Contactează-ne

Actualitate

DNA ne apără de corupţie. Dar de DNA cine ne apără?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Deşi am convingeri de stânga, nu sunt un fan Liviu Dragnea. I-am criticat public unele acţiuni şi comportamente, fără ură şi părtinire, dar cu obiectivitatea pe care mi-o conferă experienţa. Recenta condamnare a sa de către Curtea Supremă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru „instigare la abuz în serviciu“, este departe de a mă convinge că aceasta nu conţine toate ingredientele unei execuţii politice. Cu aceeaşi convingere creditez faptul că în condamnarea lui Dragnea, instanţa a avut „o sarcină ingrată“. Cu toate acestea, reacţia lui Dragnea şi implicit a PSD -ului condus de acesta, nu poate fi decât una de factură politică. Decizia nefiind definitivă, Dragnea beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi de răgazul oferit până la judecarea apelului. Dintre cei trei judecători ai completului, doar doi l-au condamnat, preşedintele completului fiind de opinie contrară. Procesul s-a realizat pe baza unui rechizitoriu întocmit de DNA pe o speţă privind „abuzul în serviciu“ declarat parţial ca neconstituţional de către Curtea Constituţională.

DNA şi Kovesi nu reprezintă Justiţia

O recentă statistică ne dezvăluie că anual, în toate instanţele din România, sunt pe rol circa 3 milioane de dosare. Întrebarea firească, pe care nu ne-o putem reprima, este câte dintre aceste dosare sunt judecate în instanţe pe baza rechizitoriilor întocmite de DNA? Răspunsul este şocant. Doar 300-350 de dosare au rechizitoriile instrumentate de DNA. Aceasta ne dezvăluie că marea problemă a Justiţiei nu ar trebui să fie nici pe departe DNA-ul. Dacă această realitate dezvăluită nu reuşeşte să ne năucească total, atunci vine Raportul Inspecţiei judiciare, care precizează faptul că până acum instanţele au pronunţat pe bandă rulantă 122 de achitări pentru aşa zişii inculpaţi ai dosarelor DNA. Spaţiul public românesc este invadat de discursuri despre Justiţie, reductive doar la domeniul „luptei împotriva corupţiei“, domeniu supravegheat exclusiv de DNA-ul condus de Codruţa Kovesi, sub patronajul direct şi prea puţin discret al preşedinţiei iohannisiene. Aceste două instituţii, DNA şi Preşedinţia, gestionează un bilanţ catastrofal şi nu se dau în lături de la nimic, pentru a nu permite nimănui de a evidenţia şi critica erorile şi abuzurile DNA-ului, care sunt de notorietate, fiind dovedite şi de instanţe, şi de presă. Orice atingere, fie şi cu o floare, a DNA-ului ori a lui Kovesi, este taxată de armatele de protestatari =Rezist ca „încălcare a independenţei Justiţiei“. Pe această temă, Piaţa Victoriei, s-a infestat de ipocrizie, protestatarii susţinători ai DNA -ului făcând excese pe „protejarea independenţei Justiţiei“ şi ignorând total „abuzurile DNA“. Protestatarii, L. C. Kovesi şi Klaus Iohannis vor ca „independenţa justiţiei“ să fie singurul obiectiv transferat atenţiei populaţiei, mizând pe reacţiile extreme ale acesteia. Paginile facebook-ului sunt invadate de apelurile la noi trepte ale violenţei, în afară de cele verbale, pregătind noile „miliţii populare“ şi nesupunerea civică. De ce se induce confuzia că DNA-ul face justiţie, când aceasta este realizată doar de judecători? Răspunsul e simplu. Interese ale statului paralel, doresc asimilarea procurorilor cu judecătorii şi convertirea „puterii judecătoreşti“ în „puterea procurorilor“. Sub sloganul „Nu modificaţi legile Justiţiei!“ practic protestatarii împing România pe panta instabilităţii, la capătul căreia ne aşteaptă instalarea regimului autoritar al „Republicii procurorilor“.

„Justiţia legată la ochi, este violată în formă continuată de 14 ani“

Legile justiţiei, promovate de Monica Macovei, au fost adoptate în 2004 şi modificate în 2005 fără nici cea mai elementară dezbatere publică . Premierul Cioloş le-a modificat masiv în 2015, tot fără dezbatere publică. Piaţa Victoriei nu a văzut picior de protestatar atunci. Curtea Constituţională a declarat ca neconstituţionale o serie de prevederi şi timp de 14 ani, în România s-a făcut justiţie după aceste prevederi strâmbe. Curtea constituţională a fost singura autoritate care a sesizat opinia publică în legătură cu erorile incluse în aceste legi. Nici parlamentarii şi nici magistraţii nu au catadixit să se sesizeze că doamna Justiţie era violată legată la ochi, considerând că violul este semn de însănătoşire morală a societăţii româneşti. Astăzi asistăm la un paradox. Pe de o parte, protestatarii =Rezist luptă pentru „independenţa Justiţiei“ doar cu gândul la DNA şi Kovesi, iar pe de altă parte instanţele invalidează rechizitoriile procurorilor DNA. Cu 3 milioane de dosare anual, România dovedeşte că are mari probleme şi viziunea protestatarilor, că lupta anticorupţie va rezolva aceste probleme, este o viziune diversionistă. Ce este îngrijorător nu este faptul că independenţa Justiţiei ar fi în pericol, ci că Justiţia este împinsă în bătălia electorală de înlăturare a adversarilor politici. Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat . Paranoia transferată protestatarilor nu s-a manifestat nicidecum în legătură cu pierderea reală a independenţei Justiţiei sub dictatura celor peste 60 de protocoale încheiate de SRI , ci s-a focalizat pe prezumtiva pierdere a independenţei Justiţiei, în cazul în care vor fi corectate legile acesteia. De aici apar serioase semne de întrebare. Ar părea firesc ca un serviciu secret, precum SRI, să aibă un comportament dominat de paranoia existenţei, în tot şi în toate, a unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Când preşedintele Traian Băsescu, prin hotărârea CSAT nr. 17 28. 02. 2005 a inclus corupţia în „ameninţările la adresa siguranţei naţionale“, paranoia a fost inoculată şi DNA-ului, odată cu plantarea la cârmă a L. C. Kovesi. Transferând acum această paranoia şi protestatarilor Rezist, care afluesc periodic şi „spontan“ spre Piaţa Victoriei, se pun bazele dezvoltării structurilor „statului paralel“, în care „puterea judecătorească“ trebuie să fie preluată de DNA. Numele de cod al acţiunii este „Statul suntem noi!“, dublat de declaraţia „Statul sunt eu!“ a noului candidat Klaus Iohannis.

În statul paralel, Klaus Iohannis oferă DNA-ului o poziţie privilegiată, de încălecare a Justiţiei

După Klaus Iohannis, independenţa Justiţiei în România este deja compromisă şi singura unitate de elită rămasă pe baricada anticorupţiei este DNA-ul. Protestatarii =Rezist trebuie să preia din sarcinile Justiţiei, condamnând în stradă „penalii“. Câte pieţe publice, tot atâtea „tribunale populare“. Comandamentele facebook vizează nu numai oprobiul public asupra unor acţiuni şi comportamente, ci au avansat, vizând persoane şi familiile acestora, până la domiciliile lor. Se ignoră în mod voit faptul că actul judecării publice nu a fost niciodată un act democratic. Judecata publică nu a fost decât izvor de orori, intoleranţă şi ură, pe care DNA a le-a cultivat prin serialul „Cătuşele în direct“ şi prin oferirea spre publicare a documentelor şi stenogramelor din dosare. Strada a salutat în delir serialul, scandând „DNA, să vină să vă ia!“.

„Jos mâinile de pe abuzurile Justiţiei!“

Anul 2017 a debutat cu intenţia noii majorităţi parlamentare, instalate democratic, de a introduce modificarea necesară a textelor neconstituţionale din legile Justiţiei, pentru a se încheia ciclul de 14 ani al abuzurilor şi arbitrariului. Nu sunt atât de credul, încât să nu admit că este posibil ca o serie de abuzuri din legile justiţiei, introduse de Monica Macovei, să fie înlocuite cu alte abuzuri. Orice intenţie de a modifica o lege poate fi considerată fără greş că este realizată cu dedicaţie, pentru aservirea unui scop. Dacă copul este binele public, modificarea este obligatorie. Dacă scopul este binele privat al unei persoane, modificarea este mai mult decât discutabilă. În cazul modificării legilor justiţiei, protestatarii manipulează grosolan opinia publică, motivând că toate aceste modificări vizează binele privat al unor persoane şi în special al persoanei Liviu Dragnea. Odată cu aceste modificări au apărut opinii contra, care se manifestă perpetuu şi zgomotos prin pieţe şi mut pe scările tribunalelor. Este transmis astfel semnalul că abuzul practicat în numele luptei anticorupţiei de către legile existente ale Justiţiei este benefic, în spiritul dictonului „scopul scuză mijloacele“ şi că trebuie blocată orice tentativă de limitare a acestor abuzuri. Sub sloganul „Jos mâinile de pe abuzurile Justiţiei“, Klaus Iohannis la Cotroceni, Kovesi la DNA, magistraţii de pe scările tribunalelor şi protestatarii de prin pieţe, arată lumii întregi că lor le pasă mai mult de puterea lor. Sub acelaşi slogan, opoziţia parlamentară croşetează noi strategii de îmbărbătare a Justiţiei violate până acum. Liberalii în frunte cu Ludovic Orban declară că sunt gata să moară de dragul ei cu pesediştii de gât, pentru a nu o viola şi aceştia. Cât despre imberbii userişti, aceştia, crezând că preocuparea lor legislativă este circul, cultivă resentimentele străzii, focalizându-le pe PSD, împiedicând maturizarea Parlamentului. Orice critică adusă unor legi sau unor modificări legislative este bine venită, atâta timp cât dovedeşte coerenţă, profesionalism şi obiectivitate. Însă au devenit virale nenumăratele cazuri în care protestatarii, politicienii sau alţi părerologi, au emis judecăţi după ureche, privitoare la unele modificări ale legilor Justiţiei. Îşi trădează pe această cale analfabetismul funcţional, pe care aceştia îl impută majorităţii, pe care o consideră mediocră, fără a putea dovedi că se deosebesc cu ceva de aceasta sau că sunt o rasă superioară.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. dr.GARCEA

    25 iunie 2018 at 7:07 AM

    Nu-ti fie frica,infractiunile pe care le-ai “produs”la CFS sunt prescrise(din pacate)!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – un singur caz nou. Naţional: 413 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivel naţional au fost confirmate 32.948 de cazuri, 1.901 decese şi 21.692 vindecaţi ■ la Neamţ, în total, au fost confirmate 1.004 cazuri ■

Până pe 13 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 32.948 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.552 au fost externate, dintre care 21.692 de pacienți vindecați și 1.860 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.  Totodată, până în prezent, 573 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere. Până astăzi, 1.901 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 12.07.2020 (10:00) – 13.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 17 decese (12 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Brăila, Brașov, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Galați, Mehedinți, București, Mureș, Olt, Prahova și Sibiu.

Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 2 decese la  persoane de peste 80 de ani.

16 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 413 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 235 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 854.241 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 328 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 1.434 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 264.570 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.105   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 115 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Grecia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 157 au fost declarați vindecați: 135 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20. Până la data de 12 iulie 2020, au fost raportate 1.581.766 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Spitalul Judeţean, redeschis pentru bolnavii non-Covid. Care sînt noile reguli şi condiţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ redeschiderea unităţii sanitare a fost anunţată într-o conferinţă de presă susţinută luni, 13 iulie ■ au fost găsite soluţii pentru asigurarea circuitelor separate ■ se cere atenţie maximă pentru ca la SJN să nu reapară un focar de Covid-19 ■ un pacient suspect va sta singur într-un salon ■

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ este redeschis, începînd de luni, 13 iulie, pentru bolnavii non-Covid 19. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă susţinută la Prefectura Neamţ şi la care au participat, alături de prefectul de Neamţ, George Lazăr, şi managerul spitalului, doctorul Silviu Verzea şi doctorul Daniela Marcoci, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Spitalul Judeţean va rămîne spital suport pentru pacienţii cu COVID -19.

Fără a intra în date tehnice, ar fi de menţionat faptul că au fost găsite soluţii pentru a asigura circuite medicale funcţionale separate pentru bolnavii COVID, pentru suspecţi şi pentru pacienţii non-COVID. Din declaraţiile managerului SJN am reţinut că se va încerca să fie gestionate toate urgenţele medicale în unitatea sanitară din Piatra Neamţ, iar lucrurile vor arăta astfel: în momentul în care o persoană se prezintă la spital, este considerată suspectă de Covid 19 şi va fi internată, dacă situaţia o impune, într-o “zonă tampon” şi va fi testată. De menţionat că persoana suspectă va sta singură într-un salon pînă va sosi rezultatul testului, capacitatea de “cazare” pentru suspecţi fiind de maxim 60 de persoane pe zi, existînd “zone tampon” pentru fiecare secţie în parte. Capacitatea zilnică de testare a SJN este tot de aproximativ 60 de teste. În aproximativ 24 de ore se estimează că va sosi rezultatul testului. Dacă rezultatul va fi pozitiv persoana în cauză va merge în zona pacienţilor COVID. Dacă e un caz uşor sau asimptomatic va fi transferat la Spitalul Bisericani. Dacă rezultatul va fi negativ, pacientul va fi mutat pe secţie, cu alţi pacienţi non-COVID.

Dincolo de aceste aspecte tehnice, trebuie menţionat că atît reprezentantul DSP, instituţie care va da aviz pozitiv pentru redeschiderea spitalului, cît şi prefectul de Neamţ au cerut angajaţilor SJN să respecte cu stricteţe circuitele identificate şi regulile impuse pentru a reduce la minim riscul de infectare, atît pentru pacienţi, cît şi pentru angajaţii unităţii sanitare. Medicul epidemiolog Daniela Marcoci a cerut în mod specific ca personalul medical să fie “împărţit”, în cei care tratează pacienţi COVID şi cei care tratează pacienţi non-COVID, iar cele două categorii să nu interacţioneze, în acelaşi scop: reducerea la minim a riscului ca la SJN să nu apară din nou un focar de COVID.

Managerul spitalului a menţionat că sînt deschise toate secţiile din spital, mai puţin Oftalmologia, şi a dorit să mulţumească în mod special colegilor de la Spitalul Roman, care au preluat pînă acum majoritatea cazurilor ce nu au putut fi tratate la Piatra. De asemenea, a menţionat că mizează în continuare pe ajutorul colegilor romaşcani, pornind de la faptul că există o serie de limitări privind numărul pacienţilor ce vor putea fi trataţi în cadrul SJN. Limitări ce ţin de spaţiul necesar pentru internarea, cîte unul într-un salon, a suspecţilor şi de numărul de teste ce pot fi efectuate.

Prefectul de Neamţ a cerut la rîndul său să fie respectate circuitele şi regulile dispuse de DSP şi a explicat de ce s-a renunţat la varianta scoaterii SJN de pe lista spitalelor suport COVID şi introducerea Spitalului Tîrgu Neamţ pe respectiva listă. Faptul că la nivel naţional numărul de noi infectări este în creştere, aproximativ 500 zilnic, în medie, în ultimele zile, iar, chiar dacă deocamdată la Neamţ, numărul este mult mai mic, cîteva cazuri zilnic, dacă se va ajunge la un număr mai mare, Spitalul Judeţean este cel mai pregătit pentru tratarea noilor infectaţi. Sigur această variantă, precum şi cea a unui eventual val doi al pandemiei, sînt variante nedorite, însă trebuie luate în considerare şi pregătite soluţii pentru eventualitatea în care ele s-ar produce. Aşadar, Spitalul Judeţean rămîne spital suport, dar începînd de luni, 13 iulie, oferă servicii medicale şi pentru pacienţii cu alte afecţiuni decît cea cauzată de noul coronavirus. De menţionat că în acest moment, la SJN sînt 29 de pacienţi COVID 19, din care trei la Terapie Intensivă.

Citește știrea

Actualitate

„Până în luna septembrie DN15 trebuie să fie redat circulației”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă preşedintele PNL Neamţ, Mugur Cozmanciuc

„Până în luna septembrie DN15 trebuie să fie redat circulației”, afirmă preşedintele PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc. Acesta a mai precizat că lucrările de modernizare au reînceput de luni, 13 iulie.

„Lucrările de modernizare la DN15 au reînceput luni, 13 iulie. Cu această ocazie am fost la fața locului alături de reprezentanți ai autorităților locale, județene, pentru a transmite din nou că este vital ca acest proiect de infrastructură rutieră să fie finalizat în cel mai scurt timp.

La vizita de lucru au participat prefectul județului Neamț George Lazăr, reprezentanți ai C.N.A.I.R, Direcția Regională de Drumuri și Poduri – D.R.D.P Iași și ai firmei care și-a asumat lucrările.

Miercuri, 8 iulie, s-a semnat acordul care prevede finalizarea lucrărilor de modernizare. Documentul a fost semnat de C.N.A.I.R, Direcția Regională de Drumuri și Poduri – D.R.D.P Iași și firma care și-a asumat lucrările. În cadrul discuției de astăzi Beneficiarul și Antreprenorul au reiterat promisiunea că vor respecta înțelegerea scrisă, iar drumul va fi finalizat până în luna septembrie.

Vreau să le mulțumesc din nou colegilor din Guvern, în mod special ministrului Transporturilor Lucian Bode și restului echipei, care au înțeles cât de important este acest proiect de infrastructură rutieră pentru județul Neamț și au acționat, în limita legii și corectitudinii, pentru ca lucrările să fie finalizate în cel mai scurt timp”, a declarat deputatul Mugur Cozmanciuc, președintele PNL Neamț.

Citește știrea

Trending