Contactează-ne

Actualitate

Festivalul Ceahlăul, popas la malurile Moldovei şi Siretului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele 12 ansambluri participante la a XXI-a ediţie a manifestării folclorice internaţionale vor evolua astăzi la Roman ■ va avea loc şi o paradă a portului, cîntului şi dansului ■

Oraşul de la malurile Moldovei şi Siretului, Roman, va fi astăzi, 3 august, gazda celor douăsprezece ansambluri participante la ediţia a XXI-a a Festivalului Internaţional de Folclor Ceahlăul. La ora 18.00, organizatorul manifestării, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, a programat parada portului, cîntului şi dansului. Aceasta care se va desfăşura pe traseul cuprins între Primărie şi Parcul Municipal, iar la ora 19.00, în parc, publicul este invitat la spectacol, un recital urmînd a fi susţinut de îndrăgita artistă Mioara Velicu. Ieri, la Piatra Neamţ, a fost deschiderea oficială a festivalului, la ora 17.00, în sala Ion Creangă a Consiliului Judeţean avînd loc prezentarea ansamblurilor, o paradă pe străzile oraşului şi de la ora 19, un spectacol la Curtea Domnească. La ediţia din acest an participă grupuri din Taiwan – The Joy Dance Culture and Art Group, Macedonia – Ansamblul folcloric Fa Biseri din Ohrid, Grecia – Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon, Georgia – Ansamblul coregrafic de dansuri Birtvisi, Serbia – Ansamblul folcloric de dansuri Maksim Markovic), Republica Moldova – Ansamblul folcloric Lacrima, Ucraina – Ansamblul de dansuri populare Zelenciana şi Ansamblul Mioriţa. Vor fi prezente şi două formaţii care activează în România, reprezentând comunităţi ale minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul de dansuri Mala Pojana al comunităţii poloneze din Suceava şi Ansamblul folcloric tătăresc Qarasú al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Medgidia. Mai participă Ansamblul de cîntece şi dansuri Burnasul – Teleorman şi Floricică de la munte al Centrului Carmen Saeculare Neamţ. Festivalul Ceahlăul e unul itinerant, după Roman urmînd a fi reprezentaţii la Tîrgu Neamţ (4 august), staţiunea Durău (5 august), Bicaz (6 august) şi iar la Piatra Neamţ (7 august). Festivalul a fost creat în 1991 cu scopul de a celebra bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor adînc înrădăcinate în cultura diverselor popoare. Prin promovarea dansurilor, cîntecelor, obiceiurilor şi portului din toată lumea, festivalul şi-a propus, încă de la început, să crească interesul asupra diversităţii culturale, dar şi asupra prezervării formelor de artă tradiţională care conferă unei culturi identitatea sa. În cadrul ediţiilor de pînă acum, au participat peste 100 de ansambluri folclorice din douăzeci şi opt de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Statisctica mai arată că festivalul a adus, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste 3.000 de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Armenia, Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Elveţia, Finlanda, SUA, Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel, Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo şi Republica Moldova. Prezentăm în continuare scurte „cărţi de vizită“ ale grupurilor participante.

Perlele Ohridului, ansamblu cu 100 de membri

Grupul Fa Biseri din Ohrid este o asociaţie folclorică de renume, care activează cu succes de mai mulţi ani. A fost format în 1975 de către un grup de entuziaţti, pentru a ajunge acum un adevărat ambasador al dansului şi muzicii macedonene, avînd nenumărate succese în turnee şi spectacole din ţară şi de peste hotare. A participat la festivaluri şi alte evenimente internaţionale în Germania, Franţa, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Polonia, Serbia, Croaţia sau Slovenia, contribuind la promovarea tradiţiei macedonene în lume. Prin repertoriul său bogat, ansambul arată preţuirea pentru cîntecele macedonene tradiţionale, pentru dansurile şi costumele originale din mai multe părţi ale ţării. Jocuri din Ohrid, Maleshevka, Pijanec, Jocuri din Macedonia de Est, Vodiak, Kopacia, Jocurile Egee sînt cîteva exemple din producţiile artistice ale acestuia. Fa Biseri, a cărui denumire se traduce prin Perlele Ohridului, are aproximativ o sută de membri, fiecare dovedindu-şi profesionalismul. Ansamblul este distribuit pe grupe de vîrstă, în secţiunea de solişti vocali, dansatori şi orchestră. Din ansamblu face parte şi corul de copii Veseli Biserchinja. Directorul artistic al ansamblului este Tatjana Treneska.

Agios Tryfon- lumea tradiţiei şi artei populare greceşti

Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon este un grup al Asociaţiei Culturale Stenimahiton. A fost creat în 1979, în Kilkis, oraş situat în nordul Greciei şi are ca scop cultivarea tradiţiei şi în special a dansului, care reflectă atît emoţiile, cît şi aspectele particulare ale vieţii. În plus, se urmăreşte dezvoltarea prin dans, dezvoltare care este legată de cultură, de cadrul societăţii şi al economiei. Nu în cele din urmă, ansamblul Agyos Tryfon doreşte să reînvie dansul tradiţional şi să-l conecteze la viaţa modernă. Dansurile şi cîntecele grupului introduc privitorul în lumea tradiţiei şi artei populare greceşti, prin culoarea naţională, originalitate, sufletul viu, temperamental. Costumele populare sînt autentice şi provin din toate zonele Greciei. Avînd culori şi broderii încîntătoare, respectă vechea tradiţie, în timp ce instrumentele muzicale – liră, cimpoi, ţambal, clarinet, lăută, vioară – acoperă totul melodios, prezentînd forma totală a tradiţiei folclorice greceşti. Agios Tryfon a cîştigat o largă recunoaştere prin prezenţa sa consecventă, performînd atît în Grecia, cît şi în străinătate (Ungaria, Bulgaria, Turcia, România). A participat, de asemenea, la programele de televiziune din Grecia. În festival, grupul de adulţi va prezenta (însoţit de muzică live) dansuri populare din diferite regiuni ale Greciei (Tracia, Macedonia, Insule) şi, desigur, dansatorii vor interpreta celebrul syrtaki, alături de spectatori.

Maksim Markovic – Serbia şi Birtvisi – Georgia

Maksim Markovic vine din oraşul Kosjeric, din vestul Serbiei. Deşi localitatea nu e mare, avînd în jurul de 4.000 de locuitori, ansamblul numără în jur de 300 de membri, care se împart în cinci grupuri de dansuri (grupul de bază, trei grupuri de tineret şi o şcoală de folclor şi destindere, în fapt corpul veteranilor), orchestra şi grupul vocal tradiţional sîrbesc. A fost fondat în 1978, în vremea cînd tinerii artişti amatori din Kosjeric doreau să dovedească faptul că spaţiul cultural îmbogăţeşte, uneşte şi reduce diferenţele reciproce şi atitudinile diferite ale oamenilor. În lunga tradiţie a celor 40 de ani de activitate, programele artistice ale ansamblului s-au lărgit, numărînd mai mult de cinciprezece programe coregrafice diferite, create de faimoşi coregrafi sîrbi, care sînt realizate în mod tradiţional sau scenic, ambele tipuri destinate concursurilor naţionale, manifestărilor internaţionale şi diverselor aşteptări artistice ale publicului. Programul artistic reprezintă tradiţiile şi obiceiurile poporului care trăieşte în Serbia de azi şi fosta regiune a Iugoslaviei. Toate grupurile componente ale ansamblului au cucerit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Artiştii sîrbi din Kosjeric au fost implicaţi în multe producţii televizate, programe şi emisiuni de divertisment. Pe lîngă munca dificilă de a-şi îmbunătăţi performanţele artistice, ansamblul a investit mult în crearea costumelor naţionale şi a accesoriilor costumului tradiţional, care astăzi reprezintă o adevărată comoară. Ansamblul Coregrafic Birtvisi a fost fondat în Tbilisi, în 1998 şi de la înfiinţare director artistic şi principal coregraf este Giorgi Gulvardashvili. A avut o participare activă în festivaluri şi concursuri republicane şi internaţionale, obţinînd numeroase diplome şi premii. A fost laureat la manisfestări de prestigiu, cum ar fi Youth Center for Cultural Relations Folkart (2004); Folklore International Festival Nazili, Turkey (2004); Bulgaria Silistra International Festival (2005). Ansamblul Georgian Birtvisi are o activitate susţinută, participînd an de an la manifestrări artistice în ţara lor, precum şi în străinătate, în Bulgaria, Turcia sau Azerbaidjan.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Luna lui „Cuptor“ nu şi-a meritat renumele

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la final de lună nu va fi prea cald ■ abia spre sfîrşitul intervalului vor fi 28 de grade ■ nu scăpăm de instabilitate ■ săptămîna viitoare sînt anunţate precipitaţii ■

Anul acesta, luna lui Cuptor nu prea şi-a meritat numele. Cu excepţia cîtorva zile de la începutul intervalului, vremea a fost capricioasă, a plouat destul de mult şi au fost zile destul de reci. Frecvent s-au înregistrat valori termice sub media perioadei, iar la un moment dat pe crestele montane au fost temperaturi de numai 2 grade noaptea şi o maximă diurnă ce nu a depăşit 4 grade. Nici de acum înainte nu va fi deosebit de cald, dar nici prea rece. Se anunţă vreme amestecată şi abia spre finele lunii, în cea mai caldă zi termometrele vor indica 28 de grade. Vor fi ploi în majoritatea intervalului, în special după amiază, iar uneori sînt anunţate furtuni. Aşa sînt previziunile publicate pe site-ul ANM. Conform sursei citate, pe 20 iulie, la amiază, în Piatra Neamţ termometrele vor indica vreo 25 de grade. Va fi bine în prima parte a zilei, dar după amiază ar putea veni furtună cu toată suita de fenomene – tunete, fulgere şi descărcări elctrice. Noaptea vremea se calmează şi pe fondul unui cer mai mult senin se vor înregistra 15 grade. Ceva mai bine va fi duminică, 21 iulie, cînd în zona noastră avem promisiuni de o vreme mai caldă, 27 de grade la umbră. Cerul va fi degajat şi după lăsarea întunericului cînd se vor înregistra 17 grade. Dacă prognoza se adevereşte, luni avem la început timp bun, apoi vor fi iarăşi furtuni. În cel mai cald moment nu vor fi mai mult de 25 de grade. După lăsarea întunericului va fi mai cald decît în intervalul precedent, 18 grade. Marţi, 23 iulie, se anunţă soare, dar ploi în aversă mai după amiază. Maxima diurnă nu trece de 24 de grade, iar minima nocturnă se opreşte la 18 grade. Fix pe acelaşi model va fi vremea şi miercuri, dar se păstrează condiţiile meteo şi joi, 25 iulie: soare, ploi după amiază, 24 de grade ziua şi cam 17 grade după lăsarea întunericului. Abia de vineri, 26 iulie, scăpăm de ploi, va fi o zi cu cer degajat şi sensibil mai cald, cu pînă la 25 de grade ziua şi numai mult de 18 grade după lăsarea întunericului. Dacă previziunile se adeveresc, cea mai caldă zi pare a fi cea de sîmbătă, 27 iulie, cînd va fi cer variabil cu soare şi o maximă de zile mari, 28 de grade la umbră cea ce înseamnă că în plin soare vom resimţi valori mai ridicate. Cădura de peste zi nu influenţează şi regimul termic nocturn şi minima rămîne cantonată la valoarea de 18 grade Celsius.

Citește știrea

Actualitate

Încep sărbătorile sfinţilor nemţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe 21 iulie vor fi sărbătoriţi Sfinţii Cuvioşi Rafail şi Partenie de la Agapia Veche

La mănăstirile nemţene începe seria sărbătorilor dedicate celor nouă sfinţi nemţeni, care au fost canonizaţi în 2008, printr-un ceremonial impresionant desfăşurat la Mănăstirea Neamţ. Primii vor fi omagiaţi sfinţii Rafail şi Partenie de la schitul Agapia Veche, care vor fi prăznuiţi duminică, 21 iulie. Pomenirea lor va începe sîmbătă seara, cu o slujbă de priveghere, iar la primele ore ale dimineţii următoare maicile şi pelerinii vor porni în procesiune de la Mănăstirea Agapia spre schitul Agapia. În curtea schitului va fi oficiată Sfînta Liturghie, la care sînt aşteptaţi să ia parte membrii comunităţii monahale şi mulţi credincioşi, ce vor fi poftiţi şi la obişnuita agapă de la finalul evenimentului religios. Cuviosul Rafail a fost monah în vechiul aşezămînt călugăresc Agapia din Deal şi se spune că s-ar fi născut în satul Bursucani, din ţinutul Bîrladului. A plecat din tinereţe la renumita mănăstire nemţeană unde a fost călugărit sub numele de Rafail. A trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de rugăciune şi asceză a devenit îndrumător al fraţilor din obşte. Toţi îl priveau ca pe o icoană a virtuţilor, iar în pomelnicele vechi este numit Fericitul stareţ Rafail. Se spune că încă din timpul vieţii făcea minuni, dar şi după ce a trecut la cele veşnice la mormîntul său mergeau mulţi bolnavi pentru a se vindeca. Ucenici săi i-au dezgropat moaştele şi le-au aşezat în biserică spre închinare. Sfîntul Partenie a trăit în secolul al VII-lea, fiind urmaşul sihaştrilor din Munţii Agapiei. Tradiţia spune că Sfîntul Partenie a sihăstrit în muntele „Scaunele“, după modelul pustnicilor dinaintea sa: ziua se ruga în singurătate, mai ales cu Psaltirea pe care o ştia pe dinafară, iar la apusul soarelui gusta puţin din pîine şi legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea lui Iisus, în timp ce împletea coşuri. Dormea puţin cînd obosea, în laviţe(scaune) aşezate între trunchiurile de brazi, de aici şi numele muntelui şi al poienei în care a sihăstrit. Ucenicii duceau coşurile la tîrg şi le vindeau, iar cu banii astfel cîştigaţi cumpărau hrană şi cele necesare traiului pustnicesc. A trecut la cele veşnice în 1660, iar cînd trupul său a fost dezgropat, după tradiţie, s-a găsit neputrezit, moaştele fiind ascunse pentru o perioadă lungă de timp. Pe lîngă Cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor în acelaşi an Cuviosul Iosif de la Văratec, Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu, Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, Cuv. Chiriac de la Tazlău şi Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani.

Citește știrea

Actualitate

„Tenisul e altfel la Wimbledon; aşa şi hipismul e mai elegant pe iarbă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu cu Vadim-Glad Iavorovski, şef de pistă la Cupa TCE 3 Brazi şi director tehnic în cadrul Federaţiei Române Ecvestre

Rep: Domnule Vadim Iavorovski, veniţi periodic la Piatra Neamţ, la evenimentele găzduite de Baza Hipică. Ce aşteptări aveţi acum, cînd se reia tradiţia concursurilor internaţionale după o pauză de 10 ani?

V. I: Mai ales după ce am aflat la şedinţa tehnică faptul că avem un set de obstacole noi, aşteptările mele sînt foarte mari şi chiar sînt convins că va fi un concurs extraordinar.

Rep: Ce înseamnă aceste noi obstacole pentru dumneavoastră, ca oficial desemnat să le gestionaţi în timpul probelor de concurs?

V. I: În primul rînd, designul lor este mult mai atrăgător. Setul de obstacole folosit pînă la acest concurs la Baza Hipică era vechi de vreo 15 ani. Obstacolele comandate şi aduse pentru Cupa TCE 3 Brazi sînt create din materiale mult mai uşoare, ceea ce ne ajută şi pe noi la mobilitate, le putem muta mai uşor între probe. Avînd în vedere că e un concurs pe iarbă, obstacolele trebuie mutate foarte des ca să nu se strice gazonul.

Rep: Baza Hipică de la Piatra Neamţ este printre puţinele cu teren de iarbă pentru concursurile de sărituri peste obstacole…

V. I: Practic, în România avem concursuri pe iarbă de acest gen doar la Piatra Neamţ şi la Sânnicolau Mare, în Timiş. În rest, pe celelalte baze hipice este teren textil cu nisip unde nu contează dacă rămîne un obstacol în acea zonă de la începutul concursului şi pînă la sfîrşit, deşi nu se întîmplă nici acolo aşa. Şi pentru ochiul publicului e mult mai plăcut, cînd vezi că aceste obstacole nu sînt în acelaşi loc.

Rep: Cum percep caii aceste obstacole în concurs şi cum lucrează sportivii în aceste probe de sărituri?

V. I: Unghiul de vedere al cailor este foarte mare, ei practic văd la peste 310 grade. Un cal nu vede doar 10-15 grade în faţa nărilor şi 10-15 grade în spatele lor, am putea spune că acesta este „punctul mort“. Eu avînd Level 2 Jumping Course Designer International, a trebuit să mă documentez şi am învăţat foarte multe de textura obstacolului, de forma sa – dacă e format din mai multe bare, sau dacă e compact, din ziduri.

Rep: E importantă şi culoarea acestor obstacole?

V. I: Culoarea contează foarte mult. Caii văd foarte bine contraste. La caii tineri, sau atunci cînd sînt probe de călăreţi începători, e foarte bine să ai obstacole cu contrast foarte puternic pentru a fi uşor de perceput de cai.

Rep: Caii pot avea reacţii imprevizibile la anumite culori?

V.I: Există o singură discuţie la obstacolele de culoare albastră, deoarece caii asociază albastrul cu apa. Aşa cum se ştie, în lanţul trofic, calul este un animal vînat, nu un prădător. Singura slăbiciune a cailor sălbatici era atunci cînd mergeau să se adape şi nu mai vedeau pericolul şi a rămas acea frică. Sînt foarte mulţi cai chiar la nivel de Campionat Mondial sau Olimpiadă care la acel obstacol numit „Rivieră“ – fără înălţime ci doar cu 4,5 metri de apă, la care caii ajung să facă greşeli – să calce în apă, sau să refuze să sară din cauza acestei reticenţe la culoarea albastră.

Rep: Ce alte probleme mai trebuie gestionate în concursurile de sărituri peste obstacole?

V.I: Primul obstacol dintr-un concurs, şi mai ales unde sînt cai tineri, sau călăreţi începători trebuie să fie amplasat spre ieşire. Atunci cînd calul intră în teren şi se trezeşte singur, fiind un animal de turmă, caută să meargă spre ieşire. Şi atunci, ca să dai încredere şi calului şi călăreţului, primul obstacol trebuie amplasat astfel încît să sară spre ieşire.

Rep: Cum arată condiţiile de concurs pentru această întrecere internaţională?

V.I: Un concurs de sărituri peste obstacole pe iarbă, şi într-o zonă împădurită este mult mai frumos şi mai confortabil pentru cai. Fac o comparaţie şi cu tenisul: la Wimbledon e cu totul altfel decît pe zgură, sau pe hard, la fel şi hipismul e mai elegant pe iarbă. Dar e mult mai greu de întreţinut o astfel de suprafaţă. La Piatra Neamţ terenul de concurs arată foarte bine şi sper să nu plouă astfel încît să fie afectat aspectul gazonului.

Citește știrea

Trending