Contactează-ne

Economie

E-n toi sezonul zacuştilor! Gheaba-i cît kilu’ de carne

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Piaţa Centrală din Piatra Neamţ, kilogramul de ghebe se vinde cu aproximativ 20 de lei ■ hribii sînt şi mai scumpi, între 25 şi 45 de lei ■ vînzătorii spun că acesta e preţul corect, deoarece au şi ei cheltuieli, iar culesul nu-i tocmai uşor ■

Este perioada în care gospodinele se pregătesc vertiginos pentru iarnă, ghebele fiind unul dintre ingredientele de bază ale zacuştii nu neapărat pentru valoarea nutritivă ridicată, ci pentru gustul deosebit pe care-l dau conservelor. De mai bine de două săptămîni, Piaţa Centrală din Piatra Neamţ „geme“ de ciupercile de sezon, putînd afirma că s-au vîndut tone de ghebe, chiar dacă preţul unui kilogram îl egalează sau chiar îl întrece pe cel al cărnii. Astfel, zilele trecute ghebele s-au comercializat cu circa 20 de lei, dar şi cu 8-10 lei cele mai „pălărioase“, de vară, iar hribii de toamnă, pentru că au apărut şi ei, cu 25 pînă la 45 de lei kilogramul. Lumea mai strîmbă din nas la auzul „scorurilor“, dar cumpără. „Oamenii spun că-s scumpe ghebele, că mai bine cumpără un kil de carne, dar tot iau că nu poţi pune pulpă sau ceafă de porc la zacuscă. Nu-i uşor în pădure, la cules, plus că mergem prin locuri care nu sînt aproape de Piatra Neamţ. Tocmim maşini sau microbuze să ne ducă la cules, că gheaba nu creşte în grădină. Benzina costă, trebuie plătit şi şoferul, mîncare trebuie să ai la tine şi aia tot bani înseamnă, aşa că preţul pe kilul de ghebe îl facem ca să cîştigăm şi noi ceva“, spun, la unison, vînzătorii din piaţă, cam aceeaşi de ani şi ani de zile. Un secret al lor este zona în care merg la cules, la întrebarea curioasă şi oarecum firească a cumpărătorilor răspunsul fiind mereu: „Din pădure, şăfu“, „Din pădure, doamnî“. În altă ordine de idei, dar rămînînd tot la capitolul „ghebe“, pădurile Neamţului sînt pline de lume în căutare de ciuperci, pentru că o astfel de ieşire este mult mai profitabilă decît achiziţionarea cîtorva kilograme din piaţă. În ceea ce priveşte zacusca, o porţie (circa 20-25 de borcane de 400 grame), ajunge cam 100 de lei (3 kg de gogoşari, 3 kg de ardei, 2 kg de ceapă, cam 3 kg de ghebe, circa 1 litru de ulei, sare şi piper boabe), iar cea clasică, punînd vinete în loc de ciuperici, e şi mai ieftină.

N-ar strica puţină precauţie

Dacă nu vă pricepeţi la ciuperci, mai bine nu vă hazardaţi să le culegeţi din pădure sau să le cumpăraţi de la vînzătorii ambulanţi dacă aveţi suspiciuni, asta pentru că intoxicaţiile sînt foarte periculoase. Iar dacă anumite persoane se consideră „experţi“ în domeniu şi au metode „băbeşti“ de identificare a ciupercilor „nebune“ – aspectul şi culoarea locului de tăietură, mirosul, gustul, culoarea modificată prin fierbere împreună cu ceapă sau o linguriţă de argint, ar trebuie să conştientizeze că acestea nu sînt dovezi sigure. Uneori, intoxicaţiile sînt cauzate de încrucişarea sporilor ciupercilor comestibile cu cele otrăvitoare. În general, intoxicaţiile cu ciuperci se caracterizează prin greţuri, vărsături, dureri de stomac, diaree, tulburări neurosenzoriale mioză (micşorarea pupilelor) sau midriază (dilatarea pupilelor), agitaţie, dezorientare temporo-spaţială, confuzie, halucinaţii vizuale şi auditive, tulburări cardiovasculare – bradicardie sau tahicardie, hipotensiune sau hipertensiune arterială, deshidratare, frisoane, febră, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor, etc. La primele semne de intoxicaţie, este obligatorie prezentarea de urgenţă la spital. Recomandări utile sînt ca să fie culese numai acele ciuperci care sînt cunosc ca fiind comestibile, exemplare tinere, cărnoase, complet deschise; să se evite cumpărarea ciupercilor de la vînzătorii ambulanţi din pieţe, locuri de agrement, parcări sau marginea şoselelor, dacă există şi cel mai semn de dubiu; să nu se consume ciupercile moi, cu gust şi miros neplăcut sau culese cu cîteva zile în urmă şi să nu se consume ciupercile incomplet preparate termic sau crude. Indicat este şi ca ciupercile să nu fie cuprinse în alimentaţia copiilor sau a celor care suferă de diverse boli cronice.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

La Loteria Fiscului, bonul de 701 lei este cu noroc

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cea de-a doua extragere din acest an a avut loc în week-end ■ din urnă a ieşit ca fiind cîştigător bonul de 701 lei din 6 ianuarie 2020 ■ şansele de cîştig sînt cam mici ■

Cea de-a doua extragere la Loteria bonurilor fiscale din acest an a avut loc în week – end, pe 16 februarie 2020. Din urnă a fost scos şi stabilit drept cîştigător bonul în valoare de 701 lei emis de comercianţi şi prestatorii de servicii la data de 6 ianuarie 2020. Şansele de cîştig sînt destul de reduse avînd în vedere faptul că cel mai probabil foarte puţini nemţeni au făcut shopping de o asemenea valoare în prima zi lucrătoare a acestui an, după sărbătorile de iarnă. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, ianuarie 2020. Trebuie spus că cine deţine un tichet cu o valoare între 701 lei şi cel mult 701,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere de ieri, 17 februarie 2020. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală. Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă spre jumătatea anului în curs. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători. Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. Loteria bonurilor constă într- un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor. Luna trecută a fost cîştigător bonul în valoare de 811 lei, emuis de comercianţi sau prestatorii de servicii la data de 30 decembrie anul trecut.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Vacante sînt 559 de slujbe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele mai multe recrutări de personal ar putea avea loc în zona Piatra Neamţ, iar cele mai puţine la Tîrgu Neamţ ■ oferta pentru persoanele cu studii superioare continuă să fie foarte slabă ■ cele mai multe posturi sînt în sectorul confecţiilor şi a construcţiilor ■

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă că, la începutul acestei săptămîni, în judeţ sînt vacante un număr total de 559 de locuri de muncă.

Cele mai multe recrutări ar putea avea loc, dacă s-ar găsi doritori interesaţi, în zona reşedinţei de judeţ unde sînt disponibile 258 de job-uri, în timp ce la polul opus, la Tîrgu Neamţ, sînt disponibile numai 92.

Şomerii de la Roman şi comunele limitrofe pot alege din 209 posturi disponibile în cele mai diverse ocupaţii. De la începutul anului cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă, iar în zona reşedinţei de judeţ este de lucru pentru un inginer specializat în construcţii civile şi industriale, mai este nevoie de un inginer electrotehnist, un inginer chimist şi un funcţionar administrativ.

Pentru ceilalţi sînt pe piaţa muncii 10 job-uri de fasonator cherestea, se mai recrutează 9 persoane calificate ca lăcătuş mecanic sau 48 de muncitori necalificaţi. Mai este de lucru pentru 13 tîmplari universali, 16 fierari betonişti şi cîte 10 muncitori necalificaţi în construcţii, 10 muncitori piscicoli sau 12 lucrători comerciali.

În multe alte ocupaţii sînt mai puţine job-uri, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă de pe strada Mihai Eminescu din Piatra Neamţ. Nici la Roman personalul de înaltă calificare nu prea are căutare şi este nevoie doar de un inginer electrotehnist, un auditor intern sau un expert achiziţii publice şi un medic veterinar.

Pentru ceilalţi cel mai mult este de lucru în industria uşoară unde se recrutează 35 de confecţioneri – asamblori articole textile, 45 de muncitori necalificaţi şi 11 operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. În alte domenii mai este nevoie de 20 de necalificaţi.

Pentru ceilalţi sînt mai puţine oportunităţi de angajare dar şi-ar putea găsi de lucru pînă la finele lunii februarie cei care pot presta în meserii cum ar fi lucrător comercial, lucrător în bucătărie, operator gestionar loto, preparator sau recepţioner marfă, sudor, ospătar, cofetar sau casier şi barman.

La Tîrgu Neamţ sînt libere două locuri de muncă pentru personal cu studii superioare şi se recrutează un medic veterinar şi un inginer zootehnist. În rest este nevoie de 10 muncitori necalificaţi, 10 croitori şi tot atîţia confecţioneri textilişti. În zonă mai este de lucru pentru frezori, strungari, sudori, vălţari, asistenţi medicali sau asistenţi medicali debutanţi, precum şi agenţi de securitate, ospătari sau infirmieri.

De remarcat că, săptămîna trecută, în judeţ erau libere 554 de locuri de muncă. Angajatorii din zona Piatra ofereau 257 de job-uri, şomerii din Roman puteau alege unul din cele 205 posturi disponibile, iar la tîrgu Neamţ erau sub 100. În cei priveşte pe cei cu studii universitare se căuta un inginer chimist, doi ingineri electrotehnişti, un auditor intern, un expert achiziţii publice şi un medic veterinar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Anul trecut au „murit“ peste 3.000 de firme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ s-au închis nu mai puţin de 3.175 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate ■ în 2018 fuseseră doar 2.599 de patroni, mai mari sau mai mici, în această situaţiei ■ cei mai mulţi dintre afacerişti au ales radierea de la Registrul Comerţului ■ cea mai importantă depreciere este la dizolvările voluntare ■ la 1 ianuarie 2020, în judeţ erau peste 22.000 de agenţi economici ■

Anul 2019 a fost mai dificil pentru mediul de afaceri din judeţul Neamţ decît anul anterior. Conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, peste 3.000 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate au tras obloanele, dificultăţile economico financiare fiind de nedepăşit.

Unii au răzbit şi continuă să-şi ducă existanţa aşa cum a fost ea, mai bună sau mai rea, alţii însă nu s-au mai putut redresa.

Parte din aceştia din urmă au ales soluţii radicale şi fie au dizolvat sau radiat voluntar afacerea, fie au ales o soluţie de compromis şi momentan au decis suspendarea activităţii pe o perioadă determinată de timp.

Aşa s-a ajuns ca pe tot parcursul anului trecut în judeţul Neamţ să se închidă nu mai puţin de 3.175 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate. Radiografia făcută lunar de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că, în aceeaşi perioadă a anului anterior, 2018, au tras oblonul mult mai puţini patroni, doar 2.599.

Aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 57 de procente, radierea voluntară. Scăderea cea mai importantă este la insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii falimentului, cu -27%.

Dintre dispăruţi unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele anului trecut, cei mai mulţi, 2.208, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.401 firme, în creştere cu 57,6%.

În ce priveşte suspendările de activitate, anul trecut au apelat la această măsură 535 de firme, faţă de 649 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 17,57 de procente. Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare.

În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 21,31 de procente. Asta deoarece pe tot parcursul aului 2019 au apelat la această măsură 432 de firme, iar anul anterior au fost 549 de firme în aceeaşi situaţie.

La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 81 cazuri, din care 8 numai în luna decembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 111, indicatorul fiind în scădere cu 27 de procente.

Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere, fiind înmatriculate 2.373 de noi societăţi, în timp ce în 2018 înmatriculate erau doar 2.065. Aşa se face că, la 1 ianuarie 2020 în Neamţ erau 22.181 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.849, mai mulţi cu circa 1,52%.

Citește știrea

Trending