialitate din Iaşi.

Citește știrea

Actualitate

Dascălii şi-au făcut „autoportretul“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ a ieşit de sub tipar volumul ce reuneşte lucrările autobiografice ale cadrelor didactice din comuna Răuceşti ■ iniţiatoarea proiectului este învăţătoarea pensionară Domnica Vrînceanu ■

La Răuceşti s-a materializat o frumoasă iniţiativă a învăţătoarei pensionare Domnica Vrînceanu, soţie de preot şi cetăţean de onoare al localităţii. Urmare a unui proiect lansat vara trecută, a ieşit recent de sub tipar volumul Pentru neuitare de oameni şi fapte- Portrete de dascăli, apărut la editura Ars Libri, sub coordonarea învăţătoarei Domnica Vrînceanu (foto) şi a profesoarelor Mihaela Drăgănescu şi Domnica – Iulia Bălan. Cartea, dedicată Anului omagial al satului românesc (2019), reuneşte lucrări autobiografice ale cadrelor didactice din Răuceşti, care oferă cititorilor detalii despre viaţa personală, dascălii care le-au influenţat cariera, activitate didactică şi altele. „Să fii conştient de vocaţia profesiei tale, să fii propriul zugrav al propriului portret şi să împărtăşeşti aceste lucruri cu întreaga lume este un act de curaj şi de generozitate, în egală măsură. Iniţiatoarea acestui proiect, doamna învăţătoare Domnica Vrînceanu, doreşte să lase o moştenire pentru eternitate, astfel cu puterea exemplului personal, şi-a aşezat ea însăşi viaţa în cuvinte şi împreună cu ceilalţi autori de portrete au reuşit să surprindă poveşti de viaţă, sincere şi cu încărcătură emoţională pentru cititor“, notează în prefaţă inspectorul şcolar Elena Preda, aducînd un omagiu învăţătorilor, „făuritori de oameni“. Domnica Vrînceanu deschide seria „portretelor“ cu o serie de gînduri reunite sub genericul „Şcoala – Un altar în mijlocul copiilor“, în care face şi bilanţul celor 43 de ani de activitate didactică. Urmează apoi colaboratorii săi, educatoare, învăţătoare şi profesori: Alexandru Marian, Elena Marian, Mariana Craiu, Doiniţa Vornicu, Ileana Varvara, Maria Iacob, Vasile Predoaia, Mimi Ioniţă, Eugenia Ilinca, Ioan Macsim, Măriuţa Anisia, Gheorghe Ioniţă, Michaela Ioniţă, Maria Zaharia, Dorina Predoaia, Elena Cosău, Violeta Blaga, Gheorghe Smău, Gheorghe Filip, Ana Filip, Gheorghe Diaconu, Mirela Luca, Iulica Luca, Traian Anton, Nicolae-Rafael Tanase, Oana – Maria Movilă, Elena Petrariu, Loredana Buzău, Adriana Dumitreasa, Paula-Domnica Obreja, Ioana-Diana Apostoae, Gabriela Vrînceanu, Nelu Dumbravă. Au fost evocate, în aceeaşi lucrare, şi patru cadre didactice trecute la cele veşnice: Traian Anton, Ileana Dumbravă, Nicolae Vrînceanu, Elena-Viorica Cosău. „Prin apariţia cărţii autobiografice se doreşte a se aduce un modest, dar sincer omagiu celor care au găsit în ei miraculoasa forţă de a se dărui în fiecare clipă celorlalţi, acelora care au găsit curajul de a purta în sufletul lor permanent sentimentul răspunderii pentru destinul copiilor ce le-au fost încredinţaţi. Ei, aceşti oameni deloc simpli, educatori, învăţători, profesori sînt aceia care au ştiut să preia cu răbdare şi devotament pe umerii lor o mare parte din povara uriaşă a formării fiecăruia dintre cei ce suntem astăzi. Alături de părinţi, dascălii sunt cei care investesc în copii cele mai multe cunoştinţe, educaţie, dragoste, încredere, speranţă. Nimeni nu uită munca doamnelor educatoare care au învăţat pe micuţi la grădiniţă să se autoservească, să înveţe poezii, cîntece, jocuri, basmele bunicilor, să devină sociabili şi să se comporte frumos! Cu cîtă speranţă şi emoţie se înscriu copiii în clasa I şi cu cîtă speranţă în suflet sunt investiţi învăţătorii să conducă mintea în lumea minunată a cuvintelor, a scrisului şi socotitului, a tuturor tainelor pe care, parcă, numai noi avem îndemînarea să le dezvăluim copiilor. Respect şi preţuire profesorilor care au înălţat îndrăzneţ zborul şi au devenit cel mai adesea prieteni sau modele de viaţă! Pentru toate acestea, elevii Dumneavoastră acordă un zîmbet Portretelor de dascăli din amintirile anilor de şcoală, dăruiesc o floare şi o urare plină de dragoste tuturor dascălilor lor. Fie ca parfumul minunat al teilor, în fiecare an al vieţii dumneavoastră, să vă inunde sufletele cu tinereţe veşnică!“, transmite învăţătoarea Domnica Vrînceanu, în mesajul de la finalul volumului autobiografic. Ea a ieşit la pensie în 2017, după 43 de ani petrecuţi la catedră, dar a rămas aproape de şcoală şi comunitatea locală. S-a remarcat şi prin modul în care s-a implicat, timp de 16 ani, în rezolvarea problemelor comunităţii în calitate de consilier local şi preşedinte al Comisiei de învăţămînt, cultură. Autorităţile locale i-au conferit titlul de cetăţean de onoare al comunei Răuceşti, diploma de excelenţă şi titlul Cetăţean activ în comunitate, precum şi diploma Oameni de seamă ai comunei Răuceşti, o distincţie importantă, ce i-a fost înmînată în faţa peste 3.000 de participanţi la o ediţie precedentă a Zilelor Comunei.

Citește știrea

Trending