Contactează-ne

Eveniment

Ex-şeful FPS Neamţ a scăpat de detenţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ romaşcanul Sorin Dimitriu a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni cu suspendare, într-un dosar ce viza fraude cu fonduri europene ■ sentinţa este definitivă ■ anterior, el primese 4 ani şi o lună cu executare ■ Sorin Dimitriu mai are, însă, şi alte necazuri penale ■

Sorin Dimitriu, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, a obţinut clemenţă la Curtea de Apel din Capitală, care a judecat, la începutul acestei săptămîni, recursul într-un dosar de fraude cu fonduri europene. Magistraţii au stabilit o pedeapsă definitivă de 2 ani şi 8 luni cu suspendare. „În baza art. 91 alin. 1 Noul Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, care se calculează conform art. 92 Noul Cod penal“, se arată, conform mediafax.ro, în minuta Curţii de Apel Bucureşti. Totodată, instanţa a constatat nulitatea unor interceptări din dosar: „Dispune excluderea din materialul probator a probelor constatate ca fiind nelegale, în sensul celor statuate prin decizia nr. 22/2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 177 26.02.2018“. Şi Camera de Comerţ Bucureşti a primit o pedeapsă, trebuind să achite o amendă penală în valoare de 50.000 lei pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. La prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, fostul director al Fondului Proprietăţii de Stat Neamţ primise, în luna ianuarie a acestui an, o pedeapsă mult mai grea, 4 ani şi o lună de detenţie cu executare. Potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, Sorin Dimitriu era condamnat la doi ani pentru folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, la alţi doi ani şi trei luni pentru abuz în serviciu în formă continuată şi la doi ani şi opt luni pentru săvîrşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pedepsele au fost contopite şi la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare a fost adăugat un spor de un an şi cinci luni închisoare.

Ce spuneau procurorii DNA

În acest dosar, Sorin Dimitriu a scăpat de o pedeapsă cu executare, dar mai are procese penale pe rolul instanţelor. În cazul în care s-a dispus sentinţa cu suspendare, Dimitriu era acuzat de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. Aceleaşi acuze erau şi pentru Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB) şi Gabriel – Dan Mihuţ, la data faptei director general în cadrul instituţiei. Laurenţia Vasilescu, la data faptei director economic al CCIB era acuzată de complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. Procurorii au arătat că, începînd cu anul 2009, reprezentanţii CCIB au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, în perioada 2010 – 2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, CCIB, Dimitriu Sorin-Petre, Mihuţ Gabriel- Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale CCIB. „Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte“, conform DNA. CCIB a restituit suma de 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decît cele prevăzute în proiect. Ministerul Educaţiei se constituise parte civilă în proces cu suma de 3.015.918 lei. Pentru recuperarea banilor s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unui imobil ce aparţine CCIB.

Spolierea angajaţilor

Spre finalul anului 2014, Sorin Dimitriu era acuzat că a spoliat angajaţii de drepturile salariale, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării unor proiecte cu finanţare europeană. Salariaţii primeau bani de la angajator, iar prin contracte adiţionale lucrau şi erau plătiţi şi pentru proiectele europene. Conducerea a pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor prin intermediul angajaţilor, determinîndu-i să semneze contracte de „sponsorizare“. Fiecare dădea lunar din veniturile salariale între 30% şi 70% către CCIB, 48 din cei 58 de salariaţi ai Camerei fiind puşi în faţa faptului împlinit. La leafă aceştia primeau doar diferenţa dintre salar şi sponsorizare, plus chitanţa cu suma reţinută. În perioada septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat „sponsorizări“ de circa 4 milioane de lei din care 43.373 lei de la persoane juridice şi 3,97 milioane de la persoane fizice, în principal angajaţi. Banii erau folosiţi de inculpaţi pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia deţineau controlul. „Inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistenţă juridică cu un onorariu exorbitant“, spuneau procurorii DNA. În august 2017 Dimitriu era trimis în judecată, cu aceiaşi coinculpaţi. Asta după ce au decis accesarea şi implementarea mai multor proiecte cu finanţare nerambursabilă atît pentru susţinerea activităţii curente, plăţii salariilor curente ale angajaţilor sau achitarii altor datorii către bugetul de stat sau furnizori, cît şi pentru obţinerea unor avantaje financiare nerambursabile. Scopul inculpaţilor nu a fost doar acela de a derula proiectele europene şi de a beneficia de potenţialele cîştiguri financiare pentru entitate ori pentru angajaţii acesteia, ci şi de a frauda fondurile obţinute, prin utilizarea acestora în alte destinaţii decît cele pentru care au fost alocate, în funcţie de anumite necesităţi ale CCIB. Ministerul Dezvoltarii Regionale se constituise parte civilă în dosarul penal cu 48.790.143,47 de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Copil de şapte ani, accidentat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un copil în vîrstă de şapte ani a fost accidentat de un autoturism, pe 21 ianuarie, pe un drum judeţean din localitatea Bîra. Poliţiştii au stabilit că minorul s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

“Din cercetările preliminarii efectuate de polițiștii Biroului Rutier Roman s-a stabilit faptul că, în timp ce un bărbat, de 42 de ani, din Suceava, conducea un autoturism pe DJ 207 A, în localitatea Bîra, a surprins și accidentat un minor în vîrstă de 7 ani, din Dolj, care s-ar fi angajat în traversarea străzii printr-un loc nepermis și fără să se asigure. În urma impactului a rezultat rănirea minorului, care a fost preluat și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Conducătorul auto a fost testat alcoolscopic, rezultatul fiind negativ. Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Mort în garaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 52 de ani, din Borca, a fost găsit decedat, pe 21 ianuarie, în garajul din curtea unei locuinţe din localitatea menţionată. Poliţiştii au demarat o anchetă pentru a elucida circumstanţele în care s-a produs decesul.

“La data de 21 ianuarie, în jurul orei 06.30, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Bicaz au fost sesizați de către un bărbat de 55 de ani, din Borca, cu privire la faptul că o persoană a decedat în garajul din curtea locuinței. Polițiștii s-au deplasat la fața locului, unde au constatat că aspectele sesizate se confirmă, fiind identificat corpul unui bărbat de 52 de ani, din Borca. Acesta a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamț în vederea efectuării necropsiei și stabilirii, cu exactitate, a cauzei decesului. În funcție de rezultatul expertizei medico-legale, va fi stabilită și încadrarea juridică a faptei. Cercetările continuă”, se precizează în comunicatuld e presă al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Noi reglementări la controlul vehiculelor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ maşinile pot fi oprite în trafic numai în anumite condiţii ■ în unele cazuri se poate proceda la oprirea forţată ■ normele intră în vigoare de de la finele acestei săptămîni ■

Noi norme referitoare la menţinerea ordinii şi siguranţei publice intră în vigoare de la finele acestei săptămîni, mai exact de pe 24 ianuarie 2020, fiind prevederi noi şi în ce priveşte controlul autovehicului de către poliţişti.

Oamenii legii de la Rutier pot opri şi controla o maşină cînd se constată încălcări ale normelor rutiere; în situaţia în care există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală, că persoana a fost prezentă la locul săvîrşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile avînd legătura cu fapta; cînd descrierea corespunde unei persoane căutate potrivit legii; cînd deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii; pentru verificarea deţinerii de către conducătorii vehiculelor a documentelor prevăzute de lege; în condiţiile producerii unor calamităţi naturale, dezastre sau a altor situaţii care pun în pericol siguranţa circulaţiei. Vehiculul se examinează prin vizualizarea compartimentelor care, prin construcţie, sînt destinate transportului pasagerilor şi mărfurilor.

„La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a deschide şi prezenta conţinutul compartimentelor. La efectuarea controlului pot fi folosite animale de serviciu şi/sau mijloace adecvate pentru detectarea obiectelor sau substanţelor. În situaţia în care persoana nu dă curs solicitărilor referitoare la efectuarea controlului vehiculului, poliţistul poate proceda personal la efectuarea activităţilor solicitate, inclusiv prin folosirea forţei“, conform Poliţiei Neamţ. Conducătorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al poliţistului este obligat să rămînă în vehicul, cu mîinile pe volan, iar ceilalţi pasageri să nu deschidă portierele, respectînd indicaţiile acestuia. Oprirea forţată se execută în cazurile în care conducătorul unui vehicul, aflat în mers, nu opreşte la semnalul regulamentar al poliţistului rutier ori atunci cînd conducătorul unui vehicul staţionat intenţionează să-l pună în mişcare fără acordul prealabil al poliţistului rutier.

În realizarea atribuţiilor care îi revin, poliţistul are dreptul să opreasca forţat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii. Astfel, poliţistul rutier este îndreptăţit să utilizeze mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole. Folosirea armamentului din dotare se va face numai în cazurile şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Atunci cînd observă persoane care încalcă dispoziţiile legale ori sînt suspecte de săvîrşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii, poliţistul are dreptul şi obligaţia să legitimeze şi să stabilească identitatea acestor persoane.

Dacă identitatea persoanelor nu a putut fi stabilită, precum şi dac aceste persoane sau altele, prin acţiunile lor, periclitează viata altor persoane, ordinea publică sau alte valori sociale, poliţistul are dreptul să conducă aceste persoane la sediul poliţiei.

În cazurile în care aceştia nu respectă dispoziţiile date de poliţist, acesta este îndreptăţit să folosească forţa. În exercitarea atribuţiilor care îi revin şi atunci cînd există motive verosimile cu privire la săvîrşirea unor infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste poliţistul are dreptul să efectueze, cu respectarea dispoziţiilor legale, controale ale persoanelor şi bagajelor, precum şi ale vehiculelor aflate în circulaţie.

Citește știrea

Trending