Eveniment centenar. „Zborul Marii Uniri“

La data de 24 aprilie 1980, ca un ilustru anonim, ignorat de oficialităţi, trecea în nefiinţă maiorul (r) Vasile Niculescu, intrat în istorie datorită zborului pe care l-a efectuat pe 23 noiembrie 1918, ca purtător al mesajului despre Unire al moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, împreună cu o mulţime de manifeste şi cu scrisoarea primului-ministru Ion I. C. Brătianu adresată Consiliului Naţional Român Central. Zborul a fost dramatic. A fost efectuat între Bacău şi Blaj (fiind prima legătură pe calea aerului între România şi Transilvania după Pacea de la Bucureşti), cu un avion fragil, cu aripi de pânză, tip Farman 40, cu carlingă deschisă, lipsit de armament şi paraşute, fără dirijare de la sol, folosind doar harta militară şi busola, în condiţii de iarnă grea, pe un ger de -40 de grade. Zburând la numai 2.600 de metri altitudine peste munţi, cei doi membri ai echipajului (Vasile Niculescu şi Victor Precup), nu au avut alt mijloc de protecţie decât stratul gros de parafină care le acoperea faţa. La întoarcere, aduceau vestea că pe 1 decembrie românii din Transilvania se vor uni cu ţara, în cadrul unei adunări populare la Alba Iulia. Mai aduceau o serie de documente importante care trebuiau să ajungă în Regat şi o frântură de piatră din monumentul ridicat în anul 1848 de către români pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, împreună cu semnăturile a sute de români inscripţionate pe pânza avionului. Fiu al Rădăuţilor, viaţa pilotului Vasile Niculescu a fost zbuciumată, dar exemplară, dedicată aviaţiei militare, fiind marcată de demnitate deplină şi profund patriotism. Nu s-a plâns de lipsa de recunoştinţă a semenilor, ostoindu-şi amarul cu deosebit talent prin desen şi pictură, fiind mai presus de toate un părinte şi un bunic iubitor. Târziu, abia în 1998, după dispariţia sa, oficialităţile şi-au adus aminte de el, i s-au recunoscut meritele, a fost declarat Erou al Marii Uniri, s-au scris cărţi despre viaţa şi cariera sa, iar în comuna Mărgineni, de lângă Bacău, a fost ridicat un monument al eroilor, coloana acestuia susţinând o machetă a avionului cu care s-a realizat eroicul drum de peste Carpaţi. Comemorarea maiorului aviator Vasile Niculescu va fi marcată chiar în ziua morţii sale, 24 ianuarie prin ample manifestări: Primăria Rădăuţi, cu Consiliul Judeţean Bacău, cu ARPIA Bacău, filiala Rădăuţi a Asociaţiei Cultul Eroilor şi alte instituţii şi asociaţii din judeţul Suceava organizează la Consiliul Local şi cimitirul Rădăuţi, un ceremonial militar cu participarea elevilor de la Şcoala Militară de Aviaţie, Colegiul Militar Ştefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc şi ale unor aeronave ale Aviaţiei Militare Române. Stareţul Mănăstirii Bogdana va oficia o slujbă de pomenire, după care vor urma ceremonialul militar, depunerea de coroane, alocuţiuni etc, iar în 26 aprilie, Consiliul Judeţean Suceava îl va declara Cetăţean de Onoare (post-mortem) al Judeţului Suceava. Personal, l-am cunoscut şi apreciat pe maiorul Vasile Niculescu, devenit un obişnuit al urbei noastre, în care a trăit lungi perioade şi unde a şi murit, în casa fiicei sale mai mari, Magda, căsătorită cu Iuliu Bălan, ambii cunoscuţi şi apreciaţi ingineri ai Combinatului de Fire şi Fibre Sintetice de la Săvineşti. La manifestările omagiale va fi prezentă nepoata aviatorului, Astrid Mallet, care se dovedeşte a fi nu doar extrem de grijulie, ci şi deosebit de mândră de curajul şi patriotismul bunicului ei. La ceas de reculegere, să ne plecăm cu recunoştinţă în faţa memoriei celui evocat, maiorul Vasile Niculescu, eroul „Zborului Marii Uniri“.