Publicitate

■ un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Senat ■ evazioniştii ar putea scăpa de detenţie dacă achită prejudiciul majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzi şi penalităţi ■

Un proiect de lege, care aduce modificări în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, a fost adoptat de Senatul României zilele trecute. El a fost iniţiat la sfîrşitul anului trecut de un grup de parlamentari PSD şi stipulează că evazioniştii ar putea scăpa de urmărirea penală sau de pedeapsa cu închisoarea dacă acoperă prejudiciul şi anumite sume suplimentare. În expunerea de motive, iniţiatorii, printre care şi celebrul parlamentar Cătălin Marian Rădulescu, spun că cel mai important în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală este recuperarea prejudiciului suferit de stat. De asemenea, iniţiatorii au avut în vedere şi starea sistemului judiciar românesc în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie şi gradul de aglomerare cît şi numeroasele cauze în care România a fost condamnată la instanţele internaţionale pentru aceste condiţii. „Trebuie avut în vedere că scopul pedepselor este prevenţia, reeducarea dar şi recuperarea prejudiciilor şi nu menţinerea unei persoane în detenţie, fapt ce atrage şi mai multe cheltuieli din partea statului. Dacă inculpatul acoperă în totalitate prejudiciul şi nu mai execută pedeapsa efectivă cu închisoarea, statul va avea de cîştigat de două ori: va recupera prejudiciul creat integral, într-un timp relativ scurt şi nu va mai efectua cheltuieli cu detenţia condamnatului. Astfel, se vor evita situaţiile actuale în care statul nu recuperează prejudiciul ori îl recuperează foarte greu şi într-un timp îndelungat“, arată deputatul Cătălin Rădulescu. În ceea ce priveşte articolul 10 din Legea nr. 241 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, s-a propus modificarea alineatului (1) , care să aibă următorul cuprins: „în cazul săvîrşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul urmăririi penale, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală“. Totodată, proiectul prevede introducerea a trei noi alineate. Ultimul dintre ele stipulează clar că, dacă în cursul judecăţii pînă la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi, în termen de 3 ani, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În situaţia în care condamnatul nu acoperă suma dispusă în termenul stabilit, suspendarea executării sub supraveghere se va transforma în pedeapsa închisorii cu executare. „E o prioritate pentru noi recuperarea prejudiciului şi aducerea banilor la buget şi nu trimiterea oamenilor la închisoare“, a declarat iniţiatorul amendamentului, preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Robert Cazanciuc. Proiectul mai prevede că evaziunea fiscală să fie sancţionată cu pedepse cuprinse între 2 şi 15 ani de închisoare sau mai mult, în cazul pedepselor majorate. Mai exact, pentru asocierea în vederea săvîrşirii infracţiunii menţionate, pedeapsa cu închisoarea este cuprinsă între 5 şi 15 ani, iar dacă prejudiciul depăşeşte 500. 000 de euro, pedeapsa se majorează cu 7 ani. Proiectul iniţiat de parlamentarii PSD va merge la Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Dacă trece şi de acest for, iniţiativa va fi trimisă preşedintelui ţării pentru promulgare.

Ziua Z

Reamintim că o operaţiune de pe 16 mai, intitulată „Ziua Z“, a DIICOT, cînd toată ţara a fost răscolită de procurorii de la crimă organizată, a vizat şi judeţul Neamţ, fiind efectuate percheziţii la fel ca în Bucureşti şi Buzău, Braşov, Ilfov, Bihor, Covasna, Sălaj, Prahova etc. S-a urmărit destructurarea a trei grupări infracţionale organizate, membrii acestora colaborînd şi interacţionînd între ei la comiterea infracţiunilor din domeniul fraudelor fiscale (evaziune) , fraude din domeniul criminalităţii informatice, infracţiuni de fals şi uz de fals. „Un prim grup infracţional organizat este format din trei cetăţeni libanezi şi patru români, care, în perioada 2011-2015, a creat un circuit economic, comercial şi financiar fictiv, între mai multe societăţi, create special în scopul eludării obligaţiilor fiscale de plată către bugetul statului. Prejudiciul cauzat este de 4. 785. 134 lei (din care 2. 899. 899 lei cu titlu de TVA şi 1. 885. 235 lei cu titlu de impozit pe profit) “, arăta DIICOT într-un comunicat. Aceeaşi sursă a mai arătat faptul că pe parcursul activităţii infracţionale, liderul acestui grup a avut nevoie de documente de identitate falsificate, iar pentru obţinerea acestora a apelat, în anul 2016, la un suspect, care la momentul respectiv era ofiţer al SJIPI Buzău. Din cercetări s-a stabilit că acesta făcea parte dintr-un grup infracţional organizat, profilat pe săvîrşirea de fapte de criminalitate informatică şi falsificarea de documente de identitate. Liderul acestui grup, domiciliat în Braşov, avea şi rolul de a falsifica cărţi de identitate, paşapoarte, permise de conducere, cărţi de şedere temporară pentru cetăţeni străini, din grupare făcînd parte alte 14 persoane domiciliate pe raza mai multor judeţe.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.