Contactează-ne

Religie

Duminica Sfintei Cruci

Știre publicată în urmă cu

în data de

Duminică se sărbătoreşte Sfînta Cruce, moment ce marchează înjumătăţirea perioadei Postului Paştelui şi cu rolul de a-i întări pe credincioşii care aşteaptă noaptea Învierii. Lecturile de la Sfînta Liturghie din această zi sînt Evrei 4, 14-16; 5, 1-6 (Apostolul) şi Marcu 8, 34-38; 9,1 (Evanghelia). La Utrenie, Sfînta Cruce este scoasă în procesiune din altar în mijlocul bisericii, unde este aşezată spre închinare. La Sfînta Liturghie, Trisaghionul („Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-Moarte miluieşte-ne!“) este înlocuit cu imnul „Crucii Tale ne închinăm Stăpîne şi sfînta Înviere a Ta o lăudăm şi o slăvim!“

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Preoţii vor dona sînge

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului are în pregătire o campanie umanitară, la îndemnului Patriarhului Daniel

Preoţii din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului se pregătesc să dea curs îndemnului Patriarhului Daniel, adresat clerului de rit ortodox şi credincioşilor, de a deveni donatori de sînge. Este nevoie mai mult ca oricînd de donatori voluntari, iar nevoia de sînge pentru salvarea de vieţi este din ce în ce mai mare. Campania se va desfăşura şi la Roman şi la Bacău sub sloganul «Donează sînge, salvează o viaţă!». Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului este preocupată de atragerea în campanie a cît mai mulţi preoţi şi enoriaşi, în aşa fel încît să se asigure recoltarea unei cantităţi importante de sînge. „Şi preoţii din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului vor răspunde îndemnului Preafericitului Patriarh, Daniel, de a dona sînge. Se ştie că, din păcate, România este una din ţările Uniunii Europene, care stă cel mai rău la capitolul donare de sînge, în condiţiile în care a crescut numărul celor care au nevoie de sînge, prin înmulţirea îngrijorătoare a numărului de accidente rutiere sau a numărului de bolnavi care în timpul intervenţiilor chirurgicale au nevoie de sînge transfuzabil, numărul lor fiind după o statistică a Ministerului Sănătăţii de peste 600 de mii anual). Ori la noi doar 1,7% din români sînt donatori de sînge, ceea ce reprezintă un procent infim, în comparaţie cu alte ţări. De aceea biserica noastră s-a implicat în această campanie «Donează sînge, salvează o viaţă!»“, a declarat pr.arhimandrit Andrei Ioniţă, medic de profesie şi preot slujitor la Catedrala Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, urmînd ca după binecuvîntarea Arhiereului Ioachim să se treacă efectiv la campania de donare de sînge, din partea preoţilor slujitori din bisericile de sub jurisdicţia Catedralei Arhiepiscopale şi la lămurirea de către preoţi, la slujbele din biserică, despre faptul că donarea de sînge este benefică atît pentru cel care are nevoie de sînge, cît şi pentru cel care donează sînge, prin faptul că organismul se regenerează şi creşte imunitatea donatorilor. Părintele arhimandrit Andrei Ioniţă, avînd şi formaţie profesională de medic este şi cadru didactic la Şcoala Postliceală Sanitară Episcop Melchisedec Ştefănescu, unitate care pregăteşte asistenţi medicali ce vor ajuta ca voluntari, în promovarea campaniei de donare de sînge.

Citește știrea

Actualitate

Comemorare la monumentul eroilor ctitorit de părintele Iustin

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ slujba de pomenire a fost dedicată celor circa 14.000 de soldaţi de diferite naţionalităţi ce au murit în Munţii Neamţului

Monumentul ctitorit de părintele Iustin Pîrvu la Nemţişor a fost recent loc de pelerinaj pentru numeroşi credincioşi din zonă, elevi, cadre didactice, preoţi şi oficialităţi locale, care au participat la comemorarea martirilor căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial. Slujba religioasă a fost oficiată de părintele Nicolae Axentioi, protopop de Tîrgu Neamţ şi paroh al bisericii din Nemţişor, arhimandritul Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă şi preotul profesor Viorel Laiu, directorul Seminarului Teologic Veniamin Costachi de lîngă Mănăstirea Neamţ, răspunsurile fiind date de corul Asociaţiei Culturale Ştefan cel Mare din Vînători- Neamţ, care a susţinut spre final şi un program de cîntece patriotice. La eveniment au fost prezente şi oficialităţi locale, în frunte cu primarul Maria Adriana Petrariu. Aceasta a adresat un cuvînt de mulţumire pentru participanţi şi un îndemn la cinstirea tuturor eroilor neamului care şi-au pierdut viaţa pe cîmpul de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea ei. Şi părintele protopop Neculai Axentioi a avut cuvinte de apreciere pentru organizatori, dar şi pentru participanţi, comparînd dealul urcat pînă la monument cu o Golgotă a comunei Vînători-Neamţ. Slujba de la monumentul de la Nemţişor, ridicat pe dealul Cojocaru, punctul Bobeucă, s-a săvîrşit la trei ani de la sfinţirea acestui edificiu, dedicat eroilor ce şi-au pierdut viaţa în cumplitele bătălii purtate prin aceste locuri. Lucrările de construcţie au fost coordonate de Neculai Luca, preşedintele Asociaţiei Creştin- Ortodoxă „În Munţii Neamţului“, care a îndeplinit astfel dorinţa părintelui Iustin Pîrvu, fostul stareţ al Mănăstirii Petru Vodă. Cunoscut pentru patriotismul şi pentru suferinţele îndurate în închisorile comuniste, părintele şi-a dorit ca cei 14.000 de soldaţi de diferite naţionalităţi ce au murit în Munţii Neamţului să fie cinstiţi prin ridicarea unui monument. Chiar el a făcut schiţa, a stabilit amplasamentul şi a făcut unele demersuri. Nu a mai apucat să-l vadă, moartea nemaiavînd răbdare cu duhovnicul, dar dorinţa i-a fost îndeplinită de cei rămaşi în urmă. În pădurile din zona Brusturi- Vînători Neamţ, în 1944 au avut loc lupte grele între trupele germane şi se pare maghiare aflate în retragere şi cele ruse şi române, estimîndu-se că au murit circa 14.000 de soldaţi. Locul a fost numit şi Valea Plîngerii şi se spune că a fost cea mai mare tragedie petrecută pe teritoriul românesc în timpul conflagraţiei, urmată de cea de la Oarba de Mureş, unde au murit circa 11.500 de eroi. Edificiul de la Nemţişor are la bază un osuar pentru osemintele erorilor necunoscuţi, iar forma sa este de cruce continuată cu o piramidă de peste 10 metri înălţime.

Citește știrea

Actualitate

Procesiune cu moaştele Sfîntului Gheorghe Pelerinul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Protopopiatul Piatra Neamţ în colaborare cu Parohia „Sfîntul Ioan Domnesc” organizează, duminică, 23 iunie, de la ora 19, o procesiune cu sfintele moaşte ale Sfîntului Gheorghe Pelerinul. Procesiunea va avea loc pe traseul Biserica „Sf. Ioan Domnesc” Catedrală (Turnul lui Ştefan cel Mare) – Teatrul Tineretului – Rondul de la Casa de Cultură a Sindicatelor – Muzeul de Istorie Piatra Neamţ – Hotelul Ceahlău – Teatrul Tineretului – Biserica „Sf. Ioan Domnesc” Catedrală. Vor participa IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Ioachim Băcăoanul, IPS Macarie al Europei de Nord şi preoţii şi credincioşii din Protopopiatul Piatra Neamţ. La ora 18 va fi oficiată Slujba Vecerniei unită cu Litia pe platoul de la Catedrala Sfîntul Ioan Domnesc. În urmă cu un an, ziua de 23 iunie a rămas în amintirea a mii de pietreni care au participat cu entuziasm la ceremonia de proclamare locală a canonizării Sfîntului Gheorghe Pelerinul. Evenimentul religios a avut loc la Biserica Sfîntul Ioan Domnesc din Piatra Neamt, în prezenţa IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi ai altor ierarhi, precum şi a numeroşi clerici şi credincioşi. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, PS Ignatie, Episcopul Huşilor şi PS Macarie, Episcopul Europei de Nord, au oficiat slujbele de seară şi ceremonia de proclamare a canonizării pe scena amenajată în apropierea bisericii ctitorită de Ştefan cel Mare. Sfîntul Gheorghe s-a născut în anul 1864, în Şugag (Alba) . După ce a trăit 14 ani în căsnicie, în anul 1883, cu încuviinţarea soţiei, a luat hotărîrea să meargă la Ierusalim, ca pelerin. Luînd cu sine Evanghelia şi Psaltirea, a mers pe jos pînă la Constanţa, apoi cu vaporul pînă la Ierusalim. Apoi s-a dus şi la Betleem, Ierihon, Iordan, Nazaret, Tabor. A rămas 40 de zile în nevoinţă aspră şi post, în pustia Egiptului de Sus. La un moment dat, suferind multe ispite de la diavolul, pentru a se întări în răbdare şi în smerenie, a decis să umble desculţ şi cu capul descoperit pînă la sfîrşitul vieţii, indiferent de anotimp. După ce a mers în pelerinaj şi la Sfîntul Munte Athos, s-a întors în satul său, dar n-a rămas mult timp aici, ci şi-a început călătoria, ca în vremurile apostolice, făcîndu-se pelerin străin şi călător în hotarele ţării. În 1895 a trecut Carpaţii şi s-a aşezat la Piatra Neamţ, unde a primit o cămăruţă în turnul clopotniţă al Bisericii Sfîntul Ioan Domnesc. Noaptea dormea cel mult trei ore în chilia sa din turn, apoi, în biserică, înălţa rugăciuni către Dumnezeu şi făcea sute de metanii. Ziua străbătea străzile oraşului, şoptind neîncetat psalmi, desculţ şi cu capul descoperit, vara şi iarna. În 1916, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, Moş Gheorghe a fost găsit răposat, tocmai cînd ţara intra în război, iar clopotarul bisericii din Piatra Neamţ urca să tragă clopotele, aşa cum proorocise Sfîntul. După 18 ani, unul dintre ucenicii lui, vrînd să-i mute cinstitele moaşte la Rîşca, a venit cu căruţa la Piatra Neamţ şi, dezgropîndu-le şi punîndu-le într-un sicriaş, a pornit la drum. Dar, prin dumnezeiasca rînduială, căruţa nu a ajuns la Rîşca, ci la Mănăstirea Văratic, în a cărei gropniţă au şi fost aşezate pînă astăzi. Nevoitorul Gheorghe Lazăr a fost canonizat în cadrul şedinţei Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din data de 5 octombrie 2017, cu zi de pomenire la 17 august, iar pe 25 martie 2018 Patriarhul Daniel a prezidat la Iaşi ceremonia de proclamare. (T. RUSU/ doxologia.ro.)

Citește știrea

Trending