Contactează-ne

Actualitate

Domn’ ministru mai lasa foaia

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fără a fi un specialist, o impresie asupra modului în care a evoluat în faţa comisiilor de specialitate o persoană care doreşte să ajungă ministru poate avea oricine. Cît îl priveşte pe Dănuţ Andruşcă, impresiile au fost împărţite. Unii au fost de părere că s-a descurcat, alţii că nu prea. Că a răspuns doar la întrebările care i-au convenit şi atunci citind de pe hîrtii, un fel de „servite“ cum s-ar spune prin căminele studenţeşti. De altfel, a şi fost interpelat la un moment dat de un membru al comisiei, să răspundă la obiect, nu cu generalităţi, şi să lase „foaia aceea“. Ministrul a fost ajutat copios de preşedintele comisiilor, Iulian Iancu, ex-deputat PSD de Neamţ, care i-a tot cerut să sintetizeze că nu e timp suficient, ceea ce i-a permis lui Andruşcă să evite răspunsurile la întrebările incomode. Promiţînd însă că va răspunde ulterior în scris. Ceea ce este de-a dreptul absurd. Dacă nu e timp, de ce mai ţinem la mascarada cu audierile? Şi cum să răspunzi la întrebări după ce iei examenul, adică după ce ajungi ministru? Cum ar fi un student care, întrebat fiind la un examen oral, pleacă din sală cu examenul luat şi răspunde el apoi în scris, dacă mai răspunde, eventual şi după ce studiază din nou acasă sau, eventual, mai simplu, pune pe altul mai priceput să-i scrie răspunsurile? Dar noi facem ciocul mic că alţii, politicienii, sînt la guvernare şi aşteptăm cuminţi ca Dănuţ Andruşcă să răspundă la întrebările mai „grele“ pe care le-a evitat în comisii. Cum ar fi cea cu CV-ul său care l-ar cam descalifica pe motiv de demitere dintr-o funcţie importantă în timpul guvernării Ponta sau pentru că a cîştigat mulţi bani de la stat sau din afaceri cu statul, aşa cum a întrebat un parlamentar din comisie. Sau de ce s-a tot referit la stat în discursul său şi nu prea a vorbit de mediul privat, atît de „încălecat“ sau sufocat în ultima perioadă nu doar din perspectiva fiscalităţii.

Emotii, emotii

Nemţeanul Dănuţ Andruşcă, propus pentru a fi ministrul Economiei, s-a declarat emoţionat după audierile de ieri din Parlament. Poate de aceea nu a reuşit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor decît referindu-se la „programul de guvernare“. Totuşi un răspuns mai bun decît celebrul „altă întrebare“, nu? După ce a fost validat de comisiile reunite din Parlament, la întrebările jurnaliştilor despre modul în care va pune în aplicare priorităţile pe care le are, el a răspuns aproape inevitabil cu: „este trecut în programul de guvernare“. „Voi face tot ce îmi stă în putinţe pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar un rol important va avea pentru… în cadrul economiei… Îmi cer scuze că sunt emoţionat. O a doua propunere şi susţinere din partea mea va fi pentru crearea de noi locuri de muncă, dar noi locuri de muncă mai bine plătite“, a declarat după audieri Dănuţ Andruşcă în faţa ziariştilor. La întrebarea cum va crea noi locuri de muncă, Andruşcă a indicat sec: „Este trecut în programul de guvernare. Nu vreau să intrăm în detalii“. „O a treia viziune este pentru susţinerea tuturor producătorilor“, a continuat Andruşcă. Jurnaliştii au insistat: „Cum?“, întrebare la care ministrul propus pentru Economie a răspuns: „Prin programul de guvernare. Aveţi toate datele“.

42 pentru, 18 împotrivă

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul PSD pentru funcţia de ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, cu 42 de voturi „pentru“ şi 18 „împotrivă“. La şedinţa de validare, Dănuţ Andruşcă a citat o serie de pasaje din noul program de guvernare, vorbind despre Codul Economic (care „va fi în dezbatere parlamentară în anul 2018“), Fondul Suveran de Investiţii, actualizarea Legii redevenţelor şi constituirea Casei de Comerţ. Referindu-se la Legea Redevenţelor, Andruşcă a spus că un proiect normativ va fi transmis spre avizare „la sfîrşitul lunii februarie“. Dănuţ Andruşcă, în vîrstă de 49 de ani, a fost propus de PSD pentru a prelua funcţia de ministru al Economiei, luîndu-i locul lui Gheorghe Şimon. El a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, în anul 2016. Activitatea sa parlamentară consemnează o singură moţiune depusă şi 46 propuneri legislative iniţiate, din care 3 promulgate ca legi.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. vali

    30 ianuarie 2018 at 9:46 AM

    Chiar daca nu se prezenta in comisii , tot era numit ministru. Dar ca sa ajunga ministru un asemenea individ …numai in Romania se putea intampla. El reprezinta judetul Neamt ??? 90% DIN POPULATIA judetului cu studii superioare ar fi performat comparativ cu „dom ministru”….

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Aleg conştient! Stop dependenţei de Internet!, la Şcoala Bicazu Ardelean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ elevi, cadre didactice şi părinţi au fost implicaţi într-un proiect de promovare a activităţilor pentru folosirea creativă, utilă şi sigură a Internetului

La Şcoala Bicazu Ardelean au fost organizate, într-una din zilele săptămînii trecute, două ateliere de lucru la care au participat 30 elevi de la nivel primar şi 28 elevi de gimnaziu şi unul la care au participat 20 de cadre didactice şi părinţi, avînd drept coordonatoare două reprezentante ale Organizaţiei Salvaţi Copiii. Am ţinut să intrăm în dialog cu Georgiana Roşculeţ, şefa de proiecte în perioada celor zece ediţii desfăşurate în România pe tema îndrumării copiilor în folosirea echilibrată a Internetului, de la care aveam să aflăm lucruri interesante. „Este vorba despre proiectul european Ora de net, ce se derulează şi la noi, în ţară, pe o perioadă de zece ani. Participarea Şcolii Bicazu Ardelean este urmarea unui concurs lansat de noi, pe care elevii de la şcoala amintită l-au cîştigat, situîndu-se pe locul I, acum un an, şi locul II anul acesta. Tema de anul acesta a fost Dependenţa de Internet. Titulatura exactă a fost Aleg conştient! Stop dependenţei de Internet!. Prezenţa noastră aici, ca reprezentante ale proiectului se datorează frumoasei activităţi desfăşurate de şcoala din localitatea nemţeană, care sperăm să continue să meargă mai departe cu acest proiect în care beneficiari vor fi copiii, iar dascălii şi părinţii, ca părţi implicate în educaţia copiilor“, a declarat Georgiana Roşculeţ. Cele două grupe de copii au fost implicate în organizarea de jocuri, avînd drept obiectiv înţelegerea mai bină a proiectului cu tot cu programul său de instruire şi întreaga sa logistică. Concluzionînd, cele două ateliere, avînd drept deviză Aleg conştient! Stop dependenţei de Internet!, susţinute de reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi copiiii în cadrul programului Ora de Net, proiect de promovare a activităţilor pentru folosirea creativă, utilă şi sigură a Internetului, se bucură de apreciere din partea şcolarilor unităţii de învăţămînt din Bicazu Ardelean. Pe parcursul celor doi ani de derulare micii beneficiari au înţeles ce, cît şi cum cu viaţa lor de elevi şi internauţi, totul spre binele tinerei generaţii, care s-a născut cu faţa spre Internet, nerenunţînd totuşi la carte. Cît o priveşte pe învăţătoarea Ţepeş, aceasta a deprins întreaga tehnică pedagogică de împlicare a copiilor în proiectul cu pricina, iar rezultatele sînt pe măsura implicării sale. „Prin proiectul nostru vrem să contracarăm efectul negativ al Internetului şi asta prin instruirea şi educarea elevilor privind abordarea reţelelor de socializare şi a felului de a se feri de furnizarea de informaţii personale, ce pot mai apoi folosite de către unii împotriva lor. Prin pătrunderea lor în lumea virtuală, fără supravegherea părinţilor sau a şcolii, pot întîlni fel de fel de persoane, unele răuvoitoare, ori noi încercăm să-i ocrotim tocmai de acest lucru nedorit“, a declarat inimasa dăscăliţă din Bicazu Ardelean..

Citește știrea

Actualitate

La Loteria bonurilor sînt mai multe şanse

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la ultima extragere a ieşit ca fiind cu noroc bonul de 328 lei de pe 6 septembrie ■ cine îl are trebuie să meargă cu el la Fisc în termen de 30 de zile ■ valoarea mică creşte şansele de cîştig ■

Ultima extregere în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, ce a avut loc pe 21 octombrie, aduce şanse mai mari de cîştig celor care urmăresc acest joc de noroc. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, septembrie 2019. A ieşit ca fiind cîştigător bonul în valoare de 328 lei emis la data de 6 septembrie. Avînd în vedere faptul că este vorba de o zi de vineri, este foarte probabil ca la final de săptămînă unii să fi făcut cumpărături mai consistente care să adune pe acelaşi bon de casă 328 de lei. Ideea este ca norocoşii să deţină un tichet cu o valoare între 328 de lei şi cel mult 328,99 lei. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere din 21 octombrie 2019. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală. Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă cel mai tîrziu la jumătatea lunii aprilie a acestui an. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători. Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. Loteria bonurilor constă într-un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor. De exemplu, anul trecut au fost numai 11 nemţeni care au avut tichete cîştigătoare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: După bursă, ceva mai multe job-uri pe piaţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în ultima decadă a lui Brumărel angajatorii nemţeni oferă peste 1.000 de locuri de muncă vacante ■ marea majoritate a posturilor au fost şi la bursa pentru absolvenţi, dar au rămas neocupate ■

La Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, ce a avut loc la finele săptămînii trecute, angajatorii nu au reuşit să acopere deficitul de personal. Aşa se face că la începutul ultimei decade a lui Brumărel piaţa muncii din judeţ abundă de locuri de muncă vacante. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă că la 21 octombrie sînt neacoperite 1.053 de posturi în cele mai diverse ocupaţii. Mai bine de jumătate din cerera de personal, 656 de slujbe, vin de la angajatorii din reşedinţa de judeţ şi localităţile limitrofe, în timp ce şomerii romaşcani pot alege între 330 de locuri de muncă. Doar la Tîrgu Neamţ nu prea este de muncă şi patronii scot la mezat 67 de cereri de personal. Defalcat, cei mai mulţi dintre cei cu studii superioare pot găsi de lucru în Piatra Neamţ sau localităţile învecinate. Aici se caută încă de săptămîna trecută un maestru de sunet şi unul de lumini, mai este de lucru pentru doi economişti şi trei consultanţi asigurări, dar se mai pot angaja şi şase ingineri specializaţi în construcţii sau nouă ingineri mecanici. Mai este de lucru pentru un proiectant inginer electronist i mai mulţi ingineri între care un automatist şi unul specializat în industria alimentară plus un inginer tehnolog, doi ingineri producţie şi opt ingineri chimişti. Pentru ceilalţi sînt pe piaţă 10 posturi de confecţioner tîmplărie pvc, 39 de cereri sînt pentru lăcătuş mecanic şi 23 pentru manipulanţi mărfuri, mai este nevoie de cîte 63 de necalificaţi, 10 operatori mase plastice10 strungari universali, dar se caută şi 49 de sudori sau 14 tîmplari universali, ori 27 de dulgheri, 12 faianţari, sau 14 fierari betonişti. Piaţa mai cere 31 de zidari, 15 agenţi de securitate, 13 casieri şi 26 de lucrători comerciali. Din cele 330 de joburi de la Roman puţine sînt pentru licenţiaţi şi este nevoie de un inginer şef în industria prelucrătoare, un inginer tcm şi un inspector itp. Pentru cei cu studii medii cele mai multe oportunităţi sînt în industrie unde se caută 84 de confecţioneri – asamblori articole textile, 67 de necalificaţi şi 25 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. Se mai caută 10 necalificaţi în alte domenii, 14 casieri, 13 lucrători comerciali, precum şi şapte manipulanţi marfă, în alte ocupaţii fiind mai puţine cereri. La Tîrgu Neamţ cererea de licenţiaţi este ca şi inexistentă şi este pe piaţă doar un post pentru o persoană calificată în ocupaţia de inginer industria alimentară. În rest se caută persoane calificate ca ambalator manual, ascuţitor scule, bucătar sau ajutor de bucătar, electrician, finisor construcţii, fochist, îngrijitor clădiri, dar se mai recrutează şi ospătari, sudori, strungari, sobari, sau şoferi camion.

Citește știrea

Trending