Contactează-ne

Eveniment

Ex-şeful FPS Neamţ a scăpat de detenţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ romaşcanul Sorin Dimitriu a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni cu suspendare, într-un dosar ce viza fraude cu fonduri europene ■ sentinţa este definitivă ■ anterior, el primese 4 ani şi o lună cu executare ■ Sorin Dimitriu mai are, însă, şi alte necazuri penale ■

Sorin Dimitriu, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, a obţinut clemenţă la Curtea de Apel din Capitală, care a judecat, la începutul acestei săptămîni, recursul într-un dosar de fraude cu fonduri europene. Magistraţii au stabilit o pedeapsă definitivă de 2 ani şi 8 luni cu suspendare. „În baza art. 91 alin. 1 Noul Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, care se calculează conform art. 92 Noul Cod penal“, se arată, conform mediafax.ro, în minuta Curţii de Apel Bucureşti. Totodată, instanţa a constatat nulitatea unor interceptări din dosar: „Dispune excluderea din materialul probator a probelor constatate ca fiind nelegale, în sensul celor statuate prin decizia nr. 22/2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 177 26.02.2018“. Şi Camera de Comerţ Bucureşti a primit o pedeapsă, trebuind să achite o amendă penală în valoare de 50.000 lei pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. La prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, fostul director al Fondului Proprietăţii de Stat Neamţ primise, în luna ianuarie a acestui an, o pedeapsă mult mai grea, 4 ani şi o lună de detenţie cu executare. Potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, Sorin Dimitriu era condamnat la doi ani pentru folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, la alţi doi ani şi trei luni pentru abuz în serviciu în formă continuată şi la doi ani şi opt luni pentru săvîrşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pedepsele au fost contopite şi la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare a fost adăugat un spor de un an şi cinci luni închisoare.

Ce spuneau procurorii DNA

În acest dosar, Sorin Dimitriu a scăpat de o pedeapsă cu executare, dar mai are procese penale pe rolul instanţelor. În cazul în care s-a dispus sentinţa cu suspendare, Dimitriu era acuzat de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. Aceleaşi acuze erau şi pentru Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB) şi Gabriel – Dan Mihuţ, la data faptei director general în cadrul instituţiei. Laurenţia Vasilescu, la data faptei director economic al CCIB era acuzată de complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. Procurorii au arătat că, începînd cu anul 2009, reprezentanţii CCIB au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, în perioada 2010 – 2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, CCIB, Dimitriu Sorin-Petre, Mihuţ Gabriel- Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale CCIB. „Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte“, conform DNA. CCIB a restituit suma de 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decît cele prevăzute în proiect. Ministerul Educaţiei se constituise parte civilă în proces cu suma de 3.015.918 lei. Pentru recuperarea banilor s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unui imobil ce aparţine CCIB.

Spolierea angajaţilor

Spre finalul anului 2014, Sorin Dimitriu era acuzat că a spoliat angajaţii de drepturile salariale, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării unor proiecte cu finanţare europeană. Salariaţii primeau bani de la angajator, iar prin contracte adiţionale lucrau şi erau plătiţi şi pentru proiectele europene. Conducerea a pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor prin intermediul angajaţilor, determinîndu-i să semneze contracte de „sponsorizare“. Fiecare dădea lunar din veniturile salariale între 30% şi 70% către CCIB, 48 din cei 58 de salariaţi ai Camerei fiind puşi în faţa faptului împlinit. La leafă aceştia primeau doar diferenţa dintre salar şi sponsorizare, plus chitanţa cu suma reţinută. În perioada septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat „sponsorizări“ de circa 4 milioane de lei din care 43.373 lei de la persoane juridice şi 3,97 milioane de la persoane fizice, în principal angajaţi. Banii erau folosiţi de inculpaţi pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia deţineau controlul. „Inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistenţă juridică cu un onorariu exorbitant“, spuneau procurorii DNA. În august 2017 Dimitriu era trimis în judecată, cu aceiaşi coinculpaţi. Asta după ce au decis accesarea şi implementarea mai multor proiecte cu finanţare nerambursabilă atît pentru susţinerea activităţii curente, plăţii salariilor curente ale angajaţilor sau achitarii altor datorii către bugetul de stat sau furnizori, cît şi pentru obţinerea unor avantaje financiare nerambursabile. Scopul inculpaţilor nu a fost doar acela de a derula proiectele europene şi de a beneficia de potenţialele cîştiguri financiare pentru entitate ori pentru angajaţii acesteia, ci şi de a frauda fondurile obţinute, prin utilizarea acestora în alte destinaţii decît cele pentru care au fost alocate, în funcţie de anumite necesităţi ale CCIB. Ministerul Dezvoltarii Regionale se constituise parte civilă în dosarul penal cu 48.790.143,47 de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Poliţist cercetat după ce ar fi stîrnit panică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Ioan Cănărău, liderul Sindicatului Europol Neamţ, a postat pe Facebook că în Roman ar fi doar un echipaj care patrulează ■ Poliţia Neamţ a răspuns că au fost mult mai multe ■ pentru că mesajul poliţistului ar crea panică şi că ar fi dezinformat opinia publică, s-a dispus cercetarea acestuia ■

Liderul Sindicatului Europol Neamţ, Ioan Cănărău, a susţinut că în Roman nu prea au loc verificări pentru prevenirea răspîndirii coronavirusului.

În replică, Poliţia Neamţ vine cu clarificări şi arată că au fost alocate resurse şi au fost echipe mixte cu jandarmi şi militari, care au acţionat pe străzi, pentru a verifica da sînt respectate măsurile de combatere a răspîndirii afecţiunii.

În comunicatul IJP Neamţ se mai arată că informaţiile regăsite în postarea publicată de liderul de sindicat „sînt generatoare de panică în rîndul cetăţenilor“ şi că au fost demarate cercetări. Aşadar, în urma apariţiei în spaţiul public a unor informaţii publicate pe un site de socializare ce aparţine Sindicatului Europol Neamţ, Compartimentul de Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie vine cu următoarele precizări:

„Prin mesajul publicat utilizatorul contului de socilizare susţinea că, în contextul pandemiei, pe raza municipiului Roman acţionează un singur echipaj de poliţie, mesaj ce induce o stare de temere în mod nefondat. Activităţile desfăşurate pentru punerea în aplicare a măsurilor privind restricţionarea circulaţiei conform prevederilor Ordonanţei Militare nr. 3 din 24 martie 200, nu împiedică intervenţia în timp util a echipajelor de poliţie angrenate pentru impunerea normelor legale instituite pe perioada stării de urgenţă la sesizările semnalate de cetăţeni prin SNUAU 112.

La data de 27 martie a.c., la ora publicării articolului, pe raza municipiului Roman acţionau în sistem integrat, echipe mixte formte din 15 poliţişti din structurile de ordine publică, investigaţii criminale şi poliţie rutieră, 4 poliţişti locali, 2 militari şi 7 jandarmi. De asemenea, 2 poliţişti rutieri şi 2 jandarmi asigură desfăşurarea misiunilor de însoţire a persoanelor către localităţile de carantină/izolare şi de escortă a unor convoaie de autovehicule care tranzitează judeţul Neamţ.

Ne delimităm de informaţiile regăsite în această postare întrucît sînt generatoare de panică în rîndul cetăţenilor. De asemenea, în urma apariţiei acestui articol, prin Biroul de Control Intern din cadrul IPJ Neamţ au fost dispuse verificări de specialitate. Legislaţia incidentă în România sancţionează dezinformarea opiniei publice prin distribuirea ştilor false“, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Sindicalişti despre protecţia poliţiştilor

Anterior acestei situaţii, liderul Europol îşi arata îngrijorarea faţă de posibilele repercusiuni ale acţiunilor organizate în stradă de poliţişti, referitoare la raziile de noapte pentru verificarea respectării normelor ordonanţelor militare în vigoare.

În opinia sindicatelor nu există o minimă protecţie a poliţiştilor din stradă care nu prea au măşti, mănuşi,combinezoane de protecţie şi, ca şi în alte rînduri, ar fi „carne de tun“.

„Efectiv am fost îngroziţi de imaginile care au apărut pe reţelele de socializare, referitoare la raziile care s-au făcut în prima noapte, din care era clar că poliţiştii ieşiţi la misiune erau expuşi riscurilor de îmbolnăvire. Cu o simplă măscuţă pe faţă, fără mănuşi, fără combinezoane de protecţie, poliţiştii au verificat zeci de maşini. Ei merg tot neechipaţi să verifice, la domiciliu, persoanele aflate în carantină, expunîndu-se riscului îmbolnăvirii şi putînd duce şi în familii virusul ucigaş“, a declarat Ioan Cănărău.

Acesta susţine că în perioada imediat următoare, dacă raziile de verificare stradală se vor face la fel, ar putea apărea şi în rîndul poliţiştilor primele victime de infectaţi cu Covid 19, care ar putea duce şi la apariţia unui efect de domino, prin care ar putea fi paralizată chiar activitatea Poliţiei. Liderul Sindicatului ofiţerilor de poliţie, Diamant, comisarul Vitalie Josanu, este de acord cu aceste lucruri doar pînă la un punct, susţinînd că a avut o întrevedere personală cu Neculai Catană, comandantul interimar al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ, pentru a remedia deficienţe de genul celor apărute la Roman, privitoare la montarea în holul instituţiei Poliţiei doar a unui singur flacon cu dezinfectant, care s-a golit din prima zi.

Acesta apreciază că, în condiţiile lipsei cronice de materiale sanitare, este practic imposibil de asigurat combinezoane de protecţie şi mănuşi pentru poliţişti, jadarmi, pompieri, acestea find necesare în primul rînd pentru protecţia cadrelor medicale, aflate în prima linie a «frontului» în războiul contra Covid 19.

„Este adevărat că în prima noapte a acestor razii au apărut în spaţiul public imagini despre un mod absolut de nerecomandat în relaţiile cu cetăţenii, respectiv acela cu un poliţist care a băgat capul pe geamul unei maşini pentru a discuta cu şoferul oprit în trafic, preluînd documentele acestuia şi punînd mîna, fără mănuşi, pe actele prezentate. Nu sînt însă de acord cu faptul că şi poliţiştii ar trebui dotaţi cu acele combinezoane de folosinţă unică, pentru că trebuie să fim realişti, statul nu are cum să asigure pentru toată lumea, medici, personal medical, poliţişti, jandarmi şi pompieri astfel de echipamente de protecţie, fie şi pentru faptul că aceste materiale de unică folosinţă sînt greu de procurat. În discuţia cu domnul comisar Neculai Catană am stabilit că situaţii ca aceea de la Poliţia Roman, cînd în prima zi de instalare a unui dozator cu dezinfectant, care s-a terminat pînă la sfîrşitul programului, nu se vor mai repeta“, a declarat Vitalie Josanu.

Cei doi lideri de sindicat au căzut însă de acord cu faptul că în această perioadă nu se pot organiza proteste sindicale şi nici nu e cazul să se facă acest lucru, problemele punctuale putînd fi rezolvate pe calea dialogului cu cei aflaţi la comada Poliţiei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Judecat pentru cumpărare de influenţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un tînăr din Sagna a vrut să-i dea şefului de post 150 de euro, dar a fost denunţat ■ acuzatul mai avea un dosar penal pentru o infracţiune la regimul circulaţiei ■

Procurorii de la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirerea penală şi au dispus trimiterea în judecată a unui tînăr de 28 de ani, din Sagna, acuzat de cumpărare de influenţă.

Este vorba de Cristinel Chihălău, care la data faptei a fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore şi apoi plasat în arest la domiciliu. „În temeiul art. 348 alin. 2 raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, menţine ca legală şi temeinică măsura preventivă a arestului la domiciliu luată faţă de inculpatul C.C.V.“, conform instanţei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Totul s-a întîmplat pe 3 martie 2020, cînd tînărul a venit cu banii promişi la şeful de post din comună. Asta pentru că avea un „necaz“ cu legea şi dorea să scape de el prin oferirea unei sume de bani. „Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Neamţ, în baza ordonanţei de delegare şi sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ, au prins în flagrant un bărbat în vîrstă de 28 de ani, imediat după ce a dat suma de 150 euro unui agent de poliţie, şeful Postului de Poliţie Sagna, din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ, pentru ca acesta să-şi exercite influenţa pe lîngă un coleg poliţist pentru a-l determina să propună o soluţie de netrimitere în judecată într-un dosar privind o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice“, conform unui comunicat al Serviciului Judeţean Anticorupţie Neamţ.

Urmare a flagrantului, procurorul de caz a dispus continuarea urmăririi penale pentru săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă. Se pare că nemţeanul ar fi avut în lucru un dosar penal pentru conducere fără permis, iar cu 150 de euro voia să scape de acuze. Efectul a fost invers şi s-a ales cu un nou dosar.

Citește știrea

Eveniment

Nemţeancă ucisă de gripa porcină, la Paris

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ femeia avea 42 de ani şi a stat intubată la o secţie ATI a unui spital din Paris timp de 5 săptămîni ■ trupul neînsufleţit va fi incinerat ■ urna şi lucrurile ei vor fi aduse în ţară după ce se vor deschide graniţele ■ nemţeanca era absolventă a unei facultăţi de limba franceză şi germană, înainte de deces urmînd în Franţa cursuri de masaj japonez ■

În plină pandemie de Coronavirus, cînd în întreaga lume se moare pe capete de această afecţiune, o familie din Roman a fost lovită de o veste cumplită: fiica lor în vîrstă de 42 de ani, care trăia în localitatea Chartres, pe Valea Loarei, la 80 de kilometri de Paris, a murit. Decesul s-a consemnat într-un spital din capitala Franţei, dar nu a fost cauzat de temutul virus ucigaş, ci de gripă porcină, cunoscută şi sub denumirea de gripă mexicană, afecţiune izbucnită în 2009 pe continental nord-american.

„Pe 26 martie am primit un telefon prin care am aflat o veste cumplită şi anume aceea că fiica noastră, în vîrstă de 42 de ani a murit într-un spital din Paris, la Salpetriere, unde a fost transportată de la spitalul din Chartres, după ce s-a îmbolnăvit grav de o gripă. Timp de cinci săptămîni cît a stat la ATI, a fost deconectată de la aparate doar o singură dată şi pentru cîteva minute, pentru a vedea dacă poate rezista fără suportul lor. Starea ei era deosebit de gravă, aflîndu-se în comă indusă, timp în care era intubată şi hrănită artificial, prin perfuzii. Pentru că nu avea asigurare medicală, am fost sunaţi de prietenul ei şi i-am făcut în România una internaţională.

Noi credem că a fost vorba tot de Coronavirus, dar ni s-a comunicat că diagnosticul care i-a fost pus la spitalul francez, unul din cele mai mari unităţi publice din Europa, a fost acela de gripă tip A (H1N1), cunoscută ca fiind gripa porcină sau gripă mexicană. Nu am crezut nici o clipă că nu va putea fi salvată în Franţa, o ţară în care medicina e avansată. Fiica mea era bolnavă de mică, de astm bronşic, de care s-a îmbolnăvit în urma unei rujeole, timp în care i s-au administrat multe antibiotice, ce i-au slăbit sistemul imunitar şi i-au afectat şi rinichii. Ani de zile, în copilărie, am tratat-o fie la Slănic Moldova, fie la Govora, dar a rămas cu aceste probleme repiratorii, provocate de astmul bronşic, crizele findu-i potolite doar de folosirea unui spray“, ne-a mărturisit tatăl romaşcancei, C.L., realizator al unei emisiuni săptămînale la un post local de televiziune din Roman.

Acesta ne-a mai spus că fiica sa, absolventă a unei facultăţi de limba franceză şi germană a fost căsătorită în Italia, în Sicilia, unde a locuit 10 ani, timp în care afecţiunea de care suferea i s-a ameliorat, datorită climei mediteraniene. După 10 ani de mariaj şi o căsnicie terminată cu un divorţ a părăsit Sicilia, a revenit în România şi s-a stabilit la Piatra Neamţ. Părinţii ei au mai spus că fiica lor a plecat apoi la Chartres, la prietenul ei, dar nu s-a acomodat cu climă semicontinentală, influenţată de curenţii dispre Oceanul Atlantic, iernile foarte reci.

Urma un curs de masaj japonez şi vroia să-şi deschidă un cabinet

Romaşcanca venea destul des în ţară, ultima dată fiind însoţită şi de prietenul ei din Franţa, locuind la Piatra Neamţ. În momentul în care a contactat virusul de tip A (H1 N1) ea urma un curs de reconversie profesională , învăţînd masaj japonez, după exemenele de specializare intenţionînd să-şi deschidă un cabinet.

Regretul părinţilor este acela că, pentru moment, nu o pot înmormînta acasă, la Roman şi că pentru o perioadă nu vor avea unde aprinde o lumînare. „Am vorbit cu prietenul ei la telefon. La începutul săptămînii viitoare (documentarea a fost făcută sîmbătă, 28 martie – n.r.) urmează a fi incinerată şi cînd se va putea, după ridicarea restristricţiilor de circulaţie impuse de pandemia de coronavirus, prietenul ei ne va aduce acasă urma cu cenuşa ei şi atunci îi vom face o înmormîntare creştinească.

L-am chemat acasă pe părintele Mihăiţă Popovici, care i-a făcut o slujbă, imediat ce am aflat vestea morţii fiicei. Astăzi (sîmbătă – n.r.) am plătit slujbele creştineşti care trebuie făcute în conformitate cu tradiţiile noastre ortodoxe: la 9 zile şi la 40 de zile“, a mărturisit tatăl femeii.

Acesta spune că, în ciuda faptului că mai au două fete, vor rămîne neconsolaţi de decesul fiicei lor, moartă departe de ţară şi în sufletul lor va rămîne un gol imens. Gripa A (H1N1) numită şi gripă porcină, gripă mexicană sau gripă nord-americană a izbucnit în Mexic, în luna aprilie 2009 şi a evoluat ca o pandemie, răspîndindu-se în întreaga lume.

Deşi iniţial a fost o boală gripală uşoară şi cu mortalitate relativ scăzută, de la prima declanşare, din aprilie 2009 şi pînă în august 2010, cînd Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat sfîrşitul pandemiei, afecţiunea a provocat între 150.000 şi 575.000 de decese în întrega lume. Medicii spun că această boală gripală relativ uşoară se manifestă la om cu febră moderată, cu afectarea organelor respiratorii superioare, naso-faringiene şi mai rar cu tulburări gastro-enterice.

Boala survine la persoane cu sistemul imunitar slăbit, la bolnavi cronici, dar şi la femei gravide, copii şi persoane obeze. Specialiştii mai susţin că există o mare asemănare între gripa AH1N1 şi gripa spaniolă, tot un virus H1N1, dar aviar, care afectează mai mult tinerii, cu vîrste cuprinse între 5 şi 35 de ani şi mai puţin bătrînii. Toate cazurile anchetate şi raportate de ţări către OMS au fost intra-umane.

Specialiştii mai spun că sezonul gripal începe toamna şi se încheie primăvara. Epidemia de gripă din 2009 s-a declanşat pentru prima dată în Mexic, OMS susţinînd că răspîndirea virusului a fost favorizată de circulaţia mare a persoanelor la nivel planetar.

Simptomele infecţiei cu gripa porcină la oameni sînt similare cu simptomele gripei sezoniere şi includ: febră, oboseală, lipsă a poftei de mîncare, tuse, dureri în gît şi la unele persoane stări de vomă şi diaree. Conform OMS, în 2009, în Franţa au existat 11.629 de cazuri de îmbolnăviri, din care 32 de persoane au murit. În acelaşi an, în România s-au îmbolnăvit de gripă porcină 5.990 de persoane, din care au decedat 82 , toate nevaccinate.

Citește știrea

Trending