Contactează-ne

Administrație

Dregătorii n-au cum să fie şi comercianţi

Știe publicată cu

în data de

■ a fost respins proiectul prin care deputaţii, senatorii, membrii guvernului, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ, prefect, subprefect, primar şi viceprimar puteau deveni comercianţi persoane fizice ■ CCR a decis că de pensii speciale nu pot beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ, care au activat după 1992 ■

Deputaţii au respins proiectul ce prevedea eliminarea incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, prefect, subprefect, primar şi viceprimar cu calitatea de comerciant persoană fizică. Actul normativ se referea la modificarea Legii nr.161/2003 în legătură cu unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Parlamentarii au respins proiectul după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în ianuarie anul trecut, legea la Curtea Constituţională, iar judecătorii au decis că iniţiativa este neconstituţională în integralitatea ei. Curtea a apreciat că prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, actul pentru modificarea Legii 161/2003 diminuează standardele de integritate, aducînd atingere statului de drept. De asemenea, judecătorii constituţionali au precizat că incompatibilităţile nu constituie o restrîngere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci reprezintă o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate. Legea avea ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003, în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar general, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean cu calitatea de comerciant persoană fizică. Camera Deputaţilor a respins proiectul în calitate de for decizional

Altă lovitură

Spre finalul anului trecut, legea privind Codul administrativ, care prevedea, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali, a fost şi ea declarată neconstituţională în ansamblul, după cum a decis Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea acestei legi a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, în iulie anul trecut. După ce, în 2015, parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie 2018 ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primari.

Ar fi fost mii de beneficiari

În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calcula proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropia de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, între 1.550 şi 4.600 de lei.

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Dulamă, “avansat” de la mansardă

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ revenit la muncă, Dulamă a primit biroul de la etajul II al fostului vice ■ cînd a plecat din instituţie avea biroul la etajul IV ■ încă nu ştie ce atribuţii va primi ■

Laurenţiu Dulamă, care s-a întors victorios în instanţă pe funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, era la muncă, luni, 24 iunie. Şi, surpriză sau nu, fusese “avansat” în biroul de la etajul II în care stătuse fostul vicepreşedinte Diaconu. “Avansarea” survine în contextul în care înainte de a fi mazilit din CJ, fusese mutat “cu forţa” într-un birou “anonim” de la etajul IV, fiindu-i retrase şi atribuţiile. Cît priveşte atribuţiile, luni nu ştia încă prea multe despre acest subiect, aşteptînd să poarte o discuţie cu preşedintele Ionel Arsene pe această temă. “Mia-m dat demisia de la Salubritas şi, vineri, a fost prima zi de muncă la Consiliul Judeţean Neamţ. A fost o plăcere şi o onoare să-mi revăd colegii cu care am muncit timp de doi ani de zile. Aştept revenirea domnului preşedinte pentru a discuta despre atribuţiile pe care le voi avea. Eu îmi doresc să continui ceea ce am început şi, evident, ce s-a făcut în anul în care am lipsit. De asemenea, îmi doresc să-mi finalizez mandatul de consilier judeţean, respectiv vicepreşedinte, din partea PMP. Sigur că am discutat despre noua mea situaţie cu domnul Tomac, cu domnul preşedinte Băsescu, am fost felicitat pentru victorie şi de colegii din Biroul Executiv Naţional al PMP. Le-am spus şi dînşilor că trebuie să mulţumesc în primul rînd justiţiei pentru că a îndreptat abuzul prin care am fost îndepărtat din funcţie. La nivel naţional, PMP şi-a recuperat o funcţie importantă obţinută în urma alegerilor locale din 2016”, a declarat Laurenţiu Dulamă, cel care luni era în plin proces de amenajare a noului birou. Reamintim că acesta a rămas fără funcţia de consilier jude]ean după ce s-ar fi constatat că ar fi fost incompatibil dintr-un motiv considerat ridicol de toată lumea: soţia lui lucra la o firmă ce avea contract cu Apa Serv, societate subordonată CJ Neamţ. “Subţirimea” acestui motiv a fost constatată definitiv şi de judecători, care au decis că Dulamă trebuie să-şi recapete atît fotoliul de consilier judeţean, cît şi pe cel de vicepreşedinte. Acest lucru s-a întîmplat în şedinţa de săptămîna trecută, însă multă lume se întreba, inclusiv Dulamă, dacă va fi exilat din nou la etajul IV şi va rămîne tot fără atribuţii. Cît priveşte biroul, lucrurile s-au clarificat, mai rămîne de văzut cum va fi cu atribuţiile.

Citește știrea

Actualitate

Amenzi mai mari pentru nesimţire

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ primăria a lansat în dezbatere publică regulamentul privind normele de gospodărire a municipiului Roman ■ în document sînt prevăzute valoarea amenzilor pentru diverse abateri la întreţinere şi curăţenie ■

Primăria Roman simte nevoia de a coborî milităria din pod şi a determina populaţia şi firmele să contribuie mai mult la ceea ce reprezintă buna administrare a urbei. Edilii au lansat recent, în dezbatere publică, modificările pe care vrea să le aducă Regulamentului privind normele de gospodărire, întreţinere, curăţenie şi estetică în municipiul Roman. Conform documentului, ar urma să fie sancţionată cu amendă între 2000 şi 2500 de lei executarea de săpături pe domeniul public sau privat al municipiului fără anunţarea intervenţiei prealabile. O altă prevedere se referă la amenzi aplicate de municipalitate, tot în cuantum de 2000 şi 2500 de lei în situaţia neaducerii la cota de intervenţie a şanţului de către titularul de reţea sau solicitantul avizului. Şi nerespectarea termenelor de refacere a zonei afectate la cota de intervenţie a admnistratorului drumului va atrage aplicarea unei amenzi între 1000 lei şi 2000 lei. Nerespectarea termenelor de refacere a infrastructurii urmează a fi sancţionată cu amendă între 1500 şi 2500 de lei. Depozitarea pămîntului rezultat din săpătură direct pe domeniul public sau privat al municipiului va urma să fie amendată cu 2000 lei şi 2500 de lei. O altă abtere care va atrage sancţiuni pecuniare e cea legată de nesemnalizarea în mod corespunzător a lucrărilor de refacere pe domeniul public sau privat al municipiului, abatere care va fi sancţionată cu amendă între 200 şi 500 de lei. Operatorii serviciilor de telefonie/comunicatii/tv prin cablu au obligaţia de a ridica in maxim 24 ore stîlpii deterioraţi sau căzuţi pe domeniul public. În vederea eficientizarii lucrărilor de refacere a infrastructurii rutiere în urma lucrărilor de investiţii, reparaţii sau intervenţii în regim de urgenţă asupra reţelelor edilitare de pe domeniul public sau privat al municipiului Roman, este necesară completarea anexei 1 la HCL 72/2019, privind aprobarea Regulamentului privind normele de gospodărire, întreţinere, curăţenie şi estetică în municipiul Roman cu un capitol de contravenţii care sa creeze cadrul legal pentru sanctionarea celor care întîrzie sau realizează defectuos astfel de lucrări. Modificarea acestui regulament urmează a se face prin hotărîre de Consiliu Local. De altfel, chiar la ultima conferinţă de presă, primarul Lucain Micu a anunţat decizia de amendare a unor societăţi de utilităţi care nu au readus carosabilul la forma iniţială, după intervenţiile făcute.

Citește știrea

Administrație

“Războiul torenţilor” – reacţia prefectului

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ “Chitic îmi solicită să fiu primar”, e de părere Daniela Soroceanu

Reacţia prefectului de Neamţ, Daniela Soroceanu, în războiul declaraţiilor privind “paternitatea” torenţilor care au produs atîtea pagube în Piatra Neamţ nu a întîrziat să se producă, la doar cîteva ore de la conferinţa de presă a primarului Dragoş Chitic: “Este ora 15, (vineri, 21 iunie n.r.) nici pînă acum, la mai mult de 24 de ore de la anunţarea primei alerte de cod roşu pentru judeţul Neamţ, Primăria Piatra Neamţ nu a oferit nici măcar un raport operativ cu privire la ultimile situaţii din teren. În schimb, am văzut că domnul Chitic îmi solicită mie, Daniela Soroceanu, să fiu primar de Piatra Neamţ şi să vin cu soluţii. Dacă el este incapabil de a fi primar şi îmi solicită mie să îi preiau funcţia, atunci să îşi dea demisia şi să admită că este depăşit de situaţii în administraţia locală! Îl întreb public pe domnul Chitic: Cîţi oameni mai trebuie să fie inundaţi, păgubiţi, cîţi trebuie să îşi vadă locuinţele şi munca de o viaţă luată odată cu apa pentru ca dumnealui să realizeze că este şi primarul lor şi că trebuie să acţioneze în acest sens? Nu doreşte să facă podeţe peste torenţi? Nu vrea să facă proiecte pentru preîntîmpinarea unor astfel de situaţii? Vrea să facă parcuri sportive sau alte investiţii cel puţin inoportune în raport cu siguranţa cetăţenilor? I-aş sugera să o facă, însă pe banii şi nervii dînsului, nu pe ai cetăţenilor. Dar nici asta nu prea cred că ar putea să o facă în situaţia de acum. Vreau să fie clar! Soluţii sînt pentru rezolvarea şi prevenirea situaţiilor de acest gen! Însă trebuie să îţi stea mintea la siguranţa cetăţenilor, nu la proiecte de tip Hollywood!”, a declarat prefectul de Neamţ, Daniela Soroceanu. Ştirea iniţială o găsiţi aici : http://monitorulneamt.ro/piatra-neamt-razboi-prefect-vs-primar-pe-tema-inundatiilor/

N.R. Considerăm că situaţia juridică a “paternităţii” torenţilor este importantă, însă mai importantă şi în mod cert mai constructivă ar fi următoarea atitudine: toţi cei implicaţi, Direcţia Silvică, Apele Române, Primărie, Prefectură etc să găsească disponibilitatea de a se aşeza la o masă a discuţiilor, fără orgolii, politice sau de altă natură, care să se finalizeze cu găsirea unor soluţii, astfel încît să fie limitate pe cît posibil pagubele produse de astfel de ploi torenţiale. După ce vor fi fost găsite soluţii, resurse financiare şi vor fi fost demarate proiecte, se poate sta pe îndelete şi finaliza şi spinoasa problemă a “paternităţii”.

Citește știrea

Trending