Contactează-ne

Cultural

Drum invers

Știe publicată cu

în data de

Nimic nou sub soare! Nu poţi fi bătrân înainte de a fi fost copil, nu poţi mângâia un obraz înainte de a desface pumnul- strâns-pentru-cine-ştie-ce-pricini, după cum nu poţi deveni astronaut fără să fi privit cerul cu stele. Indiferent de ogorul pe care-l ară sau domeniul în care îşi spun cuvântul, cei mai mulţi dintre semenii noştri pornesc de la simplu către complex, de la uşor înspre greu, de la concret la virtual sau, folosind o expresie poetică, de la lut spre soare. Pornind să cucerească universul poetic, Ligia Stan parcurge drumul invers. Nesocoteşte busolele, neagă reperele şi răstoarnă tiparele, ademenind eternitatea* şi chemând muzele şi nu mai puţin cititorii sus, sus de tot, la întâlnire pe acoperişul lumii**. Câţi dintre muritori îşi permit asemenea arogantă (la o primă vedere) libertate?! Poate că n-ar trebui căutate explicaţii, dar ele devin licite, dacă ne gândim că Ligia Stan a văzut lumina zilei, a făcut primii paşi, a crescut şi şi-a format eul intim într-un cuib căptuşit cu versuri şi cu poezie, cu aerul pe care-l respira saturat de poezie colorând toate imaginile şi vibrând la întâlnirea cu tot ce înseamnă viaţă. Părinţii erau poeţi consacraţi, cu vechi inserţii în biblioteci, cu instrumentele poeziei aflate în toate vitrinele şi poliţele casei. Nu lâncezeau şi nu cunoşteau cocleala timpului care trece în suficienţă. Poeta nu ignoră realitatea şi ne-o împărtăşeşte: „Prin vis te vedeam, tată, plutind către mine /îmbrăcat în mantia soldatului! /Ce priviri cutezătoare aveai /vorbindu-mi de războaie câştigate /în fruntea unei oştiri fără arme“ (Sărbătoare cuvintelor). „Ştiu de la mama /că iarba este prinosul ţărânii/ preaplinul luminii; /sufletul poeţilor tineri /de luni până vineri /şi dintr-o duminică /şi până într-o joi /când vin către tine /împodobită cu păsări pe umerii goi“ (Prinos). „De prea tânără /au dat buzna în mine cuvintele“ (De prea tânără). „Ghemuită în genunchi /zilnic mă spovedesc /cuvintelor“ (Biografie). Nu este întâmplare că, după ce şi-a exersat condeiul în pagini de reviste, cu poeme bine conturate, reţinute de critica timpului şi de criticii vremii, prevestitoare şi buni vestitori pentru ce va fi să fie, odată cu ieşirea din adolescenţă, bătea la porţile consacrării (şi ale unei edituri de mare prestigiu) cu primul său volum, bine închegat şi definitoriu. Era însă, tot ea, întâmplarea sau poate soarta, învălmăşite şi învârtejite de tornadele vieţii, care amânau apariţia acestei închegări în volum, până aproape de zilele noastre, văduvind autoarea de cel mai frumos atribut, acela de tânără poetă. Ei şi? Supusă destinului, Ligia Stan rămâne tânără prin condei, prin expresie şi imagine, prin metaforă şi stil, uneltele creatoare de frumos care nu cunosc vârsta. Au păţit-o şi alţii: „Ce întâmplare teribilă, /domnule Sisif/ graţia pietrelor a pierit /strivită de greutatea cuvântului!“ (Fericirea lui Sisif). Poezia Ligiei Stan este firească, prietenoasă, sfătoasă, familiară şi, mai presus de orice, omenească: „Am fugit de la şcoală; /în ogorul bunicului /mă aştepta grâul /îmbrăcat în straie /de gală“ (Câmpenească). Ea nu ne obligă la nimic, nu ne ceartă, nu ne povăţuieşte, nu ne arată un anume drum, dar ne trezeşte ideea măreţiei noastre, ca fiinţe cuvântătoare: „Rămânem zei peste aduceri aminte, /prin starea de nuferi şi frunze“ (Traversând orizontul). Ligia Stan, om şi poetă, n-ar mai fi nici unul, nici alta, dacă nu s-ar închina în faţa iubirii de toate felurile, preamărind-o ca pe cel dintâi dar al lui Dumnezeu: „…Clipele dragostei seamănă mai degrabă /cu o livadă înflorită de vişini /mângâiată de palmele lui Neculce /căuşe albastre de nuferi“ (Ademenind eternitatea). „…am primit moştenire de la străbuni /şi părinţii părinţilor mei /iubirea necondiţionată /faţă de frumuseţile lumii şi semeni! /Îmi iubesc aproapele /aşa cum îmi iubesc sinele /…pădurea… ramul… soarele cu amiros de sulfină…“ (Iubirile din ADN-ul meu). Parcurgându-i versurile, pas cu pas ori la voia întâmplării, de la un capăt la celălalt, altfel nu poţi, fiindcă la fiecare cot de vers găseşti o metaforă, o figură de stil, un înţeles nou sau o metamorfoză a cuvintelor, uneori născocite cu nonşalanţă, doar ca să-ţi sporească bucuria noului şi fantezia trăirilor proprii, te întrebi dacă nu a venit prea târziu în poezie. NU! Poezia are un timp veşnic al ei. Poezia Ligiei Stan o întâlneşte, o răsfaţă şi prin ea, ne mângâie şi pe noi muritorii, poeţi sau simpli cititori în versuri, stele sau destine, ca într-un anotimp fără sfârşit. Drumul invers al Ligiei Stan o fereşte de sfială, incertitudine sau căutări zadarnice. Ea este o realitate de care trebuie să ţinem cont.

* Titlul volumului de poezii din 2016 ** Titlul volumului de poezii din 2017

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ Music Festival, ediţia a treia

Știe publicată cu

în data de

Asociaţia Daniel Ciobanu ART şi Consiliul Judeţean Neamţ, prin Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“, anunţă pregătirea evenimentului muzical semnificativ al toamnei: a treia ediţie a Neamţ Music Festival. Anul acesta, evenimentul va fi cu totul special, căci introduce municipiul Piatra Neamţ în elita oraşelor româneşti care în luna septembrie vor fi reunite pentru găzduirea „Festivalului George Enescu“. „Veştile sînt extraordinare. Anul acesta, nu doar vom găzdui o nouă ediţie a regalului Neamţ Music Festival. Evenimentul nostru, pe care îl creştem şi căruia îi acordăm toată atenţia, anul acesta ne introduce în elita oraşelor româneşti în care se va desfăşura Festivalul Internaţional «George Enescu». În calitate de coorganizatori şi judeţ gazdă, nu ne puteam dori mai mult de atât. Desigur, pe lîngă munca noastră în calitate de instituţie organizatoare, un rol important în selectarea municipiului Piatra Neamţ în rîndul celor 11 oraşe în care se desfăşoară Festivalul Internaţional „George Enescu“ îl are pianistul de talie internaţională Daniel Ciobanu. Este deschizător de drumuri pentru «Neamţ Music Festival» şi anvergura sa profesională este determinantă pentru soarta evenimentului de la noi. Iată cum, printr-o colaborare foarte bună pe plan local, municipiul Piatra Neamţ este alături de oraşe cu tradiţie în festivaluri internaţionale pentru publicul meloman. Între 12 şi 15 septembrie 2019 vă aşteptăm la un regal muzical de patru zile, în Neamţ. Ultima seară de festival, cea de pe 15 septembrie 2019, va fi sub patronajul Festivalului Internaţional «George Enescu». Se vor asculta Chopin şi Liszt, în interpretarea celui mai în vogă ansamblu simfonic din ţară – Orchestra Română de Tineret“, a declarat Carmen Elena Nastasă, directorul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“. În 2019 are loc cea mai extinsă ediţie a Festivalului „George Enescu“ de pînă acum. „În sala de spectacol sau în aer liber, Neamţ Music Festival oferă publicului prilejul de a se bucura împreună de muzică şi demonstrează marea putere a muzicii de a uni şi de a inspira. Un crez pe care l-a promovat şi George Enescu, de aceea este o mare bucurie pentru noi să includem ediţia din acest an a festivalului nostru sub strălucită egidă, conectînd efervescentul oraş Piatra Neamţ la marea muzică a lumii“, a spus Daniel Ciobanu, pianist şi director artistic al Neamţ Music Festival. În Neamţ, pe data de 15 septembrie 2019, zi aflată sub patronajul Festivalului Internaţional „George Enescu“, sub bagheta lui Gabriel Bebeşelea se va desfăşura un tur de forţă pianistic: Charles Richard Hamelin (Canada), în Concertul nr. 1 de Chopin; Alexander Ullman (Marea Britanie) în Liszt nr.1; Lukas Geniusas (Lituania) în Chopin nr. 2 şi Vitali Pisarenko (Rusia) în Liszt nr. 2.

Programul ediţiei a III-a a Neamţ Music Festival

Programul ediţiei 2019 a Neamţ Music Festival cuprinde un concert la două piane, cu Daniel Ciobanu şi Petras Geniušas (Lituania), cu piese de Ravel – Suita Nr. 2 din Daphnis şi Chloe şi I.Stravinski – Ritualul primăverii, cu video mapping şi dans contemporan; un recital al pianistului italian Pietro Bonfilio, cu piese de Dmitri Kabalevski, în contrapunct cu standarde de jazz interpretate de pianistul israelian Omri Mor; concert de jazz în aer liber, la Cetatea Neamţului cu Trio Omri Mor. Programul mai include două cursuri de măiestrie de pian, susţinute de Petras Geniusas (Lituania) şi Graeme McNaught (Scoţia); un concert caritabil susţinut de studenţii cursurilor de măiestrie pentru copiii din orfelinate locale şi creaţiile lansate în premieră de compozitorul francez Pierre Audiger, după rezidenţa de la Piatra-Neamţ. Neamţ Music Festival se va încheia cu concertul extraordinar susţinut de Orchestra Română de Tineret, sub patronajul Festivalului Internaţional George Enescu 2019, dirijată de Gabriel Bebeşelea. Festivalul Internaţional „George Enescu“, ediţia a XXIV-a, se va desfăşura în perioada 31 august – 22 septembrie 2019. În sălile de concerte din Bucureşti vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroşi muzicieni ai lumii, reprezentând 50 de naţionalităţi şi vor fi prezentate 84 de concerte şi recitaluri. Ediţia din acest an a festivalului însumează 34 de prezenţe în premieră în România: 25 de artişti, printre care Marion Cotillard, Kiril Petrenko, Mitsuko Uchida şi nouă orchestre de talie mondială.

Citește știrea

Actualitate

GALERIE FOTO: Neamţ – Festivalul “Fiii şi Fiicele Satului”, un succes

Știe publicată cu

în data de

■ pe lîngă localnicii îmbrăcaţi în costume populare autentice, au participat şi numeroşi turişti

Festivalul “Fiii şi Fiicele Satului” din Izvorul Alb şi Secu, organizat la iniţiativa Fundaţiei Izvorul Alb duminică, 16 iunie, la Şcoala nr.1 din Satul Izvorul Alb, Bicaz, a avut parte de succes, ceea ce îi determină pe organizatori să îşi dorească reeditarea lui în anii ce vin. “Cu această ocazie, singulară pînă acum în istoria satelor Izvorul Alb şi Secu, şcoala din sat a fost plină pînă la refuz de curioşi, turişti şi localnici de toate vîrstele îmbrăcaţi în costume populare autentice specifice zonei de la poalele Muntelui Sfînt al României- Masivul Ceahlău. Programul zilei a început dimineaţa devreme, pe o vreme splendidă de iunie, cu săvîrşirea liturghiei la biserica din sat şi o depunere de coroane la monumentul Eroilor Neamului şi ai satului căzuţi la datorie. Programul găzduit în cadrul şcolii a continuat cu binecuvîntarea preotului paroh şi cu o interpretare a şezătorii de odinioară, organizată de tinerii şcolari şi absolvenţi ai şcolii. Ziua a continuat cu o proiecţie ce nu ar fi existat fără implicarea totală a sătenilor care au împărtăşit fotografii ce evocau momente importante din trecutul celor două sate- Izvorul Alb şi Secu- precum şi din trecutul familiilor lor. Recunoaşterea tuturor celor din poze nu a fost facilă însă tenta personală a satului românesc nu poate fi trecută cu vederea. În acelaşi context al omagierii satului românesc – al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari a avut loc un cvadruplu vernisaj expoziţional dedicat satului românesc: pictură în ulei de Emil Ungureanu (originar din Izvorul Alb), goblen de Maria Paşcău, expoziţie de fotografie Adolph Chevalier- fotograful Văii Bistriţa şi al Casei Regale, pictură de Ion Titianu- artist al satului satului Izvorul Alb precum şi Alexandu şi Mihaela Stan Bălănescu ambii descendenţi de izvorani. Concursurile pregătite de organizatori printre care cele de măsurare a forţei prin trasul frînghiei dar şi cel de măsurare al abilităţii de a sări în sac au făcut deliciul tinerilor şi al adulţilor, fiecare participant primind diplome de participare. Juriul a decis in unanimitate că toate poalele-n brîu coapte de fiicele satului au fost cele mai bune şi mai frumoase. După-amiaza a continuat cu discuţii, dezbateri şi propuneri pe tema potenţialului de dezvoltare al zonei, socializare şi stare de bine, copiii bucurîndu-se din plin de libertate de mişcare, vremea bună şi dragostea cu care au fost inconjuraţi. Cei cîţiva turişti curioşi de acest eveniment au rămas profund impresionaţi de ineditul acestui eveniment remarcînd „locaţia deosebită pentru organizarea de vernisaje artistice precum şi frumuseţea şi inspiraţia cadrului natural.” Cu prilejul proclamării anului 2019 drept Anul omagial al satului românesc -al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari- pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, reamintim că acest festival nu ar fi putut avea loc fără deosebita conlucrare dintre Fundaţia Izvorul Alb (www.izvorulalb.org) sprijinită de către preotul paroh al satelor Izvorul Alb şi Secu- Aurel Florea, cu ajutorul, dedicarea şi implicarea doamnei învăţător Simona Gherasim şi nu în ultimul rînd prin susţinerea domnului primar al oraşului Bicaz Nicolae Sălăgean. Recunoaştem satul românesc ca păstrător fidel al tradiţiei bisericeşti şi al culturii naţionale, acesta fiind de-a lungul timpului spaţiul în care s-au dezvoltat şi s-au desăvîrşit valorile spirituale, culturale şi morale ale neamului. Astfel am redescoperit trecutul infinitului potenţial românesc prin artă, meşteşug şi istorisiri reconectînd fiii şi fiicele de izvorani şi secani cu vatra satului pentru a păşi cu seninătate spre viitor”, se precizează într-un comunicat de presă emis de organizatori.

Citește știrea

Actualitate

Generalul Dăscălescu, evocat la GT Kirileanu

Știe publicată cu

în data de

Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ, în parteneriat cu Consiliul Naţional Cultul Eroilor „Regina Maria“, Filiala Neamţ, organizează o evocare a generalului Nicolae Dăscălescu la 135 de ani de la naştere. Evenimentul va avea loc vineri, 14 iunie, cu începere de la ora 12.00, în Sala Cupola. Vor vorbi despre viaţa şi faptele de vitejie ale generalului lt.col. Marius Dascălu, comandantul Centrului Militar Judeţean Neamţ; dr. Mihaela Cristina Verzea, director adjunct al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ; prof. Vasile Ciubotaru, primarul comunei Girov; Ion Popescu, purtător de cuvînt al Consiliului Naţional Cultul Eroilor „Regina Maria“, Filiala Neamţ. În deschiderea evocării va fi oficiat un Te Deum de către un sobor de preoţi în frunte cu pr. Valentin Tofan, protopopul municipiului Piatra Neamţ, iar în final vor fi oferite diplome din partea Consiliului Naţional Cultul Eroilor „Regina Maria“, Filiala Neamţ unor persoane care au fost implicate în promovarea cunoaşterii istoriei naţionale şi cinstirea eroilor căzuţi la datorie.

Citește știrea

Trending