Drumul Unirii trece prin judeţul Neamţ

■ noua ediţie „Maluri de Prut - Basarabia Necunoscută“ îl are ca invitat special pe Ion Mărgineanu ■ el poposeşte la Piatra Neamţ în drumul pe jos spre Alba Iulia ■

La 78 de ani, Ion Mărgineanu, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă şi militant pentru revenirea la adevărul istoric în stînga Prutului, străbate pe jos 600 de km, de la Bălţi la Alba Iulia, pentru a spune tuturor că basarabenii îşi doresc Unirea. Pietrenii care doresc să îl întîlnească pe profesorul Ion Mărgineanu, originar din localitatea Fundurii Vechi, judeţul Bălţi, sînt aşteptaţi marţi, 13 noiembrie, începînd cu ora 16.30, la Biblioteca Judeţeană „G.T Kirileanu“, pentru a participa la o nouă ediţie a Proiectului „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“. Ion Mărgineanu şi-a început parcursul joi, 1 noiembrie, la ora 12.00, din faţa Poştei din Bălţi. După ce a trecut Prutul, a traversat Iaşul, Podul Iloaiei, Tîrgu Frumos şi localitatea Războieni. Înainte de a ajunge la Piatra Neamţ va mai trece pe la Mirceşti şi Ştefan cel Mare. „Mă bucur nespus de mult pentru faptul că sînteţi alături de mine, acum cînd mi-am asumat angajamentul să străbat pe jos distanţa Bălţi – Alba Iulia. Simt că îmi obosesc picioarele, dar vă asigur că mesajele pe care le primesc de la dumneavoastră mă întăresc şi mă încurajează să-mi continui onorabil calea. Tind să realizez această faptă în numele dragostei de ţară, de mamă, de adevăr curat, nepolitizat. Ceea ce fac eu nu poartă interese egoiste sau materialiste, ci este un ideal de a promova sfântul adevăr până la realizarea lui“, este mesajul transmis de la Războieni de acest erou al Centenarului. Ion Mărgineanu a predat limba franceză şi limba germană la instituţii de învăţămînt prestigioase din Republica Moldova, traducând în germană cărţi ale scriitorilor Grigore Vieru şi Nicolae Dabija, dar şi lucrări cu caracter economic. Impresii, fotografii şi articole de presă despre călătoria profesorului pe Drumul Unirii: https://www.facebook.com/Ion-Margineanu-si-Unirea- 302505453685766/. Iniţiat de Biblioteca Judeţeană Neamţ şi Radio România Chişinău (prin jurnalista Ina Guţu), proiectul „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. El a fost lansat la Biblioteca Judeţeană pe 17 octombrie 2017. De atunci au fost numeroase manifestări – dezbateri, dialoguri culturale, expoziţii de documente, de publicaţii şi fotografii. Ideea acestui proiect de anvergură a apărut în contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii. Echipa de proiect de la Radio România Chişinău este formată din Valentin Niculescu, Cornel Rusnac, Ina Guţu şi Mariana Vasilache.

Scopul şi obiectivele proiectului

„Deşi trăim la doar cîţiva kilometri distanţă fizică unii de ceilalţi, între noi se înalţă adevăraţi munţi de necunoscut. Un astfel de proiect, de schimb şi interacţiuni culturale, organizat la Piatra Neamţ, oraş în curs de înfrăţire cu Chişinăul, ar urma să creeze o punte de legătură spirituală şi un interes reciproc mult mai mare. Pînă la sfîrşitul de decembrie urmează a fi organizate evenimente culturale cu invitaţi din stînga Prutului, dar şi din România, dialoguri, expoziţii de documente şi fotografie, lansări de carte şi alte acţiuni, menite să informeze şi să atragă un număr cît mai mare de persoane interesate din Neamţ, mass-media şi membri ai administraţiei, în dezbateri privind Unirea din 1918, viaţa socială şi culturală din Republica Moldova“, arătau organizatorii proiectului. De la lansarea lui, situaţia şcolilor româneşti din Transnistria (ca urmare a migraţiei, în cea mai mare parte ca urmare a presiunilor din partea administraţiei de la Tiraspol, în ultimii 10 ani numărul elevilor la aceste instituţii a scăzut de la aproximativ 5.000 la mai puţin de 800), presa şi libertatea de exprimare în Moldova, deportările şi foametea organizată de regimul sovietic, relaţiile cu România, rolul culturii la păstrarea identităţii naţionale în stînga Prutului, 100 de ani de la Marea Unire au fost doar cîteva dintre subiectele care au fost abordate în cadrul dezbaterilor. În stînga Nistrului activează opt instituii cu predare în limba română. Proiectul avea în vedere dezvoltarea interesului tinerilor şi adulţilor pentru istorie şi cultură într-o manieră constructivă şi responsabilă prin participarea la activităţile culturale organizate. Alt scop era stimularea interesului personalităţilor de a se implica în procesul de informare şi cunoaştere a istoriei românilor în cei 100 de ani de la Marea Unire, prin organizarea de dezbateri, expoziţii de documente, în scopul dezvoltării spiritului cetăţenesc, dar şi a valorizării fondului de documente aflat la dispoziţia utilizatorilor bibliotecii; dezvoltarea interesului pentru informareşi documentare a membrilor comunităţii nemţene, utilizatori sau potenţiali utilizatori, prin organizarea unor activităţi în parteneriat cu diverse organizaţii ce promovează cultura şi istoria poporului român; creşterea gradului de implicare a asociaţiilor şi instituţiilor culturale şi cu rol de informare şi documentare în promovarea valorilor culturale locale şi naţionale; creşterea gradului de implicare şi educare a consumatorului de informaţie şi cultură prin participarea la activităţile locale, cu participarea unor personalităţi; creşterea gradului de informare al comunităţii nemţene privind evoluţia istorică, social-politică şi culturală a Republicii Moldova prin organizarea unor dezbateri, lansări de carte, expoziţii de documente etc.

Invitaţi de seamă

În cadrul proiectului, la Biblioteca Kirileanu au poposit numeroase personalităţi din Republica Moldova, care au conferenţiat pe diverse teme. Printre invitaţi s-au aflat Ion Iovcev, directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, istoricul Sergiu Musteaţă, profesor universitar şi conducător de doctorat în cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă din Chişinău, cercetătoarea Tamara Carăuş, autoarea mai multor volume în care a abordat problemele identităţii basarabenilor şi cele legate de limba vorbită în stînga Prutului. De asemenea, la Piatra Neamţ au mai fost Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Chişinău – iniţiatorul Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, proiect cultural de anvergură în care 12 teatre naţionale din România şi Republica Moldova îşi prezintă spectacolele pe ambele maluri ale Prutului, Mircea Eşanu, directorul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, sciitorul Vladimir Beşleagă, unul din liderii Mişcării de Eliberare Naţională şi militant pentru revenirea la valorile româneşti în stînga Prutului, etc.