Contactează-ne

Economie

E-n toi sezonul zacuştilor! Gheaba-i cît kilu’ de carne

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Piaţa Centrală din Piatra Neamţ, kilogramul de ghebe se vinde cu aproximativ 20 de lei ■ hribii sînt şi mai scumpi, între 25 şi 45 de lei ■ vînzătorii spun că acesta e preţul corect, deoarece au şi ei cheltuieli, iar culesul nu-i tocmai uşor ■

Este perioada în care gospodinele se pregătesc vertiginos pentru iarnă, ghebele fiind unul dintre ingredientele de bază ale zacuştii nu neapărat pentru valoarea nutritivă ridicată, ci pentru gustul deosebit pe care-l dau conservelor. De mai bine de două săptămîni, Piaţa Centrală din Piatra Neamţ „geme“ de ciupercile de sezon, putînd afirma că s-au vîndut tone de ghebe, chiar dacă preţul unui kilogram îl egalează sau chiar îl întrece pe cel al cărnii. Astfel, zilele trecute ghebele s-au comercializat cu circa 20 de lei, dar şi cu 8-10 lei cele mai „pălărioase“, de vară, iar hribii de toamnă, pentru că au apărut şi ei, cu 25 pînă la 45 de lei kilogramul. Lumea mai strîmbă din nas la auzul „scorurilor“, dar cumpără. „Oamenii spun că-s scumpe ghebele, că mai bine cumpără un kil de carne, dar tot iau că nu poţi pune pulpă sau ceafă de porc la zacuscă. Nu-i uşor în pădure, la cules, plus că mergem prin locuri care nu sînt aproape de Piatra Neamţ. Tocmim maşini sau microbuze să ne ducă la cules, că gheaba nu creşte în grădină. Benzina costă, trebuie plătit şi şoferul, mîncare trebuie să ai la tine şi aia tot bani înseamnă, aşa că preţul pe kilul de ghebe îl facem ca să cîştigăm şi noi ceva“, spun, la unison, vînzătorii din piaţă, cam aceeaşi de ani şi ani de zile. Un secret al lor este zona în care merg la cules, la întrebarea curioasă şi oarecum firească a cumpărătorilor răspunsul fiind mereu: „Din pădure, şăfu“, „Din pădure, doamnî“. În altă ordine de idei, dar rămînînd tot la capitolul „ghebe“, pădurile Neamţului sînt pline de lume în căutare de ciuperci, pentru că o astfel de ieşire este mult mai profitabilă decît achiziţionarea cîtorva kilograme din piaţă. În ceea ce priveşte zacusca, o porţie (circa 20-25 de borcane de 400 grame), ajunge cam 100 de lei (3 kg de gogoşari, 3 kg de ardei, 2 kg de ceapă, cam 3 kg de ghebe, circa 1 litru de ulei, sare şi piper boabe), iar cea clasică, punînd vinete în loc de ciuperici, e şi mai ieftină.

N-ar strica puţină precauţie

Dacă nu vă pricepeţi la ciuperci, mai bine nu vă hazardaţi să le culegeţi din pădure sau să le cumpăraţi de la vînzătorii ambulanţi dacă aveţi suspiciuni, asta pentru că intoxicaţiile sînt foarte periculoase. Iar dacă anumite persoane se consideră „experţi“ în domeniu şi au metode „băbeşti“ de identificare a ciupercilor „nebune“ – aspectul şi culoarea locului de tăietură, mirosul, gustul, culoarea modificată prin fierbere împreună cu ceapă sau o linguriţă de argint, ar trebuie să conştientizeze că acestea nu sînt dovezi sigure. Uneori, intoxicaţiile sînt cauzate de încrucişarea sporilor ciupercilor comestibile cu cele otrăvitoare. În general, intoxicaţiile cu ciuperci se caracterizează prin greţuri, vărsături, dureri de stomac, diaree, tulburări neurosenzoriale mioză (micşorarea pupilelor) sau midriază (dilatarea pupilelor), agitaţie, dezorientare temporo-spaţială, confuzie, halucinaţii vizuale şi auditive, tulburări cardiovasculare – bradicardie sau tahicardie, hipotensiune sau hipertensiune arterială, deshidratare, frisoane, febră, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor, etc. La primele semne de intoxicaţie, este obligatorie prezentarea de urgenţă la spital. Recomandări utile sînt ca să fie culese numai acele ciuperci care sînt cunosc ca fiind comestibile, exemplare tinere, cărnoase, complet deschise; să se evite cumpărarea ciupercilor de la vînzătorii ambulanţi din pieţe, locuri de agrement, parcări sau marginea şoselelor, dacă există şi cel mai semn de dubiu; să nu se consume ciupercile moi, cu gust şi miros neplăcut sau culese cu cîteva zile în urmă şi să nu se consume ciupercile incomplet preparate termic sau crude. Indicat este şi ca ciupercile să nu fie cuprinse în alimentaţia copiilor sau a celor care suferă de diverse boli cronice.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pensia ar putea fi iar cumpărată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Violeta Alexandru ■ o astfel de măsură a fost luată şi în urmă cu cîţiva ani ■ în 2018, peste 1.230 de nemţeni au făcut „shopping“ de acest fel şi au scos din buzunar mai mult de 6,8 milioane de lei ■

Lipsa banilor la bugetul de stat le dă idei guvernanţilor în a atrage lichidităţi. Nu sînt idei noi, ci vechi, probate, care dau roade. Mai exact e vorba de posibilitatea celor care nu au stagiul complet de cotizare pentru a ieşi la pensie, de a-şi „cumpăra“ anii lipsă.

Anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Vioteta Alexandru, care a vorbit despre modificări la Legea pensiilor. „Prima modificare pe care aş intenţiona să o fac este legată de posibilitatea oamenilor de a-şi cumpăra, adică de a putea recupera din spate perioade pentru care nu au contribuit. Sînt persoane care mi-au semnalat acest lucru, mi- au adus în atenţie faptul că ar avea disponibilitate constatînd că din toată perioada de stagiu minimal de cotizare le lipsesc cîţiva ani şi ar fi dispuşi să îi acopere în acest moment. Ar fi o potenţială modificare pe care o voi pune în dezbatere publică, voi vedea reacţiile şi ulterior voi decide“, a anunţat Violeta Alexandru în emisiunea de pe 4 august.

Măsura a mai fost adoptată şi în anul 2018 şi a prins destul de bine. Iniţial a fost în vigoare pentru o parte din an, apoi a fost prelungită pînă la 31 decembrie 2018. La jumătatea lunii decembrie Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţa că 1.230 de persoane şi-au cumpărat ani de pensie pe care au plătit peste 6,8 milioane de lei ron.

„Menţionăm că de la data intrării în vigoare a Legii nr.186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi pînă la această dată la sediul CJP Neamţ au fost încheiate 1.230 contracte de asigurare socială în temeiul Legii 186/2016, fiind încasată o sumă de 6.874.223 lei“, conform CJP Neamţ.

Atunci se putea cumpăra retroactiv numai ultimul cincinal în care titularul nu a lucrat. Persoanele care nu aveau calitatea de pensionari puteau efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, respectiv nu au realizat stagii de cotizare sau stagii asimilate stagiului de cotizare în sistemul public. Altă condiţie era să nu fi avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicita încheierea contractului de asigurare socială.

Contractul de asigurare socială se încheiau numai pentru perioade anterioare datei la care erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, privind vîrsta standard de pensionare, perioade ce se încadrau în intervalul cuprins între data încheierii contractului de asigurare şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv venitul asigurat la care se achita contribuţia de asigurări sociale, înscris în contractul de asigurare socială, era ales de persoana care încheia contractul şi nu putea fi mai mic decît salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător fiecărei luni din perioada pentru care se solicita asigurarea în sistemul public şi nici mai mare decît valoarea corespunzătoare a de cinci ori cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cota de contribuţie de asigurări sociale care se utiliza la calculul contribuţiei datorate era cea prevăzută în acte normative în vigoare la acea dată, pentru condiţii normale de muncă. Suma cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, datorată în baza contractului de asigurare socială încheiat, putea fi plătită în una sau mai multe tranşe lunare, fără a depăşi termenul de aplicare al legii. Cei care şi- au cumpărat atunci liniştea bătrîneţilor puteau achita în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege, în contul deschis la Trezorerie pe seama Casei Judeţene de Pensii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Locuri puţine, şanse reduse de angajare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la început de august, în judeţ nu sînt nici 300 de job-uri ■ cele mai puţine recrutări de personal au loc la Tîrgu Neamţ ■

Mediul de afaceri din judeţ nu şi-a revenit după criza medicală, virusul ucigaş nu poate fi stăpînit, iar cei care nu au de lucru au puţine şanse să găsească în viitorul apropiat.

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ la nivel de judeţ, la început de august, sînt anunţate ca fiind vacante un număr total de 294 de job-uri, cu mult mai puţine decît erau în urmă cu un an, la acelaşi moment.

Patronii de la Roman aveau mai mult de lucru lunile trecute, dar acum raportează cam acelaşi număr de cereri de personal ca în reşedinţa de judeţ, respectiv la Piatra Neamţ sînt 119 locuri de muncă, în timp ce la Roman s-ar putea angaja în această săptămînă numai 110 oameni ai muncii.

Ca de fiecare dată cele mai puţine job-uri sînt la Tîrgu Neamţ unde se caută 65 de salariaţi. Numărul mic de locuri de muncă vacante face ca cererea de personal de înaltă calificare să fie şi mai redusă. Astfel, la Piatra Neamţ angajatorii recrutează doar doi licenţiaţi care sînt calificaţi în ocupaţiile de director de vînzări şi inginer electromecanic.

La polul opus, pentru cei care nu au nici un fel de calificare, piaţa oferă 33 de slujbe pentru muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii. Mai sînt 11 posturi pentru cei care pot presta ca lucrător comercial, se mai recrutează 7 instalatori apă-canal, 5 finisori mobilă, iar mai puţine strigări sînt în ocupaţii cum ar fi agent de securitate, agent vînzări, cameristă casier, electrician, tractorist, tîmplar universal sau vulcanizator.

La Roman licenţiaţii au ceva mai multă căutare şi ar fi nevoie de un economist şi doi ingineri electric din care unul ar trebui să aibă curs de securitate şi sănătate în muncă, însă este vacant şi un loc pentru un medic veterinar. Cel mai mult este de lucru în industria uşoară unde se caută 24 de confecţioneri – asamblori articole textile şi 10 operatori confecţioneri industriali.

În rest, este cîte 1-2 locuri de muncă pentru preparatori marfă, necalificaţi, şoferi, strungari, zidari sau tehnicieni veterinari. La Tîrgu Neamţ sînt două job-uri pentru inginer zootehnist şi medic veterinar, mai căutîndu-se cei care au abilităţi de lăcătuş mecanic, manipulant, dulgher, frezor, gaterist şi muncitori în construcţii.

Citește știrea

Actualitate

Şomajul tehnic aduce necazuri la… sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ unii din cei care au revenit din şomaj s-au trezit că nu mai sînt asiguraţi medical ■ CNAS colaborează cu Şomajul pentru restabilirea calităţii de asigurat ■ circa 90.000 de oameni au reintrat în drepturi ■

Parte din românii care au fost în şomaj tehnic au aflat cu stupoare, la revenirea la muncă, faptul că nu mai sînt asiguraţi medical. Pentru că nu era culpa lor, ci una de sistem, Casa Naţională de Sigurări de Sănătate colaborează cu Şomajul pentru restabilirea situaţiei de drept, pînă acum circa 90.000 de persoane redobîndind calitatea de asigurat.

„Pentru a restabili calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, pentru care angajatorii au virat sumele aferente contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, CNAS a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă datele cuprinse în listele (…) referitoare la persoanele şi perioadele în care aceste persoane au fost în şomaj tehnic“, anunţă CNAS.

În baza acestor informaţii oficiale, CNAS a operat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) modificările necesare pentru ca salariaţii care s- au aflat în şomaj tehnic, dar care nu figurau în baza de date ca persoane asigurate în perioadele în care acestea au beneficiar de indemnizaţie de şomaj tehnic, să îşi păstreze calitatea de asigurat.

Prin această procedură, a fost restabilită calitatea de asigurat pentru aproximativ 90.000 de salariaţi. Mai există însă situaţii în care angajatorul a declarat încetarea raporturilor de muncă, prin completarea în Declaraţia 112 a datei lichidării raporturilor de muncă.

În aceste cazuri e necesară depunerea unei declaraţii rectificative din care să rezulte situaţia reală a raporturilor de muncă. Declaraţiile 112 sînt depuse de angajatori la ANAF, iar datele sînt importate de CNAS în SIUI.

„Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări de sănătate trebuiau repuse în drepturi. Am găsit o formulă care să ajute la acest demers, respectînd reglementările în vigoare, şi mulţumesc conducerii ANOFM pentru sprijinul acordat. Vom continua să rezolvăm punctual toate situaţiile în care persoanele ce îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi asigurat în sistemul de sănătate să beneficieze de acest drept. Principala noastră misiune este de a veghea ca drepturile asiguraţilor să fie respectate”, a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS.

Pentru a evita astfel de situaţii în viitor, angajatorii trebuie să completeze Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, respectînd reglementările prevăzute în Ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii nr. 1942/979/819/2020.

„De asemenea, precizăm că este necesar ca angajatorii care vor beneficia de măsurile fiscale aprobate prin OUG nr.99/2020, prin care se creează posibilitatea amînării plăţii taxelor pînă la data de 25 octombrie 2020, să completeze în Declaraţia 112 constituirea lunară a obligaţiei de plată, indiferent de data la care va fi efectuată efectiv plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate“, mai anunţă CNAS.

Citește știrea

Trending