Sursă foto: Libertatea.ro
Publicitate

■ principalul subiect de discuţie a fost adresa trimisă inspectoratelor prin care ministerul le obligă să înfiinţeze minim 35% clase de şcoală profesională în liceele tehnologice ■ sindicatele susţin că proiectul este nerealist ■ liderii vorbesc de impedimentele care fac imposibilă aplicarea ■

Liderii principalelor sindicate din învăţămîntul românesc au avut, joi, 17 ianuarie, la sediul ministerului, o întîlnire cu reprezentanţii forului ce conduce Educaţia, în frunte cu Ecaterina Andronescu. Problema discutată a fost aplicarea unei note semnată de un secretar de stat, prin care se preconizează ca în anul şcolar 2019-2020 cel puţin 35% din clasele care funcţionează în liceele tehnologice să fie transformate în clase de învăţămînt profesional. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, care e şi vicelider naţional al federaţiei ne-a detaliat rezultatele întîlnirii. „Am discutat cu doamna ministru, Ecaterina Andronescu, argumentele noastre legate de imposibilitatea aplicării, în condiţiile actuale, a unei asemenea decizii de transformare bruscă a minim 35% din clasele de liceu tehnologic, în clase de învăţămînt profesional. I-am arătat care este situaţia reală, dar domnia sa o ţine pe a dumneaei. I-am demonstrat că aplicarea forţată a unei asemenea dispoziţii va duce la un abandon şcolar masiv. Am arătat că nu dispunem de resursă umană de instruire şi că aplicarea ordinului va duce la discreditarea totală a învăţămîntului profesional, iar elevii vor ieşi slab pregătiţi şi nici un agent economic nu-şi va dori să angajeze astfel de absolvenţi. Doamna ministru a înţeles, dar nu credem că va renunţa la ideea amintită, pentru că e clar că are nişte linii de la partid şi de la Guvern, să facă aşa cum s-a stabilit de sus. Concret, s-a stabilit ca pe 21, 22 şi 23 ianuarie conducerile inspectoratelor şcolare să meargă la minister cu proiectului planului de şcolarizare. În cursul zilei de vineri, 18 ianuarie, în CLDC la Neamţ, organism din care fac parte alături de inspectorat, şefii instituţiilor responsabile de problemele de învăţămînt, organism coordonat de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, am aprobat acest plan de şcolarizare. La aceste întîlniri vor participa şi liderii federaţiilor din învăţămînt. Este bine că s-a decis împreună cu doamna ministru că aceste planuri vor primi girul ministerului numai în măsura în care se va farce dovada că au ca acoperire solicitările agenţilor economici. Există dubii serioase că există astfel de solicitări. Ba, mai mult, există judeţe ca Vrancea şi Botoşani, care nu s-au prea uitat la acea notă. Ditamai Bucureştiul, de exemplu, are 12% şcoală profesională. În Neamţ, anul trecut, am avut 29 clase de şcoală profesională şi în anul şcolar 2019-2020 în proiectul de plan de învăţămînt se va merge pe 57 de clase. În toamnă abia vom face diferenţa între numărul de absolvenţi de clasa a VIII-a şi numărul celor care au intrat în clasa a IX-a. Ne întrebăm ce se va întîmpla în această situaţie. Cineva îşi închipuie că dacă am închis puţin portiţa de intrare în liceu absolvenţii se vor buluci la şcoala profesională, ceea ce nu e adevărat“, a declarat Gabriel Ploscă. El consideră că elevii trebuie atraşi prin facilităţi, o bursă prin care să li se asigure cazare, masă, echipamente, rechizite, transport şi locuri de practică. Liderul sindical mai amintim că, înainte de 1990, în şcolile profesionale erau instruiţi şi cismari, frizeri, lăcătuşi, turnători, frezori, tîmplari, ferari betonişti şi întreaga gamă de meserii cerute de economie. Li se asigurau toate facilităţile prin care erau atraşi spre o meserie. Dacă se vrea reluarea formării de specialişti calificaţi va trebui ca statul să investească, dacă nu şi la anul vor fi aceleaşi probleme. Acesta a atras atenţia şi asupra altor probleme majore: lipsa maiştrilor necesari supravegherii practicii, lipsa bazei materiale în atelierele şcoală, lipsa de perspectivă în a asigura nevoile reale ale pieţii muncii în România, în condiţiile în care legea nu va stipula obligativitatea încheierii unui contract pentru un anumit număr de ani, cu societatea comercială care va cofinanţa pregătirea şcolară a elevilor într-o şcoală profesională.

loading...

1 COMENTARIU

  1. Un absolvent nivel 4 poate oricând presta munca unui absolvent nivel 3…Apoi de ce acel ordin de ministru care stabilea cotă parte profesională și cotă parte liceu nu a venit să se aplice pentru domenii de activitate și se aplică doar pt instituții de învățământ?Așa au rămas domenii,spre exemplu fabricarea produselor din lem,care are o pondere însemnată în județ ca activitate și ca export,fără clasă de a IX a de liceu în tot județul…Ce folos că aici sunt 5-6 clase de profesională,dacă nu ai măcar una de liceu.ca să nu zic două,pt că în județ există doar două profile pentru acest domeniu,dintre care unul este chiar profil unic pe județ,tehnician proiectant produse finite din lemn…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.