Contactează-ne

Economie

După implicarea Prinţului Sturdza, Ţara Hangului este Comoara României

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pitorescul ţinut de pe Valea Muntelui a primit titlul de „Comoară Turistică“ la o manifestare naţională organizată de Asociaţia cele mai frumoase sate din România ■ „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Gheorghe Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a domeniului, frumuseţile acestui loc şi calităţile oamenilor zonei“, a declarat Cristina Timariu ■

Ţara Hangului, zonă situată pe Valea Bistriţei, a intrat de curînd în rîndul „Comorilor Turistice ale României“. Titlul i-a fost acordat oficial de către Asociaţia cele mai frumoase sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei din România şi Asociaţia Wallonie-Bruxelles, ca urmare a participării şi încadrării într-un punctaj pozitiv la concursul „Satele Culturale ale României“, desfăşurat în luna martie. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza, iar prezentarea în cadrul concursului a fost susţinută de Cristina Timariu, o bună cunoscătoare a zonei şi iniţiatoarea primei ediţii a Festivalului de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii Ţara Hangului, ce se va desfăşura pe 1 iulie 2018 într-una din localităţile de pe Valea Bistriţei, cu scopul de promovare a culturii populare a zonei. „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Gheorghe Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a domeniului Ţara Hangului, frumuseţile acestui loc pitoresc şi calităţile oamenilor zonei. Asta cu atît mai mult cu cît anul acesta vom pune bazele primei ediţii a Festivalului Ţara Hangului. Anul acesta, finaliste şi premiate cu acest titlu au fost Biserica Evanghelică Fortificată Prejmer din judeţul Braşov şi Ţara Hangului, cele două obiective intrînd pe harta turistică a aplicaţiei Play România. Ca urmare a decernării titlului de «Comoară a României», ne bucurăm, dar sîntem conştienţi că asta ne responsabilizează în activitatea de promovare a potenţialului cultural şi turistic al zonei. Cît priveşte implicarea din umbră a Alteţei Sale, apreciem deschiderea sa în susţinerea Ţării Hangului“, a declarat Cristina Timariu, coordonatoarea proiectului Festivalul Ţara Hangului. Cît priveşte festivalul la care a făcut trimitere Cristina Timariu, la acest eveniment vor participa toate cele cinci comune membre, Farcaşa, Poiana Teiului, Ceahlău, comună ce administrează şi staţiunea Durău, Grinţieş şi Hangu. Sărbătoarea este susţinută de Ocolul Silvic Domeniul Hangu şi va avea ca invitaţi speciali, în virtutea Centenarului Unirii şi al Unirii cu Basarabia, vestita orchestră de la Chişinău condusă de maestrul Nicolae Botgros, toate ansamblurile locale şi alţi invitaţi. „Sperăm să fie un adevărat răsfăţ al tradiţiilor populare, unde vor participa meşteri populari, vînători, gastronomi locali şi reprezentanţi ai breslelor meşteşugăreşti“, am mai aflat de la Cristina Timariu, coordonatoarea proiectului.

Motivaţia proiectului Redescoperă Ţara Hangului

Despre un festival al tradiţiilor, obiceiurilor şi culturiii populare specifice zonei Văii Muntelui s-au dat detalii în octombrie anul trecut, la Pensiunea Vînătorul, din Durău, ocolo unde Prinţul Gheorghe Sturdza a lansat proiectul, avîndu-i ca invitaţi pe primarii din Hangu, Farcaşa, Poiana Teiului, Grinţieş şi Ceahlău dar şi o serie oameni implicaţi în activitatea administrativă şi culturală din zonă. „Stimaţi oaspeţi şi distinşi prieteni! Salut cu bucurie prezenţa dumneavoastră aici la poalele Muntelui Sfînt, Ceahlăul, loc predestinat marilor începuturi. Sînt recunoscător acestei zone frumoase pentru liniştea pe care ne-o oferă ori de cîte ori ajung în aceste locuri dragi sufletului meu. Toţi cei care vin o dată aici se uită cu drag la peisaje, oameni şi pitorescul zonei. M-am gîndit să fac tot ce pot ca această vale minunată, Valea Ţării Hangului, aşa cum o numeau străbunicii noştri, să nu rămînă o vale uitată. Aceste locuri merită să fie cunoscute de cît mai mulţi oameni din toată lumea, aşa născîndu-se ideea acestei întîlniri. Împreună cu dumneavoastră şi comunităţile pe care le reprezentaţi putem redeschide simbolic hotarele Ţării Hangului pentru toţi cei care vor să vadă România. Şi asta, pornind de la ideea că turismul poate aduce plusvaloare acestei văii. Avem datoria de a nu lăsa să moară istoria zbuciumată a acestor locuri cînd un lanţ de obiective constituie dovada trecutului. Sînt mulţi oameni minunaţi care se ocupă de acest domeniu al istoriei locale. Cred că împreună cu administraţiile locale şi agenţii economici, cu oamenii de cultură şi de comunitate putem aduce Ţara Hangului acolo unde îi este locul în topul destinaţiilor turistice. Concret, m-am gîndit la o sărbătoare a Ţării Hangului, un festival de două zile, prin care să arătăm tot ce există mai frumos în această zonă de munte, să ne promovăm tradiţiile, obiceiurile, portul popular, produsele culinare şi tot ceea ce putem oferi vizitatorilor. Ocolul Silvic Domeniul Hangu se va ocupa de promovarea acestui eveniment şi de logistica necesară. Vom susţine financiar prestaţia artiştilor care vor fi prezenţi şi ne vom ocupa de organizare. Tot ceea ce trebuie să faceţi este de a arăta lumii comorile satelor şi comunelor dumneavoastră“, declara Prinţul Sturdza în deschiderea întîlnirii. La întrunirea de la Durău, Cristina Timariu afirma că festivalul avînd sloganul „Redescoperă Ţara Hangului“ este osolut necesar pentru dezvoltarea şi promovarea culturii populare din zonă. Tot atunci, Prinţul Sturdza a explicat şi de ce a hotărît să iniţieze proiectul, declarînd reporterului Monitorul următoarele: „Eu am călătorit prin toată Europa şi am văzut locuri frumoase, dar un loc ca aici aşa de frumos n-am văzut altundeva. Este lacul, care e fantastic, cum nici în Elveţia nu e, sînt munţii, iar dacă se va face şi drumul ăsta mai bun (se referea la posibila autostradă Moldova – Ardeal – n.r.) vor veni mult mai mulţi turişti pe la noi. Se pune problema să le arătăm ceva specific locului. De asta am gîndit eu festivalul ăsta. Turistul din altă ţară să vadă, să afle şi să transmită mai departe că acest colţ de ţară, Ţara Hangului, are oameni frumoşi, lucruri frumoase, cîntece frumoase şi tradiţii care să-i reprezinte. Şi pentru asta am nevoie de primari şi de toată lumea care să mi se alăture pentru că eu sînt dispus să pun finanţele, astfel încît să devină un eveniment care să atragă oamenii şi prin ceea ce vom face să se ducă vestea că la noi trăiesc şi muncesc oameni de soi şi cu îndeletniciri frumoase. Prin acest festival, doresc să promovăm cultura noastră tradiţională. (…) Cum să ne dezvoltăm frumos dacă nu ne scoatem în faţă istoria, tradiţiile şi cultura populară care ne definesc ca popor? Sînt patriot dintotdeauna. Am păstrat dintotdeauna acest sentiment faţă de România şi l-am transmis şi copiilor mei“.

Obiectivele Asociaţiei cele mai frumoase sate din România

Titlul de „Comoară Turistică a României“ a fost obţinut de Ţara Hangului la a V-a ediţie a manifestării organizată de Asociaţia cele mai frumoase sate din România la Bacău, pe 30 martie 2018. La categoria Satele Culturale ale ţării au fost incluse următoarele localităţi: Sadu (Sibiu), Miroslava (Iaşi), Corbi (Argeş), Vorona (Botoşani), Drăguş (Braşov), satul Bobohalma – municipiul Tîrnăveni (Mureş), Gălăuţaş (Harghita), Moroeni (Dîmboviţa), Recea (Maramureş), Pădureni (Vaslui), Vălişoara (Hunedoara), Ţibăneşti (Iaşi), Ruginoasa (Iaşi), Piscu (comuna Ciolpani, Ilfov), Dofteana (Bacău), Ţigăneşti (Republica Moldova) şi Ţînţăreni (Gorj). Satele Culturale ale României este un program AFSR, iniţiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franţei în România cu scopul de a promova patrimoniul cultural al satului românesc. Satele şi comunele din România primesc acest titlu cu condiţia să organizeze pe parcursul acestui an a minimum cinci evenimente culturale – expoziţii, festivaluri, concursuri etc, în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei şi turismului cultural. „Felicit echipele comunelor participante, pe domnii primari şi pe colegii lor din primării care au pregătit cele mai frumoase prezentări ale pachetelor culturale pe care le vor organiza în acest an centenar al României. Mulţumindu-vă pentru sprijinul oferit promovării comorilor turistice şi culturale ale României vă aşteptăm cu drag să să descoperiţi şi să participaţi la evenimentele organizate de Satele Culturale ale României. Sărbători frumoase vă doresc tuturor!“, a declarat Nicolae Marghiol, preşedintele AFSR. Iată care sînt obiectivele asociaţiei: să valorifice, să promoveze valorile şi frumuseţile satelor româneşti, să contribuie la renovarea şi conservarea lor, promovarea turistică, proiecte şi investiţii pentru dezvoltare, lansarea de proiecte pilot şi diversificarea activităţilor economice, etc. Organizaţia îşi mai propune să „brănduiască“ satele membre, promovînd astfel patrimoniul local-rural, produsele locale, tradiţii şi obiceiuri populare specifice satelor membre. Asociaţia cele mai frumoase sate din România solicită sprijinul tuturor celor interesaţi în derularea activităţilor sale în ceea ce priveşte: îmbunătăţirea condiţiilor tinerilor de la sate, stimularea celor care locuiesc la oraşe să viziteze satele tradiţionale româneşti, dezvoltarea satelor tradiţionale – modele de dezvoltare rurală în România, ameliorarea formării profesionale în mediul rural, şanse egale la studii, şanse egale la muncă, consultanţă în diferite domenii ale administratiei publice, realizarea de branduri locale pentru fiecare localitate, realizarea unui plan integrat de marketing şi de promovare a satelor, realizare site internet, broşuri, afilierea la organizaţia internaţională – Cele mai frumoase sate din lume. Printre obiective se mai numără atragerea de investitori în mediul rural, organizarea de evenimente specifice fiecărui sat – week-end în satul tradiţional, circuite, stagii şi excursii. Principalele beneficii pentru satele membre de a face parte din asociaţie ar fi realizarea unei platforme de promovare turistică: site, broşuri, evenimente, promovare naţională şi internaţională, amenajarea de parcări comunale la intrarea în sate, realizarea de proiecte şi investiţii în amenajarea locurilor publice, atragerea de fonduri pentru proiectele mari de infrastructură: (străzi, reţele de alimentare cu apă şi gaze), lansarea de proiecte pilot pentru diversificarea economică (pentru crearea de locuri de muncă în mediul rural, consiliere în administraţie publică, consiliere şi atragerea de fonduri pentru conservarea şi renovarea patrimoniului localităţii, amenajarea de zone de camping, de recreere, sport şi agrement, realizarea de micro-circuite şi promovarea lor în orase şi stimularea celor care locuiesc la oraşe să-şi petreacă week-end-urile în sate.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Produse din pui congelate, expirate de o lună jumătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ asta au găsit în galantarele unor comercianţi inspectorii de la Protecţia Consumatorilor ■ au fost date amenzi de 26.000 de lei ■

Produse din pui congelate, expirate de o lună jumătate, asta au găsit în galantarele unor comercianţi, inspectorii OPC Neamţ care au efectuat, în perioada 9-19 iunie, acţiuni de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind conformitatea, modul de comercializare şi modul de etichetare a produselor alimentare comercializate sub formă congelată inclusiv a îngheţatei.

Au fost verificaţi 20 de agenţi economici, la 18 au fost găsite abateri, au fost oprite temporar de la comercializare produse în cantitate totală de 429 de kilograme, în valoare de peste 4.000 de lei. Au fost date 10 avertismente şi 11 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 26.000 de lei.

“Cele mai importante abateri constatate se referă la:  produse din pui congelate cu data limită de consum expirată de 46 zile; lipsa etichetelor cu principalele elemente de identificare si caracterizare a produsului, de regulă, în cazul produselor congelate ambalate în cutii de carton a câte 10 kg şi, pe care, vânzătorul a luat decizia de a le expune la comercializare fără aceste ambalaj; lipsa traducerii în limba română a informațiilor înscrise pe etichetele produselor; nerespectarea prevederii legale conform căreia, în cazul produselor alimentare preambalate, este obligatorie prezentarea prețului pe unitatea de vânzare și a prețului pe unitatea de măsură; necompletarea zilnică a graficelor de temperatură a aparatelor frigorifice din dotare”, au comunicat reprezentanţii OJPC Neamţ.

Aceştia au formulat şi o serie de sfaturi pentru consumatori: Acordați atenție condițiilor de depozitare impuse de producător, atât în magazinul de comercializare cât și la domiciliu; produsele alimentare congelate trebuie comercializate numai în stare congelată; la decongelare trebuie să prezinte gustul şi mirosul nemodificate, caracteristice sortimentelor respective. Este interzis ca produsele alimentare congelate rapid să se recongeleze, acestea trebuind să se prelucreze imediat ce au fost decongelate.

Nu achiziţionaţi produsele la care constataţi existenţa aglomerărilor de produs sub forma unor blocuri sau prezenţa de gheaţă în ambalaj. Acordati o atenţie deosebită când cumpărati produsele alimentare congelate asupra modului de prezentare a ambalajului; nu achiziţionaţi produse la care constataţi că ambalajul este murdar, degradat, nu este închis etanş şi nu asigură salubritatea produsului. Acordati atenţie deosebită datei durabilităţii minimale; refuzati produsele care prezintă data durabilității minimale modificată, depăşită sau pe care nu este înscrisă. Menţiunile obligatorii care se înscriu pe etichetele/ambalajele produselor alimentare provenite din alte ţări trebuie să fie redactate în limba română, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi. La cumpărarea produselor alimentare solicitați şi păstrati bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriți să reclamați calitatea/siguranța unui produs”.

Citește știrea

Actualitate

Servicii la CCI: certificatele de origine şi de forţă majoră

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ documentele se plătesc, dar membrii CCI beneficiază de o reducere de 50% ■ Certificatul sau avizul de forţă majoră este eliberat firmelor sau altor organizaţii pentru a certifica manifestarea cazurilor de forţă majoră pe raza judeţului şi care au împiedicat îndeplinirea unor obligaţii contractuale ■

Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, reprezentantul mediului de afaceri din judeţ, asigură pentru patroni mai multe servicii de strică necesitate.

Printre acestea se numără şi eliberarea Certificatul de origine sau a Certificatului de forţă majoră. Primul dintre documente este utilizat în comerţul internaţional şi atestă faptul că bunurile au fost produse într-o anumită ţară şi reprezintă o etapă premergătoare stabilirii taxelor vamale de import.

Un bun are originea într-o anumită ţară dacă este obţinut integral sau într-o proporţie semnificativă, fabricat sau prelucrat în respectivul stat. Agenţii economici pot beneficia de avantajele pe care le oferă originea preferenţială a mărfurilor exportate şi pot obţine certificate de origine de la Camera de Comerţ şI Industrie Neamţ.

Astfel, ca partenerii din ţările care au înceheiate acorduri comerciale cu Uniunea Europeană să beneficieze, la importul mărfurilor livrate de companiile nemţene, de facilităţile prevăzute în aceste acorduri cu privire la plata taxelor vamale (scutiri sau reduceri faţă de tariful de bază), precum şi de formalităţi vamale rapide, trebuie să facă dovada originii mărfurilor cu certificate de origine.

Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ este ablitată, prin Legea 335/2007, cap.III, art. 28, alin. 2, lit.g, să emită certificate de origine. Pentru eliberarea acestora, exportatorul român depune un formular – cerere, însoţit de următoarele documente: declaraţie de origine; factură externă; certificate de înregistrare a firmei la Registrul Comerţului; acreditiv şi/sau contract; împuternicire/delegaţie; alte documente care să ateste originea – certificat de origine străin, declaraţie vamală, fişa tehnologică a produsului, etc. „Tarifele pentru elibererarea certificatelor de origine sînt diferenţiate, iar pentru membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ se aplică o reducere de 50%. Cererea de eliberare a certificatelor de origine se soluţionează în aceeaşi zi“, a declarat Mihai Apopii, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ.

Certificatul sau avizul de forţă majoră este eliberat firmelor sau altor organizaţii pentru a certifica manifestarea cazurilor de forţă majoră pe raza judeţului Neamţ şi care au împiedicat îndeplinirea unor obligaţii contractuale. Eliberarea certificatelor de forţă majoră se face la solicitarea scrisă a companiilor, iar CCI Neamţ avizează existenţa cazurilor de forţă majoră în baza Legii 335/2007, art. 4, lit. j şi influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor.

O persoană juridică poate activa clauza de forţă majoră şi poate obţine un aviz de forţă majoră, în cazul în care nu îşi poate îndeplini obligaţiile contractuale asumate faţă de un partener datorită unui eveniment imprevizibil şi de neînlăturat. Solicitarea va cuprinde prezentarea faptică şi detaliată a evenimentului, consecinţele acestora în relaţia cu partenerul contractual şi argumentele juridice că evenimentul invocate reprezintă forţă majoră.

Avizul de forţă majoră exonerează de răspundere partea care invocă evenimentul de forţă majoră, în condiţiile în care evenimentul este generat de circumstanţe străine de voinţa părţii, nu poate fi reţinută culpa şi nu poate fi înlăturat de acesta. Condiţia este ca partea care invocă forţa majoră să îşi notifice partenerul de afaceri cu privire la evenimentul de forţă majoră, urmîd să-i prezinte avizul eliberat de CCI Neamţ.

Printre evenimentele generatoare de forţă majoră se numără calamităţile naturale, fenomene meteo extreme, inundaţii, secetă, grindină, ninsori abundente, greve, revolte, stare de necesitate, embargou, închiderea porturilor maritime şi fluviale, restricţionarea circulaţiei, etc.

Avizul se emite în baza unui dosar depus de solicitant şi care cuprinde cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal; copia contractului afectat de eveniment cuprinzînd cauza de forţă majoră; atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz, privind existenţa şi efectele evenimentului, cuprinzînd caluza de forţă majoră; atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz, privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului; notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunii contractuale.

Pe baza documentelor primite şi a constatării la faţa locului, CCI Neamţ întocmeşte un deviz pe baza unei metodologii unitare aprobate la nivel naţional. Solicitantul îşi asumă întreaga răspundere, inclusiv penală, pentru veridicitatea datelor şi a documentelor prezentate. Ca şi în cazul certificatelor de origine, firmele membre ale CCI Neamţ beneficiază de o reducere de 50% la tariful de bază aplicat pentru eliberea certificatelor de forţă majoră.

Cererea de eliberare a acestor certificate se eliberează în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei complete, iar termenul poate fi prelungit în funcţie de cercetarea la faţa locului.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Ce se mai construieşte la vremuri de pandemie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cele mai multe lucrări sînt cele de branşament la reţeaua de gaz metan ■ există şi cîteva lucrări de demolare a unor construcţii, de realizare a unei hale de depozitare şi a unui spaţiu comercial ■

Pe site-ul Primăriei Roman au fost publicate la începutul acestei luni toate autorizaţiile eliberate de instituţie în ultima vreme. Din curiozitate, redactorii Monitorul au dorit să afle ce mai construiesc romaşcanii în această perioadă de criză pandemică, care a generat şi o scădere a veniturilor populaţiei.

Astfel primăria, prin serviciile de specialitate a eliberat autorizaţii pentru desfiinţarea (demolarea) unei locuinţe, în strada Prundului, care are o valoare declarată de 3.000 lei. Şi în strada Dimitrie Cantemir la nr.18 s-a făcut o solicitare similară, valoarea lucrării autorizate fiind de 3.410 lei. Au mai fost solicitate branşamente pentru instalaţiile de gaze naturale pe mai multe străzi, respectiv Zimbrului, cu o valoare de 2.121 lei, Aprodu Arbore, cu o valoare de 880 lei, Ciocîrliei, la nr. 3, lucrarea avînd aici valoarea declarată de 2.121 lei.

Pe strada Islazului, la nr.18, valoarea branşamentului este de 880 lei. Pe strada Veronica Micle nr.15 s-a solicitat primăriei o autorizaţie de modificare a traseului conductei de aducţiune a gazului metan, valoarea declarată a lucrării fiind 2.000 lei.

Alte branşamente la reţeaua de gaz metan care au primit autorizaţii sînt cele din străzile Walter Mărăcineanu nr.2, valoare 880 lei, Sucedava nr.208, cu aceeaşi valoare. Branşamentul din strada Progresului 25 are o valoare declarată mai mare, respectiv de 1.264 lei. S-au mai cerut branşamente pe străzile Cucutei 168 (valoare 880 lei), Zimbrului 17 (valoare 572 lei), Progresului 17 (valoare 1.790 lei), Ciocîrliei nr.26 (valoare 1.800 lui), Salciei 30A, (valoare 960 lei), Cornului nr.2, valoare 1.581 lei şi Cucutei 26 A, valoare lucrări autorizate de 880 lei.

S-a mai cerut demolarea parţială a unei locuinţe şi a anexelor acesteia pe strada Walter Mărăcineanu nr.2. O altă autorizaţie eliberată de administraţie a fost aceea de amplasare a unui panou publicitar pentru o societate comercială, valoarea lucrării fiind de 3.000 lei. Pe strada Islazului a fost eliberată o autorizaţie de construire a unei hale de depozitare, în valoare de 124.000 lei. Primăria a răspuns şi unei solicitări de modificare a temei pe parcursul execuţiei unei lucrări la un spaţiu comercial şi la birourile acestuia, pe strada Primăverii, valoarea lucrării fiind de 128.000 lei. O ultimă autorizaţie eliberată a fost aceea de construire a unei locuinţe în strada Roman-Vodă nr.22, valoarea acestei investiţii fiind de 332.433 lei.

Citește știrea

Trending