Contactează-ne

Actualitate

Domnule Klaus Iohannis, altă întrebare!

Știe publicată cu

în data de

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat în sfârşit naţiunea, că a ieşit din vria nehotărârilor şi a decis ca Referendumul să fie organizat pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Deci, referendumul să nu fie organizat în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, ci „odată cu aceste alegeri“. Această pretenţie prezidenţială nu este numai o indicaţie scenografică, ci şi una regizorală, prin care Iohannis stabileşte cum trebuie să fie amenajat cadrul scenic al secţiei de votare şi care trebuie să fie jocul cetăţeanului venit la vot. În secţia de votare, cele două urne, pentru alegeri şi pentru referendum, trebuie să fie plasate alături, pentru ca cetăţeanul, cu câte un buletin de vot în fiecare mână, să le poată introduce „odată“ în urne. Pentru succesul acestui referendum, odată cu alegerile, Klaus Iohannis impune ca cetăţeanul să aibă capacitatea de a-şi dedubla personalitatea. Partea normală a cetăţeanului să se ocupe de buletinul de vot al alegerilor europarlamentare, iar partea morbidă să se ocupe de buletinul de vot al referendumului. Ori viceversa, după direcţia în care se doreşte s-o luăm. Pentru că nişte oameni normali de-a-întregul, într-o zi de vot crucial pentru România viitoare, cum sunt alegerile europarlamentare, trebuie să se concentreze pentru a decide cu responsabilitate, pe cine vor trimite la Bruxelles să-i reprezinte. În loc să ne lase ziua de 26 mai să o dedicăm exclusiv luării unei astfel de decizie, preşedintele ne obligă să ne dedublăm, pentru a-i rezolva ordinul pe unitate, primit de la mai marii Europei, descătuşându-ne umorile pentru a opta varianta fericirii naţionale, reductibilă la alternativa Dragnea – Kovesi. Şi aceasta, în condiţiile în care se dovedeşte că nici Dragnea şi nici Kovesi nu sunt uşi de biserică. Despre buletinul de vot al alegerilor europarlamentare, ştiind care este conţinutul lor, avem suficient timp să ne concentrăm, pentru a decide în cunoştinţă de cauză, cum votăm. În schimb, despre conţinutul buletinului de referendum nu se ştie nimic, în afară că, indiferent cum va suna întrebarea, aceasta va conţine un mesaj anti – PSD şi nimic altceva interesant. Klaus Iohannis ne crede o naţiune de tulburaţi, gândind că nu se vede de la o poştă că acest referendum este o acţiune politică, pregătită „pas cu pas“ după alegerile din 2016. De aceasta contează el acum, când ne cere să ne dedublăm.

Referendumul, tichia de mărgăritar a lui Klaus Iohannis

Chelbosul, în lipsa podoabei capilare, cu care să-şi etaleze prin târg măreţia, a găsit cu cale ca tichia ponosită, cu care umbla acoperit, să şi-o împodobească cu cât mai multe mărgăritare, pentru a fi băgat în seamă. Nu-şi închipuia săracul, că tichia astfel împopoţonată cu mărgăritare, avea să scoată în evidenţă şi mai mult hidoşenia şi găunoşenia personajului. Preşedintele nostru, în lipsa unui oricât de amărât proiect de ţară, pe care să-l fi stors de sub podoaba capilară în cei 5 ani petrecuţi la Cotroceni, a anunţat naţiunea că-şi va împodobi tichia prezidenţială cu un Referendum, aducător al unui nou mandat la Cotroceni. Pentru a face ca referendumul să fie cât mai atrăgător spre urne, Iohannis şi-a convocat toţi cântăreţii de curte, pentru a-i compune din vorbe meşteşugite cea mai isteaţă întrebare, care să fie mărgăritarul de pe tichie. Pentru a-şi pune în aplicare proiectul, chelbosul ştia prea bine ce îi trebuie, aşa că a scos de la păstrare mărgăritarele cu care şi-a împodobit tichia. Spre deosebire de chelbos, Iohannis nici până acum nu a dat semn că are vreun mărgăritar pus deoparte, dovadă că încă nu ştie cum ar trebui să sune întrebarea referendumului, pentru ca lumea să bulucească spre urne. Stupefacţia românilor s-a instalat atunci când au realizat că Iohannis defilează gol, neavând nici măcar o tichie. La bursa pariurilor neoficiale, de prin pieţe, crâşme, stadioane, nunţi sau parastase, românii încearcă să ghicească ce întrebare ar trebui să pună Iohannis pe buletinul de vot, pentru a face să iasă lumea din casă în ziua Referendumului europarlamentar, sau dacă iese, să nu refuze buletinul de vot pentru referendum. Zbaterea lui Klaus Iohannis, de a obţine un nou mandat, a ajuns să depăşească zbaterea lui Liviu Dragnea de a scăpa de justiţie.

Dilema lui Iohannis, are sau nu are întrebare?

Întrebarea referendumului se doreţte să fie proiectul de ţară al domnului Klaus Iohannis, deţi acest proiect nu depăşeşte alonja unei propoziţii, la care nu s-a scris încă nici prima literă. Ţopăiala prezidenţială privind referendumul, că l-ar face, că nu l-ar face, că se mai gândeşte sau că este aproape hotărât, nu este decât măsura incapacităţii lui Iohannis de a lega mai mult de două vorbe într-o propoziţie, care să reprezinte întrebarea fundamentală la care românii să fie atraşi să răspundă. Marţi 26 martie, Iohannis a chemat la Cotroceni, pentru consultări, spuma magistraturii, ceva societate civilă, şi pe câţiva bătăuşi rezistenţi din Piaţa Victoriei, pentru a pune piatra de temelie a întrebării. Nu ştiu ce a înţeles Iohannis din întâlnirea cu Haştag – Rezist, dar sigur magistraţii cu scaun la cap i-au transmis că în propoziţia întrebării nu au ce căuta sintagmele „penali“ şi „independenţa justiţiei“, ceea ce a golit de conţinut gândirea iohannistă. Pentru toată lumea era clar că Iohannis nu are întrebările pregătite, cu care să sondeze opinia publică, dar are nevoie ca de aer, ca electoratul său să aibă un pretext să iasă la vot. Încorsetat în armura sa teutonică, Iohannis nu reuşeşte să vadă care este realitatea din jurul său, prin fanta îngustă a vizierei căzute pe ochi. Klaus Iohannis nu vede că reprezintă o minoritate în România, minoritate care are pretenţii de majoritar. El este pornit să dedice referendumul intereselor minoritarilor, lovind puternic în interesele majoritarilor. Din panoplia întrebărilor pe care le analizează zilnic, pentru a promova una din ele la Referendum, nu am sesizat nici o întrebare care să suscite interesul majorităţii. O întrebare, precum „Sunteţi de acord să nu fie afectată independenţa justiţiei?“ ar stârni valuri imense de nedumerire. Fiecare cetăţean, care este combatant în războiul româno – român, este convins în felul său, că în ultima vreme, independenţa justiţiei a fost afectată, după caz, de către Băsescu, de SRI, de DNA, de procurorii de elită ai lui Kovesi, de PSD sau de către unii magistraţi. Pe Klaus Iohannis nu-l interesează, dintre toţi aceştia, decât PSD- ul, ceilalţi contributori nu există, după el.

Întrebarea Referendumului vizează PSD-ul. Justiţia este doar pretextul

Klaus Iohannis ne-a anunţat că a găsit întrebarea, dar nu ne-o spune, ca să murim de curiozitate până la urne. În orice caz, anunţul epocal a avut trimiteri, menite să ne risipească una din marile nedumeriri cu privire la conţinutul întrebării. Dintre numeroasele întrebări, la care românii ar fi tentaţi să caute un răspuns, ar fi cele referitoare la problemele economiei, ale vieţii, sociale, ale educaţie, ale sănătăţii sau ale infrastructurii rutiere. Klaus Iohannis a stabilit deja că singura temă de interes naţional este justiţia. El spune vorbă mare şi anume că „justiţia este o temă de interes naţional, iar cetăţenii au dreptul suveran să decidă dacă vor sau nu să lase corupţia să devină politică de stat“. Ar fi un referendum despre o problemă relativ falsă, deoarece justiţia la care se referă Iohannis se limitează la DNA , care este doar o părticică din justiţie, numai dacă stăm să analizăm numărul redus de dosare penale, dintre care mult prea multe cu achitări sau respingeri. Klaus Iohannis îşi pregăteşte cu meticulozitate nemţească momentul lansării publice a întrebării referendumului, contând pe faptul că naţiunea, bulversată emoţional, va reface lista problemelor sale de interes naţional, trecând problema lui Iohannis, cea despre PSD şi Dragnea, pe primul loc. Indiferent cum va suna întrebarea lui Iohannis pe buletinul de vot, există suficientă îndreptăţire ca în loc de ştampilă, să-i scriem cu pixul: Altă întrebare!

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Schimbări importante în privinţa rovinetelor

Știe publicată cu

în data de

Autor

Un act normativ, 748/16 aprilie 2019 privind Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1463/2018, conţine norme pentru aplicarea de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a tarifului de utilizare şi a celui de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale. Acest act aduceschimbări privind folosirea rovignetelor. În acest sens, dacă o persoană şi-a vîndut maţina şi are două sau mai multe roviniete a căror valabilitate se suprapune, poate să solicite returnarea banilor pentru rovinieta încă valabilă, care a fost plătită pentru aitovehiculul care nu-i mai aparţine. În cazul în care pentru acelaşi vehicul se achită tariful de utilizare de două sau mai multe ori pentru perioade de valabilitate ce se suprapun pentru cel puţin o zi, CNAIR SA va returna contravaloarea tarifului, corespunzătoare perioadei de suprapunere, la cererea utilizatorului, situaţie în care solicitarea de returnare a sumei, care trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul care se regăseşte pe pagina web a CNAIR SA, se transmite acesteia, împreună cu o copie de pe certificatul de înmatriculare şi de pe cartea de identitate a vehiculului. În situaţia înstrăinării autovehicolului, solicitarea de returnare a sumei trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul publicat pe pagina de internet a Companiei şi se transmite după perioada de expirare a valabilităţii rovinietei achitate, împreună cu o copie de pe documentele care dovedesc înstrăinarea maşinii şi o copie de pe documentul care atestă scoaterea din evidenţa fiscală a autovehicolului înstrăinat prin vînzare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A sărit cu toporul la un consătean, începe judecata

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a lovit cu toporul în cap un consătean ■ totul a plecat de la un cîine al victimei, care a muşcat o rudă a inculpatului ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au finalizat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începera procesului în care Valter Iulian Scripcarul, de 19 ani, din Poieni, comuna Piatra Şoimului, este acuzat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. „În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penala, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispusă prin rechizitoriul nr. 410//P/2018 din 13.03.2019 al Parchetului de pe lînga Tribunalul Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul S V I pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 al. 1 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 Cod penal. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul S V. I“, conform instanţei. Fapta a avut loc în Poieni, pe 13 septembrie 2018. Cercetările efectuate au relevat faptul că între inculpat, Valter Iulian Scripcaru şi viitoarea victimă, Dănuţ S., erau relaţii tensionate de mai mult timp. Asta deoarece în trecut o rudă a agresorului ar fi fost muşcat de unul din cîinii părţii vătămate. Aşa se face că ori de cîte ori se întîlneau cei doi, izbucnea şi scandalul, însă lucrurile nu degenerau. Asta pînă în ziua cu ghinion. Atunci victima, însoţită de mai multe rude, se întorcea de la spital unde îşi vizitase nevasta care tocmai născuse. Pe drum s-a întîlnit cu Scripcaru, care era însoţit de mai multe neamuri. S-au luat din nou la ceartă, tot din cauza cîinilor. La un moment dat, suspectul a pus mîna pe un topor şi l-a lovit pe combatant în cap, victima fiind transportată la spital. Din cauza leziunilor grave, s-a luat decizia transferului pacientului la o clinică de neurochirurgie din Iaşi. O expertiză medico-legală a stabilit faptul că bărbatul a suferit leziuni vindecabile în vreo 60 de zile de îngrijiri medicale, iar prin natura şi gravitatea loviturii, viaţa pacientului a fost pusă în pericol. La audierile în faţa procurorului, Scripcaru a susţinut constant că el nu a lovit oponentul, ci dimpotrivă, el a fost cel pe care partea vătămată l-ar fi atacat cu o coasă. Cum toate probele erau împotriva sa, a fost reţinut şi arestat în aceeaşi zi. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi în consecinţă: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului S. V. I., cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 28.02.2019 şi pînă la data de 29.03.2019, inclusiv“, conform instanţei.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Trending