Contactează-ne

Prima pagină

Elevi pe Ceahlău, pe „urmele“ unor „turişti“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ elevi de la Şcoala Grinţieş şi de la Liceul Pipirig au participat la o acţiune de ecologizare pe munte ■ vremea potrivnică nu i-a împiedicat să-şi ducă la bun sfîrşit misiunea ■ şi au avut de muncă, pentru că mai sînt destui neaveniţi pe munte care-şi zic turişti ■

Parcul Naţional Ceahlău a fost, anii trecuţi, mai mult în atenţia unităţilor şcolare sau a asociaţiilor cu activitate în domeniul mediului cu prilejul „Zilei de curăţenie globală“, cînd voluntarii uniţi sub sloganul „Let’s do it!“ s-au avîntat în diferite zone alpine sau pe cărările muntelui în acţiuni de ecologizare. Anul acesta, unităţile de învăţămînt şi diverse entităţi din judeţ s-au concentrat pe areale aflate în imediata apropiere, iar pentru zona Parcului Naţional Ceahlău nu s-au anunţat voluntari. Direcţia de Administrare a Parcului Ceahlău, structură condusă de condusă de Cătălin Gavrilescu, a apelat la şcolile care derulează în acest an un proiect de tip „Ranger junior“, iniţiat de Asociaţia Ecologică Corolar şi sprijinită de Consiliul Judeţean Neamţ. Astfel, spre munte au plecat elevii de la Şcoala Grinţieş şi Liceul Pipirig, unii cu experienţă de mici rangeri, iar alţii aflaţi la o primă ascensiune pe Ceahlău. Treizeci de copii conduşi de profesorii Cristian Vatamanu de la Liceul Pipirig şi Mihai Panţiru, Cristina Vatamanu şi Daniel Dieaconu de la Şcoala Grinţieş au pornit împreună cu rangerii profesionişti ai parcului, echipaţi cu mănuşi şi saci pe traseele cele mai umblate ale muntelui. Din păcate, a fost ploaie şi ceaţă pe munte, condiţii grele pentru tinerii voluntari, dar „împotrivirea“ naturii nu i-a împiedicat pe elevi să-şi ducă la capăt misiunea. Şi au avut de muncă, deoarece „urmele“ trecerii „turiştilor“ prin masiv erau mai mult decît vizibile. Asta mai ales iar în zonele prevăzute cu bănci unde tronau adevărate mormane de deşeuri, răscolite de corbi sau cîini şi asta în ciuda patrulărilor zilnice ale rangerilor. Un copil, culegînd o cutie de bere goală, se întreba de ce băutorul a aruncat- o aproape de vîrful muntelui. „Poate a cărat-o plină pînă acolo, s-a bucurat de gustul ei şi apoi a aruncat-o între jnepeni după ce se golise şi devenise uşoară“, a spus şcolarul. Nota bene, elevii au întîlnit şi turişti cu saci de gunoaie coborînd de pe munte şi atunci cînd sacii s-au umplut şi au cerut sprijin celor ce coborau, aceştia nu s-au sfiit să-i ajute. Rangerii Costel Ciucănel şi Florin Sava şi şeful pazei, Constantin Andraş, au fost mulţumiţi de efortul tinerilor, dar şi de faptul că traseele sînt mai curate ca în anii precedenţi. Contează activitatea rangerilor, dar poate şi o mai bună înţelegere a naturii din partea celor care urcă pe Ceahlău. Un munte unic în România, neasemuit de frumos şi în jurul căruia s-au ţesut multitudine de legende, dar întinat de indivizi ce-şi asumă aiurea titulatura de turist.

Revenind la Asociaţia Ecologică Corolar Crăcăoani, aceasta a lansat, în acest an, proiectul „Ranger Junior în munţii Neamţului“, în colaborare cu direcţiile de administrare ale Parcurilor Ceahlău, Cheile Bicazului-Hăşmaş şi Vînători Neamţ. La activităţi au participat şi urmează să participe elevi şi profesori din Crăcăoani, Agapia, Pipirig, Ceahlău, Poiana Largului, Piatra Neamţ, Bicazu Ardelean şi Grinţieş. De altfel, dascălii şi şcolarii din Crăcăoani au continuat o activitate începută în 2007 şi continuată an de an de către grinţieşenii profesorului Daniel Dieaconu, rezultatul fiind pregătirea unor generaţii de rangeri juniori. „Referitor la proiectul acestei veri, prima acţiune s-a desfăşurat la final de iunie în Parcul Natural Vînători Neamţ, mai precis printr-o excursie tematică care a fost totodată şi lansarea proiectului. Copii din Grinţieş, Poiana Largului şi Pipirig s-au alăturat celor din Crăcăoani pentru o sărbătorire a Zilei biodiversităţii, prin activităţi de foto-safari, protagoniştii fiind, bine înţeles zimbrii, itinerarii spirituale printr-un drum al mănăstirilor şi o drumeţie la lacul Cuejdel. Pe 7 iulie, elevii din şcolile participante în proiect au pornit spre munte pentru o primă tabără ranger-junior în Parcul Naţional Ceahlău, deşi condiţiile meteorologice se arătau potrivnice, ploi şi ceţuri înconjurînd muntele. În ciuda ceţii şi ploii, micii rangeri au reuşit să ajungă la Detunate, pentru o lecţie de geologie, la grota pătrată sau la cele două avenuri. În drumeţia spre Ocolaşul Mic, au fost văzute caprele negre ce se iţeau din ceaţă pe Masa Dacică şi au fost admirate florile de colţ întinse într-un covor sub Pavilion şi lîngă Clăile lui Miron“, declara profesorul Daniel Dieaconu. Din spusele sale aveam să aflăm că rangerul care i-a însoţit a fost Andrei Chelaru, cel care le-a prezentat copiilor importanţa ariilor protejate, rolul rangerilor în ocrotirea naturii şi rolul pe care îl poate avea un ranger-junior, iar salvamontiştii Cătălin Rusu şi Sebastian Gălbează, le-au detaliat tehnici de salvare şi informaţii privind legile muntelui.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bătaie de joc: CJ Neamţ cheltuie în pandemie zeci de mii de euro pe foişoare şi fotografii. La spital, un bolnav mănâncă de 15 lei pe zi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un foişor la Văleni costă 20.000 de euro ■ CJ a mai cheltuit în iunie pentru servicii fotografice şi pentru o hartă turistică alţi aproape 20.000 de euro ■ pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi s-au dat “doar” 7.000 de euro ■ un bolnav la Spitalul judeţean are normă de hrană de doar 15 lei/zi ■

Bătaie de joc. În plină epidemie de COVID-19 şi în “pandemie” de sărăcie, banii nemţenilor sunt aruncaţi pe prostii. 20.000 de euro un foişor la Văleni, în septembrie, alţi 20.000 de euro pentru servicii fotografice şi o hartă turistică, în iunie, alţi 7.000 de euro pentru amenajarea şi întreţinerea unor spaţii verzi în iulie.

Fără număr, fără număr şi prin achiziţie directă. Aşa s-au cheltuit banii la Consiliul Judeţean Neamţ în aceste luni. Doar din cele trei exemple enumerate, câte or mai fi, dar încă nu am aflat de ele, se adună suma “rotundă” de 45.000 de euro. 220.000 de lei, ca să nu ne mai încurcăm în mărunţişuri.

Un bolnav internat în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ mănâncă de 15 lei pe zi, din “bunăvoinţa” celor care conduc CJ. Facem un calcul? Aproape 15.000 de bolnavi ar fi avut ce mânca într-o zi sau, dacă vreţi, un bolnav ar fi avut mâncare pentru 15.000 de zile. Vreo… 41 de ani.

Dar nu, în trei luni banii aceştia, s-au dus pe un foişor la Văleni, pe fotografii, pe o hartă pentru turiştii care abia mai ajung în judeţ şi pe tăiat iarbă… la câini. Foişor, fotografii, hartă şi iarbă tăiată de zeci de mii de euro. Asta e pentru ei. Bolnavi care mănâncă lături de 15 lei pe zi într-un spital în care bătrânii sunt ţinuţi şi câte 14 ore în curtea unităţii, pe un scaun, cu perfuzia lîngă ei, în frig şi ploaie, până când sunt diagnosticaţi. Apoi, dacă sunt internaţi, intră la meniul “de lux” de 15 lei zilnic. Asta e pentru noi.

Chiar mai contează dacă la guvernare e PNL sau la conducerea CJ Neamţ e PSD? Chiar nu vedem, nu înţelegem cifrele? Chiar nu vedem, nu înţelegem calculele? Chiar nu vedem în ce hal am ajuns? Să votăm de ani de zile politruci de lux care să cheltuie sute de mii din banii noştri pe foişoare, fotografii, hărţi şi iarbă şi să ne umilim tot de ani întregi în faţa lor pentru ca alor noştri părinţi, bunici, copii, când ajung în spital, să li se arunce în scârbă în farfurie lături de 15 lei? Asta ne-am dorit? Nu ştiu, dar ştiu sigur că asta avem. Şi merităm. Până la proba contrarie.

Citește știrea

Actualitate

ULTIMA ORĂ: Două localităţi din Neamţ, în carantină

Știre publicată în urmă cu

în data de

Localităţile Taşca şi Tarcău vor fi în carantină, începând de miercuri, 21 octombrie, conform unei hotărâri luate de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. Perioada de carantină se va întinde pe parcursul a 14 zile.

Vom reveni.

 

sunt luate următoarele măsuri restrictive: Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) în spații închise și deschise;

  • Se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, inclusiv a teraselor, în interiorul și exteriorul clădirilor;
  • Se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc;
  • Se interzice activitatea cu publicul a structurilor de primire turistică;
  • Se interzice organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte;
  • Slujbele religioase vor fi oficiate doar în exteriorul clădirilor, fiind permisă prezența a maxim 20 de persoane;
  • Se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul și gura, pentru toate persoanele care au împlinit 5 ani, prezente în spațiile publice închise și deschise;
  • Se suspendă cursurile școlare care presupun prezența „față în față” pentru toate unitățile de învățământ, cursurile urmând a se desfășura online;

Se limitează la maxim deplasarea persoanelor pe raza acestor localități.

 

Este permisă intrarea / ieșirea persoanelor pentru:

  • transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, al materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în zonele carantinate, precum și aprovizionării populației;
  • persoanele care locuiesc în zonele carantinate și desfășoară activitate profesională în afara zonelor carantinate;
  • persoanele care locuiesc în afara zonelor carantinate și desfășoară activitate profesională în zonele carantinate;
  • persoanele care realizează activități agricole sau pentru comercializarea de produse agroalimentare;
  • deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
  • urgențe medicale.

Toate persoanele prevăzute vor prezenta autorităților competente legitimație de serviciu valabilă, adeverință de salariat eliberată de angajator sau alt document care să ateste activitatea profesională, iar pentru deplasarea din alte motive decât profesionale  vor prezenta o declarație din care să rezulte motivul justificat al depasării.

Este permisă tranzitarea localităților de către persoanele care nu au domiciliul pe raza acestora, fiind interzisă oprirea în aceste localități.

Citește știrea

Actualitate

Protest al angajaţilor de la Protecţia Copilului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ei îşi cer salariile restante ■ sute de copii și adulți cu dizabilități ar putea rămâne de luna viitoare fără hrană și căldură ■

Angajaţii DGSAPC Neamţ protestează, marţi, 20 octombrie, în centrul oraşului Piatra Neamţ.

Conform unui comunicat de presă emis zilele trecute de reprezentanţii DGASPC, „nemulțumirile sunt declanșate de faptul că sute de copii și adulți cu dizabilități vor rămâne de luna viitoare fără hrană și căldură. Totodată, angajații sunt revoltați din cauză că nu au fost achitate salariile aferente lunii septembrie și, din păcate, nici nu există perspective de acordare a drepturilor bănești cuvenite în viitorul apropiat.

Bugetul sistemului de protecție al județului Neamț, în speță al DGASPC Neamț, se compune în proporție de aproximativ 70% din fonduri provenite de la bugetul de stat, diferența provenind din fondurile Consiliului Județean Neamț.

În anul 2020, DGASPC Neamț ar fi trebuit să primească de la bugetul de stat, (din cota defalcată din TVA conform standardelor minime de cost) peste 80 de milioane de lei, jumătate fiind destinată copiilor, restul pentru adulții cu dizabilități. Până acum s-au primit de la bugetul de stat aproximativ 54 de milioane de lei din care peste 31 de milioane de lei pentru adulții cu dizabilități, restul fiind pentru copii. Totodată, din bugetul Consiliului Județean s-au alocat DGASPC Neamț aproximativ 54 de milioane de lei, sumă reprezentând contribuții pentru funcționarea centrelor de copii, a centrelor de adulți și investiții sau cofinanțare pentru proiectele cu finanțare națională sau europeană implementate de DGASPC Neamț.

Pentru a fi asigurată activitatea DGASPC Neamț până la finalul anului ar fi necesară alocarea de la bugetul de stat a unei sume de aproximativ 31 de milioane de lei.

Precizăm că DGASPC Neamț are circa 1.400 de angajați (salariați centre copii, centre adulți, asistenți maternali și aparat propriu)”.

 

Citește știrea

Trending