Contactează-ne

Cultural

Draga Olteanu Matei, incontestabil ambasador al oraşului Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ îndrăgita actriţă împlineşte 85 de ani ■ deşi nu-i pietreancă, mutîndu-se aici după pensionarea de la Teatrul Naţional, ea şi-a legat incontestabil numele de oraşul de sub Pietricica ■ „Mă dăruiesc din toată inima oraşului Piatra Neamţ“, spunea cînd a primit titlul de „Cetăţean de Onoare“ ■

„Doamna teatrului românesc“, aşa cum i s-a spus marii actriţe Draga Olteanu Matei, împlineşte 85 de ani. O vîrstă frumoasă, plină de reuşite în plan profesional, dar în acest articol nu vom insista pe această temă, ci vom prezenta argumente pentru care pietreanca prin adopţie este un veritabil ambasador al urbei de sub culmile Cozla şi Pietricica. „Răsfoind“ prin arhiva cotidianului Monitorul am descoperit articole care au avut-o în prim-plan şi mai ales vorbe ale artistei care, cu diverse prilejuri, mulţumea că i-a fost dat să fie „pietreancă“, ori că a fost onorată aici, că s-a implicat necondiţionat în multe evenimente culturale de anvergură şi nu numai şi că era normal să promoveze oraşul, ori de cîte ori i-a fost la îndemînă. Revenind la ziua de astăzi, Draga Olteanu Matei va fi sărbătorită cu public la Cinematograful Dacia, alături de ea fiind şi foşti colegi, mari actori ai scenei româneşti. „Consiliul Judeţean Neamţ organizează această seară specială în parteneriat cu Asociaţia Cinecultura şi cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Uniunii Cineaştilor din România şi Dacin Sara. Tuturor le mulţumesc pentru sprijin, iar pe nemţeni îi aştept să îşi bucure sufletele şi să îşi încânte privirea, într-o seară de neuitat“, a precizat Ionel Arsene, şeful CJ, pe pagina de Facebook.

„Dacă nu aţi fost la Piatra Neamţ, să veniţi degrabă“

Draga Olteanu Matei s-a retras la Piatra Neamţ în anul 2007, după pensionarea de la de la Teatrul Naţional din Bucureşti, deoarece soţul, medicul Ionel Matei, era din oraşul care i-a devenit în ani nespus de drag. S-a alăturat unor proiecte ale administraţiei locale, le-a promovat graţie „numelui“ său, iar în anul menţionat mai sus i-a fost acordat titlul de „Cetăţean de Onoare“ al municipiului. Cum era normal, distincţia i-a fost înmînată chiar de ziua ei. „Îngrozitor de emoţionată“, după cum spunea pe 24 octombrie 2007, „Doamna teatrului românesc“ a acceptat cu bucurie titlul distincţia, declarînd: „Sînt foarte bucuroasă că am venit la Piatra Neamţ. Sînt foarte bucuroasă că m-a luat soţul meu de nevastă. Cînd plecam din Piatra plîngeam ca o mireasă pe lada de zestre, cînd veneam în Piatra plîngeam la fel, dar de bucurie. A fost visul meu cel mai puternic să vin în Piatra Neamţ definitiv şi irevocabil. Vreau să vă mulţumescpentru gestul dumneavoastră minunat şi am să mă străduiesc să-l merit. Nu vreau să vă promit că o să fac şi o să dreg, dar vreau să vă spun că mă dăruiesc din toată inima oraşului Piatra Neamţ“. În anul următor, reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai Primăriei Piatra Neamţ au fost de părere că una dintre personalităţile care ar da „greutate“ standului de prezentare a judeţului şi oraşului la Tîrgul de Turism al României 2008 este Draga Olteanu Matei. Şi au mizat pe o carte cîştigătoare, actriţa fiind în prim-plan la Bucureşti, acordînd autografe şi povestind vizitatorilor, deschis şi convingător, despre cît este de frumos la Piatra Neamţ şi în Neamţ. „Dacă nu aţi fost la Piatra Neamţ, să veniţi degrabă. Veţi vedea un oraş superb, cu troturare roz, curate, veţi vedea ceva excepţional. Este o imensă frumuseţe şi nu avem spaţiul şi timpul necesar ca să descriu ce este acolo. Eu sînt bucureşteancă din moşi stărmoşi, iar de cîţiva ani m-a adoptat Primăria Piatra Neamţ. Mă simt extraordinar de bine acolo şi colegi mei mă invidiază pentru că după zeci de ani de stat în Bucureşti, acum mă bucur de linişte, de aer curat, de eleganţă. Am bătut ţara asta în lung şi în lat. Nu laud pe nimeni şi nici nu fac politică. Nici pe cei de faţă – conducerea Primăriei Piatra Neamţ şi a Consiliului Judeţean – nu vreau să îi ridic în slăvi, dar la Neamţ, e bine pentru toată lumea. Eu nu sînt demagogă. Mă cunoaşte toată lumea pentru gura mea mare, dar acum spun adevărul – ce-ţi vedea în Piatra Neamţ şi Ţinutul Neamţului, nu ştiu dacă s-o întîlni în altă parte. Vă doresc vacanţă plăcută şi cît mai multe la număr, în aceste locuri minunate“, declara actriţa.

O „stea“ pentru Piatra Neamţ de la Draga Olteanu Matei

Anii au trecut, iar în 2011, Draga Olteanu Matei a fost recompensată, la cîteva zile după aniversarea zilei de naştere, pe 30 octombrie, cu o stea pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti în semn de preţuire pentru îndelungata carieră artistică. Atunci, în prezenţa a sute de admiratori, primarul Sorin Oprescu îi înmîna „Placheta Bucureştiului“. Emoţionată, Draga Olteanu Matei le-a mulţumit tuturor celor prezenţi, dar şi celor care nu au putut să asiste la eveniment, afirmînd că dedică steaua cu numele său oraşului Piatra Neamţ, urbea unde se simte ca acasă: „Dedic această stea oraşului care m-a adoptat – Piatra Neamţ. După Dumnezeu, vă mulţumesc dumneavoastră, celor care aţi venit aici, dar şi celor care nu sînteţi aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă şi m-am străduit din toata inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine. Dumnezeu mi-a dat talentul, aşa a fost scris, m-am pomenit făcîndu-mi datoria. Nu este meritul meu că am talent, este de la Dumnezeu şi restul înseamnă muncă şi mai ales dragoste”. În cadrul acelui eveniment i-a fost dedicată o stea şi cunoscutului actor Mircea Albulescu. Gazda manifestării a fost George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis, adică cel care alături de magazinul Cocor, a iniţiat Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului. Este vorba despre un proiect cultural care găzduieşte stelele celor mai cunoscuţi artişti români din lumea filmului şi a teatrului, în semn de respect şi preţuire a valorilor din ţară. Proiectul debuta în ianuarie 2011, stele primind Radu Beligan, Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani şi mulţi alţii.

Căsuţa cu clematite

Draga Olteanu Matei a povestit în dese rînduri despre viaţa frumoasă pe care a dus-o alături de medicul pietrean. „Abia am aşteptat să mă mut aici, la Piatra Neamţ. Soţul meu fiind pietrean, noi ne-am căsătorit în 1970 şi a fost o întîmplare nemaipomenită, în anul 1958. Cu mulţi ani înainte, am venit într-un turneu cu «Reţeta Fericirii» şi după spectacol ne-am dus la o cîrciumioară, am mîncat (…) şi-am stat şi ne-am simţit bine, şi-am plecat toată trupa pe cale spre gară unde aveam noi vagoanele de dormit. (…) La un moment dat, la o răspîntie mi s-a părut mie că e atîta linişte în aer şi erau căsuţele adormite şi era foarte plăcut. Şi le-am făcut semn colegilor: «Tăceţi măi, că ia uite ce linişte e aici». Şi m-am uitat la o căsuţă care avea clematite multe, era acoperită de clematite. Superbă casă. Şi m-am uitat aşa mai mult la ea şi am plecat. (…) Şi-au trecut anii şi mi-am văzut de treabă. Şi-a apărut doctorul Matei care m-a luat de nevastă. Şi zice: «Haide acasă, te duc la mama!». Şi m-a dus. Şi cînd m-a dus unde credeţi că m-a adus? În căsuţa cu clematite», povestea actriţa despre începutul legăturii ei cu Piatra Neamţ, în cadrul unei emisiuni tv. Născută pe 24 octombrie 1933 la Bucureşti, Draga Olteanu Matei a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Capitală în 1956. Cariera se întinde pe parcursul a peste 50 de ani în care a încîntat spectatorii, interpretînd sute de personaje antologice în film, teatru şi televiziune: „Cucoana Chiriţa“ (regia Mircea Drăgan, 1986), „Ilustrate cu flori de cîmp“ (regia Andrei Blaier, 1974), „Nea Mărin Miliardar“ (regia Sergiu Nicolaescu, 1979) sau „Buletin de Bucureşti“ (regia – Virgil Calotescu, 1982). Debutul în film a fost în lungmetrajul „Blanca“ (1955), regizat de Mihai Iacob şi Constantin Neagu, în distribuţia căruia se regăseau, printre alţii, Amza Pellea şi Silvia Popovici. Alături de aceştia doi, dar şi de actori precum Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Victor Rebengiuc sau Tamara Buciuceanu-Botez, Draga Olteanu Matei este una dintre cele mai importante personalităţi ale generaţiei sale de actori. Pe parcursul carierei a colaborat şi cu regizori importanţi, precum Dan Piţa, Nicolae Mărgineanu, Elisabeta Bostan sau Geo Saizescu, jucînd în peste 90 de filme, 50 piese de teatru şi peste 100 de roluri în televiziune. După retragerea la Piatra Neamţ, actriţa a înfiinţat Teatrul Vostru, primul teatru privat din România cu actori neprofesionişti, însă acesta şi-a întrerupt activitatea din cauza stării de sănătate.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Răsfăţ culinar şi artistic, la Agapia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația My Transylvania și Asociația de Ecoturism din România și Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamț și are ca scop promovarea gastronomiei, culturii și sprijinirea comunității și a producătorilor locali

Sâmbătă, 3 octombrie, ne-am bucurat de o zi de toamnă blândă, de bucate alese și voie bună la Brunch Ținutul Zimbrului – Agapia.

Fiind la a II-a ediție, evenimentul de promovare locală s-a dovedit a fi și o bună modalitate de relaxare și de a ne bucura de vremea perfectă de toamnă.

Dar răsfățul nu s-a datorat doar razelor soarelui, culorilor toamnei sau gazdelor evenimentului. Papilele gustative au fost alintate cu rețete tradiționale, specifice zonei și perioadei anului. Pe lângă aperitivul divers cu produse din carne, brânzeturi, legume, mâncărurile calde ce au putut fi savurate la marginea pădurii sunt: sloiul și proțapul de oaie, tochitura moldoveneacă, borșul de hribi asezonate cu murături și mămăliguță. Vedete ale zilei au fost și dulciurile de casă: cornetele cu cremă de brânză, alba ca zăpada, salamul de biscuiți, plăcintele cu măr, cozonacul. În plus, siropul de brad, cătină sau mustul au întregit meniul.

Dar programul nu s-a oprit la ospățul culinar. Oaspeții au putut descoperi la pas împrejurimile pensiunii agroturistice Casa dintre Pini, Agapia, unde a avut loc evenimentul și au vizitat Mănăstirea Agapia.

Atelierele de croșetat susținut de Maria Vasiliu, tors – Dorica Vasiliu și de realizat lumânări artizanale (Candle Art by Ramona) au fost foarte apreciate de oaspeții veniți din diverse părți ale țării, special pentru eveniment.

Momentul artistic pregătit de elevi de la școala Agapia, producătorii locali au întregit tabloul parcă de poveste creat de livada de meri unde a avut loc EcoBrunch-ul. Oaspeții au putut lua cu ei suveniruri din Ținutul Zimbrului precum: dulcețuri, siropuri, nectar, miere, lumânări, podoabe, produse hand made, produse din lavandă sau trufe negre.

“Mâncarea a fost foarte bună, iar oamenii amabili. Se vede că au făcut tot ce le-a stat în putință ca participanții să se simtă bine. Iar drumeția a fost binevenită și interesantă. Nu știam că Filioara este un sat așa frumos”, “Toți cei prezenți au avut o bucurie și o frumusețe extraordinare, au trăit momentul, dar și bucuria acelei superbe zile de toamnă. Vă mulțumim tuturor pentru ce am simțit și cum ne-am simțit: ca acasă”, “M-am simțit ca în vremurile de demult. Minunat.“ sunt câteva din impresiile oferite de oaspeții prezenți la evenimentul de sâmbătă.

Cei care au făcut ca evenimentul să fie unul reușit au fost: Asociația Ținutul Zimbrului, APDTN Valea Ozanei, pensiunea agroturistică Casa dintre Pini, pensiunea Cassandra, APDT EcoLand. Producătorii locali La Nea Ion Măcelaru, Dulce de Acasă, Mure Filioara, Lavanda Zimbrului, Cătina lui Bicu, Candle Art by Ramona, Trufe Negre Humulești Neamț, stupina Apostol Alexandru, Apopei Andreea, precum și gospodarii sau gospodinele au ajutat ca meniul să fie unul divers, iar cei prezenți să cunoască mai multe despre produsele oferite în destinație.

De asemenea Școala Nicolae Grigorescu Agapia, grupul vocal coordonat de interpreta Ionela Brănișteanu, biserica Sf. Petru și Pavel Filioara, Casa Culturii Ion Creangă, primăria Târgu Neamț, Asociația Puzzle OptimEast, AtelierEva au ajutat ca evenimentul să se desfășoare într-un mod armonios.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația My Transylvania și Asociația de Ecoturism din România și Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamț și are ca scop promovarea gastronomiei, culturii și sprijinirea comunității și a producătorilor locali.

„Ne bucură să simțim bucuria celor prezenți la evenimentele pe care le pregătim special pentru ei. De asemenea, ne bucură că tot mai mulți localnici simt că sunt parte din poveste, din Ținutul Zimbrului, și că promovăm împreună ce au mai frumos de oferit aceste meleaguri”, a declarat Viorela Chiper – manager destinația ecoturistică Ținutul Zimbrului.

Foto: Gabriela Cozma

Citește știrea

Actualitate

Cronică întârziată: Chipurile lui Ştefan Potop – Déluge

Știre publicată în urmă cu

în data de

În plină pandemie cu COVID-19, într-o ţinută editorială de excepţie (Performantica, Iaşi), maestrul Ştefan Potop (Déluge, pe limba lui Voltaire), ne potopeşte cu bucuria şi satisfacţia unui foarte reuşit album de portrete (fără mască).

Cred că selecţia celor aproape 90 de subiecţi (din impresionanta sa colecţie) a fost absolut aleatorie, maestrul nedorind să confere ultimei sale realizări o tentă cât de cât tematică sau de focalizare.

Departe de noi intenţia de a realiza o cronică de specialitate. Nu avem pregătirea cuvenită unei asemenea întreprinderi şi apoi albumul/autorul beneficiază de o pertinentă şi luminoasă caracterizare în cromatica expresivă a prahovean-nemţean- ieşeanului Valentin Ciucă.

Personal, apreciez capacitatea/talentul/abilitatea maestrului de a conferi fiecărui portret, dincolo de caracterele fotografice, acea trăsătură definitorie, esenţială, de autenticitate, care consună cu propria percepţie a personajului şi confirmată de privitor. După o primă privire aruncată peste întreg, tentaţia de a reveni şi a rămâne mai mult în compania personajelor cunoscute este deosebit de insistentă, ca un preambul al unui dialog virtual.

Parcurgând primele pagini ale albumului cu lista expoziţiilor la care maestrul a fost prezent în decursul timpului, eram convins că ea acoperea o arie cu totul deosebită şi pe care am remarcat-o în biografiile altor plasticieni mai puţin înzestraţi. Mărturisesc surpriza tonică şi plăcută, de a descoperi doar cinci oraşe din afara ţării (inclusiv Chişinăul). Nu am nici o îndoială că ar fi putut expune în mai multe ţări, dar artistului i-au fost suficiente luminile şi culorile ţării şi ale locului, dincolo de orice orgoliu.

De altfel, ca fiu al Tazlăului, artistul se dovedeşte un ataşat iremediabil de ţinutul Neamţului, de locurile care l-au format şi l-au consacrat ca artist plastic. I-am admirat întotdeauna capacitatea de a realiza aici, la poalele Ceahlăului, o Filială a Uniunii Artiştilor Plastici extrem de puternică şi viabilă, cu o apreciabilă densitate de artişti de valoare şi foarte activă. Realitate meritorie, pe care nu o reuşesc alte domenii ale artelor şi culturii în general. Oamenii Neamţului au de ce să-i fie recunoscători şi pentru ce să-l preţuiască.

Înainte de a încheia, fur ceva din obiceiul lui Mihai Hanganu care pune punct oricărei manifestări de cultură cu o epigramă, şi închin şi eu maestrului câteva versuri, justificate de coperta sugestivă a albumului şi care, culmea culmelor… îi seamănă leit: „Privindu-i nudul mai de-aproape, Ca nu cumva ceva să-mi scape Şi-alunecând ceva mai jos De abdomenu-i generos, M-a fulgerat o întrebare, Deloc emisă la-ntâmplare: Paleta de culori o ţine Numai cu degetul cel mare?“

Citește știrea

Actualitate

Carmen Saeculare ne invită la Turnul lui Ştefan

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ Art Festival, ziua de vineri, 4 septembrie. este una încărcată ■ va fi şi un concert extraordinar al maestrului Ion Bogdan Ştefănescu ■

Neamţ Art Festival, o manifestare organizată de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, continuă, pe 4 septembrie, cu ziua a doua a evenimentelor artistice programate la Curtea Domnească.

Artistul plastic Laurenţiu Dimişcă va evolua pe tărîmul art-street, alături de o grupă de tineri liceeni de la colegiile din oraş, în două sesiuni: una de ora 09:00-12:00 şi 17:00-20:00. În imediata lor apropiere, începînd cu ora 17:00, pictorii Radu Macavei şi Cristian Bistriceanu, profesorii cursului de pictură-grafică de la Şcoala Populară de Artă Piatra Neamţ, vor lucra cu copiii în cadrul atelierului de pictură.

De la aceeaşi oră, pe scena amplasată lîngă secularul Turn ctitorit de voievodul Ştefan, Teatrul pentru copii şi tineret Vasilache din Botoşani va oferi celor mici reprezentaţia scpectacolului de marionete „Soacra cu trei nurori“, după textul nemuritor al humuleşteanului Ion Creangă. De la ora 19:00, pe aceeaşi scenă, celebrul flautist Ion Bogdan Ştefănescu va evolua într-un recital muzical.

Artistul, însoţit de Carla Maria Stoleru, Lorena Palade, Mihai Vaida, va interpreta cele mai cunoscute părţi din compoziţiile lui Wolfgang Amadeus Mozart, Don Giovanni şi Flautul fermecat. Spectacolul de muzică va beneficia de cîteva momente poetice, poeme ale căror autor este însuşi Ion Bogdan Ştefănescu, muzician apreciat în lumea largă, invitat de onoare la ediţia a XLIV-a a Vacanţelor Muzicale din 2017.

Maestrul s-a născut în oraşul Cîmpina, judeţul Prahova, la data de 25 aprilie 1969. Absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală – secţia Flaut în 1993, obţine diploma de Master of Music la Universitatea Illinois din Urbana- Champaign (1995), unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray, activînd apoi în cadrul.

În paralel cu studiile de masterat, a activat în cadrul facultăţii americane. E doctor în muzică din 2002, cînd a obţinut înalta calificare profesională la Universitatea de Muzică Bucureşti, cu lucrarea intitulată Tehnici şi timbralităţi arhaice în creaţia contemporană pentru flaut. După terminarea studiilor universitare, a fost angajat în calitate de cadru didactic la catedra de Flaut a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, unde a activat între anii 1993-1998. Din 1998 pînă în prezent, este membru al Orchestrei Filarmonice George Enescu din Bucureşti, unde ocupă funcţia de prim flautist, şef de partidă.

Din 2007 este şi solistul Filarmonicii Banatul din Timişoara. Activitatea artistică şi-a început-o de la vîrsta de 14 ani, în 1983, cînd a debutat ca solist, pe scena Ateneului Român, într- un concert de Vivaldi, acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureştean. Din anul 1983 şi pînă în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat o intensă activitate artistică, ce a constat în nenumărate recitaluri şi concerte, în România şi în străinătate: Anglia, Franţa, Spania, Cehia, Coreea de Nord, Japonia, SUA, Ungaria, Italia, Germania, Olanda, Elveţia, Suedia, Norvegia. Ion Bogdan Ştefănescu cîntă pe un flaut Muramatsu 18K.

Citește știrea

Trending