Contactează-ne

Actualitate

Electoratul PSD, ca electorat de stânga, este jignit zilnic de către liberali şi de Klaus Iohannis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Există încă în România un procentaj ridicat al populaţiei defavorizate, fără venituri sau cu venituri reduse, care definesc pătura săracă. Acest procentaj se va regăsi totdeauna în procentele electorale ale partidelor de stânga, nu de dreapta.

Singurul de stânga, consistent, este PSD, chiar dacă acesta displace liberalilor, în frunte cu Klaus Iohannis. Nu procentul sărăciei îi preocupă pe liberali, ci procentele PSD, pe care vor să le scadă, până la scoaterea acestui partid din Parlament.

Liberalii se îmbată cu apă rece, considerând că vor eradica sărăcia, dacă elimină PSD de pe scena politică, impunând electoratului acestuia să migreze spre dreapta. După 1990, am fost împinşi să credem că esenţa democraţiei e doar de factură liberală, ceea ce este aberant. Unii sunt tentaţi să jure că liberalii ar fi fervenţi apărători ai Constituţiei, unul din principalii piloni ai democraţiei.

Se înşeală amarnic, deoarece chiar Iohannis, liderul liberal suprem, calcă cu nonşalanţă pe litera şi spiritul Constituţiei. Printre principalele principii ale democraţiei se numără „pluralismul politic“ şi „reprezentativitatea“. În România există un electorat de stânga, care are dreptul să fie reprezentat de cel puţin un partid de stânga, precum PSD şi mai recent, Pro România.

După cum s-a recunoscut la recentul Congres Extraordinar al PSD, în acest partid au existat practici nedemocratice şi „uscături“, de care noua conducere aleasă se dezice public, după cum s-a dezis şi electoratul de stânga, în 2019. Este firesc să fie aduse public acuze la adresa acestor practici sau a unor persoane din PSD, care favorizează aceste practici.

Dar să- şi facă Klaus Iohannis şi liberalii o agendă zilnică, din a condamna în devălmăşie întreg PSD, care este legat ombilical de electoratul său, este semnalul indubitabil că liberalilor li s-a dereglat busola democraţiei. În pragul unei importante etape electorale, liberalii declară zilnic că singura lor preocupare este eliminarea sau diminuarea până la nesemnificativ a ponderii PSD din toate structurile statului de drept, începând cu Parlamentul.

Când liberalii semnalează dezastrul României să nu uite că la acesta au contribuit major

Este un atac în formă continuată la adresa democraţiei, dar totodată un afront impardonabil la adresa electoratului de stânga, care susţine acest partid.

Singura sancţiune aplicabilă PSD, pentru practici nedemocratice sau pentru persoanele compromise din partid, este votul electoratului de stânga, vot care nu are nicio tangenţă cu acuzele zilnice ale liberalilor.

Nu e permis nimănui să jignească zilnic acest electorat, care în comparaţie cu clasa politică, s-a dovedit a fi mult mai responsabil. Pentru că acest electorat de stânga a fost cel care a sancţionat PSD la alegerile din 2019 şi acest act responsabil nu trebuie confiscat de PNL, pentru a profita ca de un merit propriu.

Dacă acum PSD se găseşte pe calea reformării sale, aceasta se realizează exclusiv sub presiunea propriului electorat, care l-a avertizat în 2019, continuând şi în prezent, menţinându-i cota de susţinere sub 30%. Lecţia de responsabilitate a electoratului de stânga ar trebui însuşiită şi de electoratul PNL, care nu sancţionează în nici un mod propagarea urii în societatea românească de către liderii liberali şi Klaus Iohannis.

Beneficiul „pluralismului politic“ a fost „alternanţa la putere“, pentru România. Stânga, recte PSD şi implicit electoratul acestuia, este acuzată permanent de liberali pentru tot ce nu mers bine în România, din 1990 până astăzi.

Dreapta, recte PNL, PNT-cd, PD (PDL) şi implicit electoratul acestora, nu consideră că au ce-şi reproşa, de parcă nu ar fi fost la putere în România. Nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le pute.

Dacă urmărim alternanţa la putere în principalele structuri ale statului, Preşedinţie, Guvern, Parlament, chiar şi Primăria Bucureşti vom vedea că alternanţa la putere a fost în favoarea dreptei, în ultimii 30 de ani. La preşedinţie, România a avut, în 30 de ani, patru preşedinţi.

Unul al stângii, Iliescu, timp de 10 ani. În restul de 20 de ani am avut trei preşedinţi de dreapta, Constantinescu, Băsescu şi Iohannis. La guvernare, în 30 de ani, s- au perindat 20 de guverne, dintre care opt de stânga în 16 ani şi şapte de dreapta în 14 ani.

La Primăria Bucureşti, în 30 de ani au fost 14 primari, dintre care şase de stânga, timp de 13 ani şi şapte de dreapta, timp de 17 ani. Rămân de pomină cei doi primari ai Bucureştiului, Halaicu şi Lis. La sfârşitul mandatului, primul s-a retras în uitare, iar al doilea la păcănele.

Primăria Piatra şi datoriile ei sunt dominate de liberali

Din 1990 şi până în prezent, primăria din Piatra Neamţ a fost condusă de şapte edili. În primii doi ani au fost trei primari FSN, deci ai stângii. În următorii 28 de ani s-au perindat trei primari ai dreptei, Ion Rotaru, Gheorghe Ştefan şi Dragoş Chitic. După 2008, primăria a făcut împrumuturi bancare în valoare de 270 milioane euro, pe care nu-i va putea rambursa decât în 30 de ani. Banii au fost cheltuiţi atât de nechibzuit şi clientelar, că dosarele penale nu se mai opresc din curgere. Reprezentanţii dreptei au furat de au stins. Acum, concluzia dreptei este sintetizată în sloganul ei aberant „Să eliberăm Neamţul de PSD!“. Să nu fim totuşi cârcotaşi. În Piatra Neamţ s-a mai făcut câte ceva, dar costisitor şi inutil, cum ar fi telegondola şi pârtia de schi.

În schimbul acestora, Parcul Cozla a ajuns o paragină şi nimeni nu-şi propune să-l redea pietrenilor şi turismului. Se întoarce în mormânt liberalul Nicu Albu. Să fim bine înţeleşi, nici un primar nu poate fura din banii publici, dacă nu face ceva. De unde apare gugumănia unora, care susţin că „Ce dacă a furat, dar a făcut ceva“. De parcă un primar ar putea fura şi fără să facă ceva.

Diferenţa dintre „este“ şi „va fi“ în stil liberal

Vrând să ne lase cu gura căscată şi să-i votăm candidaţii, liderul PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc, ne aruncă o platitudine, printr-un comunicat de presă „că judeţul Neamţ este şi va fi o prioritate a mea şi a Guvernului Orban“.

Spun că declaraţia din comunicat este o platitudine, deoarece nu conţine nici un ingredient care să-i confere calitatea de originalitate. În această campanie electorală, plată la rândul ei, toţi candidaţii nemţeni declară sus şi tare că pentru ei „judeţul Neamţ este o prioritate“.

Prin comunicatul respectiv, liderul liberal ne informează că pentru 36 de comune ale judeţului Neamţ, Guvernul a prevăzut că va da fonduri pentru modernizarea unor drumuri sau străzi. Deci, prin comunicatul cu pricina, sunt scoase în evidenţă proiectele de viitor ale Guvernului Orban, fără nicio legătură cu proiectele personale ale candidaţilor PNL, inclusiv ale liderului, care candidează şi el.

Toţi candidaţii pentru funcţia de primar îşi propun să modernizeze drumuri, să amenajeze trotuare cu borduri, şanţuri betonate, ba şi intrările în curţi, să asfalteze străzi, să amenajeze alei sau pasarele pietonale, sau multe altele. Dar liderul PNL Neamţ ne atenţionează să luăm aminte că, în cazul doar a celor 36 de comune, toate aceste proiecte vor fi finalizate de Guvernul Orban, fiind cuprinse într-o listă sinteză a Programului Naţional al Guvernului.

Pot să pariez că nici unul dintre actualii candidaţi nu are vreo contribuţie directă în realizarea „listei sinteză“ respective. Domnul Cozmanciuc cam încurcă borcanele, deoarece nu ne aflăm în pragul unor alegeri parlamentare, pentru care Guvernul Orban are nevoie de voturi, pentru a pune de o majoritate. Ne aflăm doar în pragul unor alegeri locale şi ne interesează proiectele candidaţilor şi nu ale Guvernului. Ce este ştim, ce va fi ne interesează, dar fără implicarea Guvernului în aceste alegeri.

Actualitate

Cursuri exclusiv on-line în Piatra Neamţ, Bicaz, Girov şi Gârcina

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cafenelele, barurile şi restaurantele, activitate suspendată

Cursurile şcolare se vor desfăşura exclusiv on-line în Piatra Neamţ, incidenţă comunitară de 3,31 la mia de locuitori, Bicaz, 3,48 la mia de locuitori, Girov, 3,9 la mica de locuitori şi Gârcina, 3,6 la mia de locuitori. În Piatra Neamţ, sunt exceptate de la măsurile amintite creşele şi instituţiile de tip after-school. Măsura intră în vigoare începând de luni, 26 octombrie.

Cafenelele, barurile şi retaurantele au activitatea suspendată, doar terasele rămânând deschise. Hotelurile, pensiunile şi motelurile rămân deschise, iar clienţii pot servi masa în restaurantele acestor unităţi.

Cât priveşte măsurile destinate HORECA acestea intră în vigoare de duminică dimineaţă, 25 octombrie. În comuna Girov este un focar de COVID la primărie, cu 11 persoane infectate.

Vom reveni.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 5.028 cazuri noi. Neamţ – 103 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Până astăzi, 23 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 201.032 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

144.429 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.028 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 876 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 6.245 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 22.10.2020 (10:00) – 23.10.2020 (10:00) au fost raportate 82 de decese (52 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 decese la categoria de peste 80 de ani.

81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.427. Dintre acestea, 782 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.002.800 de  teste. Dintre acestea, 35.351 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.018 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.333 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 5.887 de  teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 23 octombrie.

Pe teritoriul României, 24.199 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.725 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.658 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.617 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 912 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 6.316 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 857.413 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Salariile la DGASPC Neamț, poate după rectificare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ salariaţii anunţă că vor continua mişcările de protest

Salariaţii de la DGASPC Neamţ, care nu şi-au primit banii pe luna septembrie, anunţă că vor continua mişcările de protest prin pichetarea Guvernului şi a Ministerului de Finanţe. Acesta după ce au fost anunţaţi că banii necesari vor fi viraţi abia după rectificarea bugetară, care se preconizează că va avea loc „cândva” în luna noiembrie.

„Aproape 1000 de angajați ai DGASPC Neamț riscă să rămână fără bani pentru următoarele 2 luni, deoarece șanse reale de suplimentare a bugetului astfel încât să acopere necesarul sunt abia după rectificarea bugetară ce ar putea avea loc în noiembrie, fără a se ști o dată exactă. Aceasta este concluzia ce reiese din  răspunsul primit de DGASPC Neamț de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopție. „La acest moment singura instituție centrală care are competența de a decide cu privire la majorarea sumelor destinate protecției copilului și persoanelor adulte cu dizabilități este Ministerul Finanțelor Publice“, se arată în răspunsul ANDPDCA.

Data viitoarei rectificări bugetare nu este stabilită, vehiculându-se informații că ar putea avea loc în luna noiembrie. Ulterior, după aprobările legale, banii se repartizează pe județele și apoi urmează să ajungă în bugetele fiecărei instituții. Toate acestea sunt proceduri de durată și astfel este posibil ca primele plăți salariale să se facă cu mare întârziere.

În aceste condiții, salariații anunță că vor continua mișcările de protest, pe 4 noiembrie fiind programată pichetarea Guvernului și a Ministerului de Finanțe de către sindicaliștii din asistență socială din mai multe județe din țară printre care și Neamț.

Precizăm că neplata salariilor a afectat grav angajații centrelor pentru copii, cei aproape 500 de asistenți maternali și salariații din aparatul propriu al Direcției, cu atât mai mult cu cât unii sunt infectați cu noul coronavirus sau sunt carantinați în centre pentru a îngriji bolnavii cu COVID 19.

La data de 23 octombrie 2020 erau pozitivi 260 de beneficiari și 120 de salariați din centrele aflate în subordinea DGASPC Neamț.

De la începutul pandemiei au fost confirmați cu COVID 19 peste 400 de angajați și, deși aveau dreptul conform legii să beneficieze de stimulentul de risc de 2.500 de lei, acesta nu a fost plătit niciodată”, se precizează într-un comunicat de presă emis de reprezentanţii DGSAPC Neamţ.

Citește știrea

Trending