Publicitate

■ parada portului şi dansului la Tîrgu Neamţ are loc astăzi, la ora 18.30, iar spectacolul la ora 19 ■ la Durău, festivalul internaţional de folclor se suprapune cu cel al Muntelui Ceahlău ■ vor concerta Los Anonimos, Gheorghe Gheorghiu şi Fuego ■

Festivalul Internaţional de Folclor Ceahlăul continuă sîmbătă şi duminică la Tîrgu Neamţ, respectiv staţiunea de la poalele Olimpului Moldovei, Durău. După un program de vizitare a celor mai importante obiective turistice din zonă, mănăstiri, Casa Memorială Ion Creangă, zimbrăria de la Vînători, muzeele etnografice de la Tîrgu Neamţ şi Tîrpeşti (Muzeul Neculai Popa) sau Cetatea Neamţ – program pregătit oaspeţilor din ţară şi de peste hotare de organizatorii de la Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, va urma reprezentaţia ansamblurilor participante. Evenimentul va debuta cu tradiţionala paradă a portului, cîntului şi dansului, de la 18.30, de la primărie şi pînă la biserica din centru şi va continua cu recitalurile formaţiilor, la ora 19:00, în centrul oraşului, cărora li se va alătura şi îndrăgita interpretă a folclorului moldovenesc, Mioara Velicu. La Durău vor fi două zile pline în ceea ce priveşte manifestările culturale deoarece, sîmbără şi duminică, aici are loc şi Festivalul Muntelui Ceahlău, ediţia a 44-a, una finanţată de Consiliul Judeţean, în organizare fiind implicat Centrul Carmen Saeculare şi Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău. Astfel, pe 4 august, de la ora 18.00 la 19.00 vor evolua formaţii şi artişti din comuna Ceahlău, iar de la 19.20 va fi Cîntece la poalele Ceahlăului cu formaţia Asociaţiei Eu cred. De la ora 20.00 un corcert îl va susţine Los Anonimos, iar de la ora 21.00 Gheorghe Gheorghiu. Ziua de duminică va şi mai animată. La ora 16.00 este programată parada portului popular Unitate în diversitate, la 16.45 spectacolul Ansamblului Florile Ceahlăului şi a altora din comuna de sun munte, iar de la 17.15 la 21.30 pe scenă intră cele 12 ansambluri care participă la Festivalul Internaţional de Folclor Ceahlăul. De la 21.30 va evolua Fuego, seara încheindu-se cu un foc de artificii. De menţionat că manifestările enumerate au loc în poiana de lîngă staţiunea Durău, acolo unde iarna se amenajează pîrtia de schi. Reamintim că la ediţia din acest an a manifestării internaţionale de folclor participă grupuri din Taiwan – The Joy Dance Culture and Art Group, Macedonia – Ansamblul folcloric Fa Biseri din Ohrid, Grecia – Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon, Georgia – Ansamblul coregrafic de dansuri Birtvisi, Serbia – Ansamblul folcloric de dansuri Maksim Markovic), Republica Moldova – Ansamblul folcloric Lacrima, Ucraina – Ansamblul de dansuri populare Zelenciana şi Ansamblul Mioriţa. Vor fi prezente şi două formaţii care activează în România, reprezentând comunităţi ale minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul de dansuri Mala Pojana al comunităţii poloneze din Suceava şi Ansamblul folcloric tătăresc Qarasú al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani, filiala Medgidia. Mai participă Ansamblul de cîntece şi dansuri Burnasul – Teleorman şi Floricică de la munte al Centrului Carmen Saeculare Neamţ. Festivalul Ceahlăul e unul itinerant, după Durău urmînd a fi reprezentaţii la Bicaz, pe 6 august şi iar la Piatra Neamţ, pe 7 august. Festivalul a fost creat în 1991 cu scopul de a celebra bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor adînc înrădăcinate în cultura diverselor popoare. Prin promovarea dansurilor, cîntecelor, obiceiurilor şi portului din toată lumea, festivalul şi-a propus, încă de la început, să crească interesul asupra diversităţii culturale, dar şi asupra prezervării formelor de artă tradiţională care conferă unei culturi identitatea sa. În cadrul ediţiilor de pînă acum, au participat peste 100 de ansambluri folclorice din douăzeci şi opt de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Statisctica mai arată că festivalul a adus, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste 3.000 de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Armenia, Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Elveţia, Finlanda, SUA, Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel, Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo şi Republica Moldova. Prezentăm în continuare scurte „cărţi de vizită“ ale grupurilor participante.

Ansambluri din Ucraina – Zelenciana şi Mioriţa

A fost înfiinţat în 1966, organizat atunci de un tînăr conducător, Nicolai Ivanovici Cernomoreţi, absolvent al cursurilor Casei Ofiţerilor din Cernăuţi, apoi absolvent al Colegiului de Cultură. Primii participanţi erau tinerii din sat, „intelgenţia şi şcolarii claselor mari“. Repertoriul conţinea dansuri bucovinene, moldoveneşti, ucraiene, ruseşti şi compoziţii coregrafice. Dansurile, energice, erau renăscute din folclorul local. În 1980, ansamblul a participat la Festivalul din Edineţ, Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, apoi, în 1986, la Festivalul din Zacarpatia, iar în 1988, la Festivalul Lesini djerela din Viniţa. Pentru stăruinţa în lucru, iniţiativă, entuziasm, în 1990, colectivul artistic a primit titlul de Ansamblu Popular al ţării. În 1996 ansamblul a fost invitat să participe la festivalul Bucovinschi zustrici, din Polonia. În ultimii ani, artiştii ucrainieni au prezentat spectacole folclorice în oraşe din Ungaria, România şi Ucraina. În prezent, Ansamblul Zelenciana aparţine de Casa de Creaţie din satul Zelena, localitate din apropierea oraşului Cernăuţi. Istoria Ansamblului Mioriţa a început acum 60 de ani, în localitatea Boian, cînd seara, pe Prut şi stelele se aprind pe cer, iar la Casa de cultură se adunau persoanele care au făcut prietenie pentru totdeauna cu arta dansului. În 1955 a fost creat ansamblul de dans popular al Casei de Cultură dinBoian, bazat pe colectivele folclorice. Primele concerte au fost în faţa agricultorilor, pe scena raională, iar primele aplauze au rămas pentru totdeauna în inimele membrilor echipei de dans. Eforturile întregului grup nu au fost în zadar. În 1967, pentru progresele semnificative în dezvoltarea artei de amatori, colectivul a primit titlul de „Amator al Poporului“. În prezent, ansamblul e condus de profesoara Maria Basaraba, iar repertoriul ansamblului e divers şi include dansuri populare locale din satul Boian, care demonstrează ritualurile, tradiţiile şi costumele specifice: Ţărăneasca, Bătuta, Hora, Coasa şi altele. Ansamblulul are 136 persoane, fiind structurat pe două categorii de artiştii: formaţia principală (48 de dansatori) şi şase grupe pregătitoare (88 de participanţi). În plus, unii membri au format colectivul etnofolcoric Făgurel, care se ocupă şi cu cercetarea istoriei şi culturii satului natal. Din 2017, Ansamblul Mioriţa colaborează cu Centrul Bucovinean de Artă din Cernăuţi. Jocul ansamblului e bogat şi în chiote şi în strigături pline de haz şi voie bună. Căci ce e jocul fără de chiot şi strigătură? E ca pomul fără frunze… e ca noaptea fără lună… Strigăturile ocupă un loc important în viaţa ansamblului, conţinutul lor emanînd dragostea de viaţă, îndemn de omenie, sănătate morală, prietenie aleasă şi hărnicie boincească.

Lacrima din Basarabia

Ansamblul Lacrima a luat fiinţă în anul 1988 în satul Cobuşca Veche, raionul Anenii Noi. Iniţial erau circa 30 de artişti amatori, iar acum grupul cuprinde paisprezece dansatori, fiind condus de către Nadejda Munteanu. Colectivul este participant activ în cadrul evenimentelor cultural-artistice atît la nivel local, raional, cît şi republican: Caravela Culturii, Tîrgul de Crăciun, Aprindeţi luminile şi a participat la emisiuni radiofonice şi televizate. În palmares sînt cuprinse participări la diverse manifestări, dintre care amintim: Festival de Folclor Cîntecele Oltului Rîmnicu Vîlcea (1991); Festivalul de Folclor din satul Costeşti, raionul Ialoveni (1992), unde a şi primit titlul de Laureat al festivalului; Festivalul Internaţional de Folclor Tulcea (1995). La Festivalul concurs Naţional de Folclor La Nistru la Mărgioară, desfăşurat în oraşul Anenii Noi, Lacrima a fost laureat la mai multe ediţii, fiind certificată astfel valoearea artistică a grupului. Artiştii basarabeni din Cobuşca Veche au mai strîns căteva titluri de Laureaţi la o serie de festivaluri raionale, cum ar fi Cîntec pascal – Osanale Domnului, Credinţă. Speranţă. Iubire (festival de cîntece patriotice), Tradiţii şi obiceiuri de iarnă Florile Dalbe şi Festivalul Folcloric Hora Sînzienelor din raionul Teleneşti.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.