Contactează-ne

Eveniment

Ex-şeful FPS Neamţ, demisie de la CCIMB

Știre publicată în urmă cu

în data de

n Sorin Dimitriu a demisionat de la conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti n a recurs la acest gest după ce a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni cu suspendare, într-un dosar ce viza fraude cu fonduri europene n

Sorin Dimitriu, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), recent condamnat definitiv de Curtea de Apel din Capitală la 2 ani şi 8 luni cu suspendare într-un dosar de fraude cu fonduri europene, a demisionat din funcţia deţinută la instituţia din Capitală.

A recurs la acest gest la 8 luni după ce i-a fost cerut să renunţe la funcţie de reprezentanţii Camerei Bucureşti, urmare a faptului că, în ianuarie 2019, fusese condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti la o pedeapsă mult mai grea, 4 ani şi o lună de detenţie cu executare.

„Prin acest gest doresc să protejez imaginea Camerei Bucureşti de atacurile îndreptate împotriva mea personal, ca urmare a dosarelor de cercetare aflate pe rolul instanţelor. Întreaga mea activitate la conducerea acestei instituţii a vizat exclusiv afirmarea acesteia drept un interlocutor credibil în relaţiile cu mediul de afaceri, partenerii externi şi autorităţi. Îmi doresc ca această organizaţie să continue proiectele iniţiate pentru promovarea intereselor mediului de afaceri şi susţinerea parteneriatelor economice“, se arăta în scrisoarea de demisie depusă de Sorin Dimitriu, de loc din Roman, care în trecut a fost directorul al Fondului Proprietăţii de Stat Neamţ, la secretariatul Colegiului de Conducere al CCIB.

În februarie, conducerea Camerei de Comerţ Bucureşti îi solicita demisia de onoare printr-un comunicat: „Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi de către membrii Biroului de Conducere al CCIR, ca urmare a evenimentelor în care a fost implicat dl. Sorin Petre Dimitriu. Prezenţa domniei sale în funcţia de preşedinte al CCI Bucureşti în contextul recentei condamnări aduce grave prejudicii de imagine şi credibilitate atît CCI Bucureşti, cît şi întregului sistem cameral din România“.

De menţionat că şi Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti fusese condamnată de Tribunal la plata unei amenzi penale de 70.000 lei.

Acuzaţiile

Sorin Dimitriu fusese trimis în judecată la 1 octombrie 2014, fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE.

Tribunalul Bucureşti îi mai impunea lui Dimitriu ca 5 ani să nu mai fie directorul Camerei, i-a interzis să mai facă parte din Colegiul de conducere al instituţiei şi îl obligase la plata către Ministerul Fondurilor Europene a sumei de 396.994 lei.

În dosar mai fuseseră judecaţi Gabriel Dan Mihuţ, director general şi Laurenţia Vasilescu, director economic. Procurorii anticorupţie au arătat că, începînd cu 2009, reprezentanţii CCIMB au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 – 2013.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010 – 2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, inculpaţii Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Dimitriu Sorin-Petre, Mihuţ Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al UE sau din cele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale C.C.I.B.

„Astfel, suma de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al CCIMB şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte“, conform unui comunicat al DNA.

CCIMB a restituit 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decît cele prevăzute în proiect. Ministerul Educaţiei se constituise parte civilă în proces cu suma de 3.015.918 lei.

Alte două dosare

Dimitriu a mai fost inculpat de DNA în alte două dosare, pentru infracţiuni similare. Spre finalul anului 2014, era acuzat că a spoliat angajaţii de drepturile salariale, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE.

Faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării unor proiecte cu finanţare europeană. Salariaţii primeau bani de la angajator, iar prin contracte adiţionale lucrau şi erau plătiţi şi pentru proiecte. Conducerea a pus în aplicare o formă de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor prin intermediul angajaţilor, determinîndu-i să semneze contracte de „sponsorizare“.

Fiecare dădea lunar din veniturile salariale între 30% şi 70% către CCIB, 48 din cei 58 de salariaţi ai Camerei fiind puşi în faţa faptului împlinit. La leafă aceştia primeau doar diferenţa dintre salar şi sponsorizare, plus chitanţa cu suma reţinută.

Între septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat „sponsorizări“ de circa 4 milioane de lei, din care 43.373 lei de la persoane juridice şi 3,97 milioane de la persoane fizice, în principal angajaţi. Banii erau folosiţi de inculpaţi pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia deţineau controlul.

„Inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistenţă juridică cu un onorariu exorbitant“, spuneau procurorii DNA.

În august 2017 Dimitriu era trimis în judecată, cu aceiaşi coinculpaţi. Asta după ce au decis accesarea şi implementarea mai multor proiecte cu finanţare nerambursabilă atît pentru susţinerea activităţii curente, plăţii salariilor curente ale angajaţilor sau achitării datoriilor către stat sau furnizori, cît şi pentru obţinerea unor avantaje financiare nerambursabile.

Scopul inculpaţilor nu a fost doar acela de a derula proiectele şi de a beneficia de potenţialele cîştiguri financiare pentru entitate ori pentru angajaţii acesteia, ci şi de a frauda fondurile obţinute, prin utilizarea acestora în alte destinaţii decît cele pentru care au fost alocate, în funcţie de anumite necesităţi ale CCIB.

Ministerul Dezvoltării se constituise parte civilă cu 48.790.143,47 de lei.

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.629 de cazuri noi. Neamţ – 32 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

n la Neamţ în total au fost confirmate 3003 cazuri

Până astăzi, 25 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 119.683 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

96.158 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.629 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 600 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.633 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 24.09.2020 (10:00) – 25.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 42 de decese (25 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Iași, Mehedinți, Prahova, Timiș, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani.

41 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.245. Dintre acestea, 508 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.328.322 de teste. Dintre acestea 25.494 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.879 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.615 la cerere.

Pe teritoriul României, 9.352 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.004 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.850 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.145 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 561 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 467 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 159.275 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.693 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 428 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Piatra-Neamț – 26 de proiecte europene în valoare de 53.5 milioane de euro, aflate în implementare, cu contractele de finanțare semnate și termen de finalizare maxim anul 2022

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cele 26 de proiecte care vor crește calitatea vieții pietrenilor și la care vor începe lucrările din prima parte a anului viitor sunt:

▪ Trei proiecte care vizează modernizarea infrastructurii rutiere: „Modernizarea și reconfigurarea coridorului urban de transport (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști) B-dul Traian – Piața Mihail Kogălniceanu – B-dul Decebal”; „Modernizarea și reconfigurarea străzii Mihai Viteazu (inclusiv realizarea de piste pentru bicicliști)”; „Reabilitarea, modernizarea şi reconfigurarea coridorului secundar de transport est-vest, strada Dimitrie Leonida şi Bulevardul 9 Mai”;

▪ Modernizarea sistemului de transport public prin achizitia a 41 de autobuze electrice, modernizarea autobazei și realizarea a 25 de stații de încărcare electrice pentru noile autobuze; Modernizarea staţiilor de aşteptare pentru transportul public de persoane;

▪ Implementarea unui sistem de management inteligent al traficului;

▪ Realizarea unui sistem bike-sharing, cu staţii pentru biciclete, în toate cartierele oraşului;

▪ Pentru modernizarea infrastructurii educaţionale sunt deja semnate contractele de finanţare pentru: „Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Creşei Mărăţei”, „Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Creșei Precista”, „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Colegiului Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ”, „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Grădiniţei cu program prelungit nr.6”, „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Grădiniţei cu program prelungit nr.2”, dar şi cel mai recent proiect „Creşa – Primii paşi”, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020;

▪ Două proiecte privind extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public;

▪ Trei proiecte privind realizarea unor grădini publice urbane în cartierele Dărmăneşti, Speranţa şi Văleni;

▪ Reabilitarea/modernizarea cinematografului Cozla și transformarea într-un centru cultural multifuncţional;

▪  Proiecte din domeniul social: „Servicii socio-educaționale de prevenire a abandonului familial pentru copiii noștri”, „SUPORT – Servicii integrate pentru deprinderi de viață independentă” , „Lucrători de tineret competitivi, pentru tinerii vulnerabili – Programul ERASMUS+” şi „ECHOES – Patrimoniul cultural european: oportunități pentru cetățeni Implicare și incluziune socială”;

▪ Digitalizarea administrației publice locale prin proiectul „Dezvoltarea capacității de planificare strategică și implementare a unui sistem informatic integrat în municipiul Piatra-Neamț”.

 

*imaginile au caracter  ilustrativ

Citește știrea

Actualitate

Crunt sfîrşit! Nouă oameni carbonizaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

n decesele au fost înregistrate de la începutul anului pînă în prezent n recent, două tragedii de acest fel au avut loc într-o singură zi n pompierii vin cu sfaturi utile şi recomandări de sezon n

Un bilanţ întocmit de pompierii nemţeni arată fatul că de la începutul
anului şi pînă în prezent 9 nemţeni au fost ucişi de foc.

„În perioada
1 ianuarie – 23 septembrie 2020, subunităţile ISU Neamţ au
participat la 264 de intervenţii pentru stingerea şi limitarea efectelor
negative ale incendiilor la locuinţe şi gospodăriile populaţiei. Anul
acesta au fost înregistrate nouă persoane decedate ca urmare a
acestor incendii“, se arată într-un comunicat ISU.

Două dintre
decese au avut loc la începutul acestei săptămîni. Ziua de 21
septembrie 2020 a fost fatidică pentru un bărbat de 47 de ani, din
anexa Slobozia- Roznov, care a fost ucis de o ţigară.

În aceeaşi zi
un tînăr de 34 de ani, a murit carbonizat în apartamentul pe care-l
avea într-un bloc din Bicaz. Incendiul din apartamentul de la etajul
III a fost provocat de o lumînare lăsată nesupravegheată. Pompierii
militari mai arată faptul că, anual, 15% din totalul misiunilor
desfăşurate sînt pentru stingerea incendiilor produse la locuinţele şi
gosdpodărtiile populaţiei.

Sezonul rece produce o serie de
schimbări în viaţa şi activitatea comunităţilor, care presupun şi
necesitatea asigurării unor măsuri de reducere a riscului de
producere a incendiilor. Improvizaţiile în cazul folosirii defectuoase
a mijloacelor de încălzire, exploatarea necorspunzătoare a
buteliilor, suprasolicitarea instalaţiilor electrice, duc de cele mai
multe ori la urmări grave.

Avînd în vedere toate aceste
considerente, ISU Neamţ reaminteşte cetăţenilor principale măsuri
de prevenire a incendiilor la locuinţele şi gospodăriile populaţiei. Nu
utilizaţi aparate electrice, cabluri electrice, prize, întrerupătoare,
dispozitive de protecţie cu defecţiuni sau cu improvizaţii. Nu
suprasolicitaţi instalaţia electrică prin folosirea simultană a mai
multor receptori.

Nu lăsaţi nesupravegheate aparatele electrice sub
tensiune, cum ar fi fier de călcat, reşou, radiator, sau alte
asemenea. Nu utilizaţi aeroterme, radiatoare, calorifere electrice
construite artizanal sau defecte ca urmare a suprasolicitării, folosirii
îndelungate sau lovirii. Nu folosiţi siguranţe fuzibile
supradimensionate prin înlocuirea cu o liţă a fuzibilului calibrat. Nu
folosiţi chibrituri, lumînări, lămpi de iluminat cu petrol, în spaţii cu
pericol de incendiu, cum ar fi depozite de furaje, grajduri, magazii
sau poduri. Nu aşezaţi sau păstraţi butelii de gaze în apropierea
oricăror surse de căldură. Nu folosiţi butelii de gaze lichefiate fără
regulator de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de
cauciuc fisurate sau lărgite la capete.

Nu folosiţi flacără pentru
verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune
sau a furtunului – conductei de gaz, verificarea făcîndu-se numai cu
emulsie de apă şi săpun. Nu încălziţi cu flacără buteliile şi nu le
folosiţi culcate, răsturnate sau înclinate. Nu transvazaţi gazul din
butelie în orice alte recipiente şi nu folosiţi butelii improvizate. Nu
lăsaţi mîncarea pe foc, nesupravegheată .

Luaţi-o de la încălzit dacă
trebuie neapărat să părăsiţi bucătăria o perioadă mai îndelungată,
mai ales dacă s-ar putea ivi întîrzîieri neaşteptate. După ce aţi
terminat de gătit, asiguraţi-vă că aţi oprit din funcţionare cuptorul şi
aragazul. Nu păstraţi surse de foc – chibrituri, brichete, lumînări,
lămpi cu gaz – în locuri în care au acces copiii. Este obligatorie
supravegherea copiilor, fiind interzisă blocarea lor în casă cu
lumînări aprinse, sobe plite şi/sau aparate electrice aflate în
funcţiune. Este interzisă depozitarea de materiale combustibile sau
inflamabile în podurile clădirilor.

Este interzisă folosirea
afumătoarelor improvizate sau amplasarea acestora în magazii,
poduri, remize, sub şoproane sau lîngă materiale combustibile.
Afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi materiale
incombustibile şi se amplasează independent de celelalte
construcţii din gospodărie. Pentru asigurarea unei prime intervenţii
în caz de incendiu, se recomandă să aveţi în locuinţă un stingător.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending