Contactează-ne

Administrație

Dregătorii n-au cum să fie şi comercianţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a fost respins proiectul prin care deputaţii, senatorii, membrii guvernului, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ, prefect, subprefect, primar şi viceprimar puteau deveni comercianţi persoane fizice ■ CCR a decis că de pensii speciale nu pot beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ, care au activat după 1992 ■

Deputaţii au respins proiectul ce prevedea eliminarea incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, prefect, subprefect, primar şi viceprimar cu calitatea de comerciant persoană fizică. Actul normativ se referea la modificarea Legii nr.161/2003 în legătură cu unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Parlamentarii au respins proiectul după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în ianuarie anul trecut, legea la Curtea Constituţională, iar judecătorii au decis că iniţiativa este neconstituţională în integralitatea ei. Curtea a apreciat că prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, actul pentru modificarea Legii 161/2003 diminuează standardele de integritate, aducînd atingere statului de drept. De asemenea, judecătorii constituţionali au precizat că incompatibilităţile nu constituie o restrîngere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci reprezintă o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate. Legea avea ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003, în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar general, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean cu calitatea de comerciant persoană fizică. Camera Deputaţilor a respins proiectul în calitate de for decizional

Altă lovitură

Spre finalul anului trecut, legea privind Codul administrativ, care prevedea, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali, a fost şi ea declarată neconstituţională în ansamblul, după cum a decis Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea acestei legi a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, în iulie anul trecut. După ce, în 2015, parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie 2018 ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primari.

Ar fi fost mii de beneficiari

În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calcula proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropia de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, între 1.550 şi 4.600 de lei.

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Proiecte la votul aleşilor de sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe ordinea de zi a şedinţei din 29 ianuarie se află 16 proiecte de hotărîre ■ este a doua întrunire din 2020 a consilierilor din Tîrgu Neamţ ■

Consilierii locali se vor reuni pe 29 ianuarie în şedinţa lunară, pe ordinea de zi fiind 16 proiecte de hotărîre. După alegerea preşedintelui de şedinţă, funcţie ce revine, prin rotaţie, fiecărui membru al legislativului de sub Cetate, se va trece la dezbaterea proiectelor propuse de executiv.

Unul dintre acestea vizează acceptarea unei oferte de donaţie a unui imobil situat în Tîrgu Neamţ, pe strada Cetăţii. Alte proiecte se referă la aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al primarului oraşului, Poliţiei Locale, Bibliotecii Orăşeneşti şi Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Tîrgu Neamţ.

Se va discuta şi despre reorganizarea, organigrama şi componenţa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă. Va mai fi cerut acordul aleşilor pentru darea în folosinţă gratuită a unui teren situat în strada Veronica Micle, aparţinînd domeniului public, către SC Mihoc Oil SRL, scoaterea la licitaţie publică deschisă în vederea închirierii unui spaţiu în suprafaţă totală de circa 43 mp amplasat la parterul blocului A9 de pe Aleea Tîrgului şi aprobarea lotizării unui teren din domeniul privat al urbei.

La vot va ajunge şi un proiect referitor la modificarea şi completarea anexei unei hotărîri a CL din 2019, privind însuşirea inventarului bunurilor ce aparţin domeniului public al oraşului. Consilierii vor avea de acordat apoi unui reprezentant un mandat special în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Neamţ în vederea exercitării votului. Vor mai fi dezbătute proiecte despre modificarea prin act adiţional a unui contract de concesiune şi acordarea de ajutoare de urgenţă unor persoane care se află într-o situaţie de necesitate deosebită.

Aceasta este a doua întrunire a consiliului local din acest an. Prima s-a desfăşurat pe 13 ianuarie şi a vizat doar două proiecte, în unul dintre acestea fiind vorba despre aprobarea utilizării excedentului anual al bugetului Local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar 2019. Al doilea a vizat stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului şi pentru serviciile publice din subordinea Consiliului Local al oraşului Tîrgu Neamţ, începînd cu data de 1 ianuarie 2020.

Citește știrea

Actualitate

“Moldova vrea autostradă!”, politicieni luaţi la rost de Ziua Unirii Principatelor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ romaşcanul Bogdan Roman, membru al Asociaţiei "Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei", a participat, vineri, 24 ianuarie, la "sabotarea" manifestărilor legate de Mica Unire

Membrii Asociaţiei “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” şi o parte dintre activiştii unor organizaţii civice afiliaţi la mişcarea “Împreună pentru A-8” au ţinut ca, vineri, 24 Ianuarie, de ziua Micii Uniri, să le reamintească politicienilor adunaţi la Iaşi că moldovenii s-au săturat de promisiunile neonorate ale “şefilor” de la Bucureşti.

Printre politicienii care au participat la manifestările de la Iaşi au fost: preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, oficialităţi centrale şi locale.

Pe bannerele activiştilor prezenţi, printre care s-a numărat şi romaşcanul Bogdan Roman, a stat scris faptul că moldovenii s-au săturat de ceremonii sterile şi de promisiuni neonorate de a scoate Moldova din sărăcie. S-au săturat de centralizarea deciziilor la Bucureşti, decizii care privesc populaţia plătitoare de taxe şi impozite, luate doar în birourile de la Capitală.

S-au săturat de politicile publice incoerente ale unei clase politice incapabile să ia măsuri benefice pentru această ţară. “Demersul nostru de astăzi este firesc din perspectiva scopurilor noastre şi anume apărarea intereselor Moldovei. Sîntem nevoiţi să ieşim în stradă, acum, sub guvernul liberal, cum am ieşit şi anul trecut cînd la putere era PSD-ul.

Politicienii de la Bucureşti, acompaniaţi de cei locali, fac promisiuni peste promisiuni că vor lua măsuri pentru dezvoltarea Moldovei, că vor face autostrăzi, că vor întreprinde demersuri pentru atragerea, pentru încurajarea investiţiilor în economia regiunii. Toate acestea rămîn vorbe goale.

Ne este clar că politicienii de la centru pur şi simplu nu înţeleg ce se întîmplă aici. Nu înţeleg că Moldova este izolată, că decalajele de dezvoltare se adîncesc, în loc să se estompeze, nu înţeleg că Moldova se depopulează, că oamenii pleacă în masă în alte părţi, dar mai ales în străinătate.

Aşteptăm de la politicieni soluţii pentru ieşirea din subdezvoltare a Moldovei, în mod particular pentru construirea autostrăzilor. Pe scurt le cerem să fie responsabili”, a declarat Dorin Dobrincu, preşedintele Asociaţiei “Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, citat de Bogdan Roman, pe pagina sa de socializare. Acesta spune că astfel de acţiuni vor continua pînă cînd Moldova va deveni, cu adevărat, o prioritate pe agenda politicienilor.

Citește știrea

Actualitate

Judecătorii nemţeni, despre munca lor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un magistrat nemţean analizează încărcătura de dosare pe fiecare judecător din judeţ ■ 43 de judecători încadraţi efectiv în 2019 au avut de judecat 204.732 de dosare ■

Magistratul Alina Mihaela Niţă, din Piatra Neamţ, a realizat, pe pagina sa de socializare, o analiză, bazată pe cifre, a muncii unui judecător de la cele patru instanţe din judeţ, subliniind volumul uriaş de muncă.

“Un judecător din Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ munceşte cît pentru doi din România şi cît pentru 10 din alte ţări europene. Dacă toate posturile de judecător din ţară ar fi ocupate, un judecător ar trebui să judece 882 dosare pe an, dar, cum nu sînt, judecă 1.500-1.600 dosare pe an.

În Germania nu au mai mult de 100 de dosare pe an, dar na, poate nemţii sînt mai puţin procesomani sau poate au legi mai clare şi mai puţine, fiind accesibile tuturor. Dacă un dosar are în medie 100 de file scrise de părţi, avocaţi şi experţi, pe care obligatoriu trebuie să le parcurgă cu atenţie, plus legea aplicabilă, plus jurisprudenţă, decizii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Curtea Constituţională a României, oare cîţi kilometri de pagini citeşte un judecător român pe an?”, se întreabă, retoric, judecătoarea Alina Mihaela Niţă.

Aceasta prezintă apoi o situaţie statistică oficială a numărului de dosare pe care le are de judecat, anual, un judecător la instanţele nemţene, cu referire concretă la dosarele aflate pe rol în 2019. La Judecătoria Piatra Neamţ în organigramă sînt 20 de posturi cu un volum de 24.075 dosare şi o încărcătură pe schemă (volum efectiv) de 1.203,8 dosare pentru fiecare judecător.

La Judecătoria Roman în schemă sînt 11 judecători, care au avut în lucru anul trecut 13.319 dosare, cu un volum efectiv de 1.210,8 dosare pe cap de judecător. Judecătoria Tîrgu Neamţ a avut în 2019 de judecat 7.095 de dosare, cu cei 7 judecători în schemă şi un volum efectiv de 1.013,6 dosare.

La instanţa din Bicaz sînt în schemă 5 judecători, cu un volum efectiv de 3.818 dosare, ceea ce înseamnă, teoretic, o încărcătură de 763,6 dosare per judecător. Deci în 2019 în judeţul Neamţ au fost în lucru 204.073 dosare, cu o schemă de 2.313 posturi şi cu un volum efectiv de 882,3 dosare.

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă realizează apoi o analiză a încărcăturii de dosare în funcţie de numărul de judecători care au lucrat efectiv în 2019 în instanţele nemţene, motivat de faptul că la fiecare instanţă au existat situaţii particulare, de judecătoare aflate în concediu de maternitate şi ulterior de creştere a copilului.

Astfel, la Judecătoria Piatra Neamţ au fost în lucru 24.075 dosare, numărul posturilor efectiv ocupate fiind de 16,1 ceea ce presupune o încărcătură efectivă de 1.495,3 dosare. La Judecătoria Roman în 2019 au existat pe rol 13.319 dosare, repartizate pe 7,9 judecători, aceştia avînd o încărcătură efectivă de 1.685,9 dosare.

La Judecătoria Tîrgu Neamţ, aceeaşi sursă susţine că 7.095 dosare au fost judecate de 4,9 judecători care au avut o încărcătură de 954,5 dosare. Cît priveşte Judecătoria Bicaz, anul trecut cei 4 judecători au avut în lucru 3.818 dosare cu o încărcătură de 954,5 dosare pentru fiecare magistrat.

Analiza magistratului nemţean este realizată pe fondul discuţiilor despre pensile speciale ale judecătorilor, care se vor eliminate otova de către clasa politică. De reamintit faptul că posibilitatea eliminării pensiilor speciale a dus la acţiuni de protest din partea judecătorilor, măsuri adoptate în Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bacău, instanţă căreia îi sînt arondate şi judecătoriile din Neamţ, respectiv Tribunalul Neamţ.

Judecătorii Curţii de Apel Bacău şi-au exprimat un punct de vedere motivat de iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu, din perspectiva independenţei şi afectării statutului constituţional al judecătorilor, constatînd că soluţia politică afectează în mod grav independenţa judecătorilor, pensia de serviciu a magistraţilor fiind parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, susţin magistraţii.

Printre măsurile stabilite ce au fost luate a fost şi aceea de suspendare zilnică a activităţii instanţelor, în perioada 22-23 ianuarie, cînd activitatea a fost oprită între orele 11 şi 12, protest ce va fi reluat în aceeaşi formă şi în perioada 27-31 ianuarie. S-a elaborat şi o scrisoare deschisă semnată pînă vineri, 24 ianuarie de către 300 de judecători şi procurori la nivelul întregii ţări.

În documentul amintit se punctează şi faptul că salariile brute au crescut pentru toţi bugetarii din România prin mutarea taxelor , impozitelor şi contribuţiilor de la angajatori la angajaţi. Crescînd major salariul brut, pensile celor pensionaţi recent s-au mărit considerabil, ceea ce a fost o eroare legislativă care a condus la pensii mai mari decît salariul de referinţă în momentul ieşirii la pensie.

În acest sens magistraţii solicită Parlamentului şi Preşedinţiei propuneri de amendare a legislaţiei în vigoare pentru înlăturarea tuturor anomaliilor.

Citește știrea

Trending