Contactează-ne

Actualitate

Din istoricul şi activitatea Poliţiei nemţene de altă dată

Știe publicată cu

în data de

Prof. Gheorghe RADU

Garda cetăţenească din Piatra Neamţ

În atmosfera de mare avânt naţional şi fierbinte patriotism care domnea în ţară la mijlocul deceniului al VIII-lea al veacului al XIX- lea, populaţia celor două principate unite într-o singură ţară îşi manifesta voinţa de independenţă şi libertate. În acest context istoric, în martie 1876 corpurile legiuitoare votează legea guardei orăşeneşti – gărzi care trebuiau să devină element de ordine interioară şi rezervă combatantă în situaţia unei conflagraţii. Timp de circa un an, legea, ca şi altele de altfel, părea să fi rămas literă moartă. Încordarea relaţiilor cu Imperiul Otoman, perspectiva războiului care se contura tot mai mult la orizont, o aduce în actualitate. Legea va fi publicată în Monitorul Oficial, aproximativ după un an de la eliberare, adică în 1877, anul Războiului pentru Independenţă. În urbea de la poalele Pietricicăi, trebuia să ia fiinţă o companie de gardă cetăţenească după cum suna Ordinal Ministrului de Interne din 26 mai 1877 către prefectul ţinutului Neamţ: „Pe baza legii, guvernul a găsit de cuviinţă ca în comuna Piatra să se înfiinţeze deocamdată una companie de guardă cetăţenească“. În consecinţă, se iau primele măsuri, printre care numirea şefului de companie, în persoana lui Theodor Dornescu, stabilirea sediului provizoriu şi cuprinderea în bugetul primăriei a cheltuielilor necesare activităţii. Pe lângă şeful companiei, mai activau un sergent adjutant şi doi cornişti şi toboşari. Odată rezolvată problema conducerii, s-a trecut la alcătuirea comisiunii de recensământ a cetăţenilor. S-a convenit ca aceasta să cuprindă un consilier al comunei, ca reprezentant oficial al autorităţii şi un reprezentant al cetăţenilor. Alegerea consilierului, în persoana lui Nicolae Cafmuschi s-a bucurat de sufragiile tuturor. La stabilirea reprezentantului cetăţenilor, opoziţia a fost aprinsă, deoarece primarul, Grigore Isăcescu, a propus pe fratele său Constantin. Cu toate obiecţiunile ridicate propunerea este, în final, acceptată. Lucrările de recenzare s-au desfăşurat destul de repede, aşa încât la 15 iulie se aflau deja afişate liste cu cele 322 persoane ce merită a fi gardişti în acest oraşu. Peste o lună de la încheierea operaţiunilor de recenzare, mai precis, la 14 august 1877, într-o atmosferă de mare entuziasm, membrii guardiei au trecut la alegerea în mod cu totul secret a corpului gradaţilor: un locotenent, doi sublocotenenţi, un sergent major, un sergent furier, opt sergenţi şi 12 căprari. A fost ales locotenent al guardiei cetăţeneşti din urbea reşedinţă de ţinut, Dimitrie Dafinescu. Documentele de arhivă conţin informaţii mai puţine pentru activitatea următoare a gardiştilor; dar un lucru este cert: cel puţin la început acţiunile combatanţilor erau stimulate de simţul datoriei civice şi de un cald patriotism.

Documentele de arhivă ale poliţiei nemţene

Sfârşitul veacului XVIII şi începutul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării societăţii au început să se formeze şi unele aşezări urbane în care fenomenul aglomerării umane impunea luarea unor măsuri menite să asigure ordinea publică. În perioada existenţei ţinutului ca unitate administrativă în Moldova, ispravnicului (prefectului de azi) îi reveneau şi atribuţiile poliţieneşti. La îndeplinirea unor astfel de sarcini conducătorii administraţiei fostelor ţinuturi Neamţ şi Roman erau ajutaţi de către un polcovnic, armaşi, zapcii, străjeri şi poliţmaiştri (câte unul în oraşele Piatra Neamţ şi Roman – capitale de ţinuturi). Activitatea era coordonată în Moldova de Ministerul Trebilor Dinlăuntru (Ministerul de Interne de mai tîrziu). Odată cu constituirea primului guvern unitar în timpul domniei lui Cuza, prin cabinetul Barbu Catargiu, la 22 ianuarie 1862, activitatea Ministerului de Interne suferă unele modificări faţă de prevederile Regulamentului Organic, iar în 1864, domnul primei Uniri aduce şi în acest sector de activitate îmbunătăţiri. Legea poliţiei din acel an prevedea că în oraşele în care numărul locuitorilor era mai mare de 3.000 activitatea de poliţie să fie dusă de o prefectură de poliţie, iar în celelalte aşezări urbane sarcinile de acest fel reveneau primăriilor. Concomitent cu personalul poliţiei, în Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ îşi desfăşura activitatea şi o gardă civică pentru pază, formată din locuitorii care dispuneau de o oarecare bază materială. În 1877, în oraşele Piatra-Neamţ şi Roman s-au format câte un batalion de gardă orăşenească. Până la apariţia legii din 1903 poliţia va rămâne în subordinea primăriilor orăşeneşti, condusă de un poliţai şef. Conform prevederilor legii din 1 aprilie 1905, poliţia a fost trecută sub autoritatea directă a Ministerului de Interne. Stabilind atribuţiile instituţiei, legea în cauză preciza că aceasta este datoare: „a veghea la menţinerea ordinii publice şi siguranţei interne; a apăra libertatea, proprietatea şi siguranţa persoanelor; a preveni infracţiunile de la legi şi regulamente; a constata abaterile şi trimite pe făptaşi în faţa instanţelor de judecată şi de a executa măsurile de poliţie“. Legiuitorul a stabilit şi personalul fiecărei poliţii în parte. Astfel, poliţiile oraşelor Piatra Neamţ şi Roman aveau fiecare câte un poliţai, un director, 2 comisari, 7 subcomisari la Piatra şi 4 la Roman, un copist şi un ofiţer, 6 sergenţi majori şi 50 sergenţi pentru paza oraşului; la Tîrgu Neamţ se prevedea un comisar, 5 subcomisari şi un copist. În 1929, organele reprezentative ale României au luat din nou în dezbatere problema organizării poliţiei. Prin legea adoptată în acel an poliţiile din oraşele Piatra Neamţ şi Roman au fost ridicate la rang de chesturi. Pe întreaga durată a activităţii lor poliţiile au fost organizate pe cele trei ramuri de bază: administrativă, judiciară şi siguranţă. Organizate pe aceste profiluri şi păstrându-şi în subordine circumscripţiile orăşeneşti şi comisariatele din judeţe, poliţiile Piatra Neamţ şi Roman şi-au continuat activitatea până în 1949, când au fost desfiinţate şi s-a trecut la organizarea miliţiei. De-a lungul activităţii, unităţile de poliţie din aceste locuri au creat o arhivă bine organizată. În depozitele arhivelor nemţene se păstrează documente aparţinând următoarelor fonduri: Poliţia oraşului Piatra Neamţ, 1892-1955, Poliţia oraşului Roman, 1919-1955 şi Poliţia Tîrgu Neamţ, 1910- 1955. Materialele documentare păstrate sunt foarte diverse, atât sub raportul genului de acte dar, mai ales, în cea ce priveşte informaţiile propriu-zise.

Furturi prin spargeri“, bancnote false, profanatori de cadavre…

Presa vremii şi arhivele nemţene conţin multe informaţii referitoare la activitatea specifică a oamenilor ordinii publice din Piatra Neamţ. Astfel, din ordinul Parchetului de pe lângă Judecătoria Neamţ, „Brigada de Siguranţă din localitate a arestat pe dl. Mironescu, care a fost un timp îndelungat grefier al Judecătoriei Ocolului I din acest oraş, fiind acuzat că ar fi sustras diferite acte publice“, se arată în ziarul Telegraful din Piatra Neamţ, din 8 noiembrie 1923. Pe 19 ianuarie 1925, ne relatează acelaşi ziar, D-l s. comisar Rusu a reuşit să aresteze pe tinerii Vasile Hanganu – 18 ani, Gh. Gheorghiu – 18 ani şi Vrăjmaşu – 16 ani, care „săvîrşau furturi prin spargeri“. Printre păgubiţi sunt amintiţi: croitorul Ivaşcu, cofetăria Zalman, magazinele de mezeluri Marigheta şi Reder. Nici jandarmii nu aveau linişte. În acelaşi ziar, D-l Căpitan de Jandarmi Mînecuţă dezminte ştirea apărută în unele ziare din Capitală cum că s-ar fi descoperit în judeţul nostru o fabrică de bancnote false, Era vorba doar de găsirea în circulaţie prin regiunea Hangu a cîtorva bancnote false. Erau şi în acele vremi profanatori de morminte. La cimitirul local din urbea Piatra, D-na Stoian, ducîndu-se la cimitir să vadă cadavrul fratelui ei, plutonierul erou Tofan, ce urma ca să fie transportat săptămîna viitoare la cavoul familial din Tg. Neamţ, a rămas înmărmurită cînd a observat pe 29 martie 1925, că lipseşte craniul cadavrului. Anunţând la poliţie cele văzute (mai lipseau şi alte lucruri de valoare ce se găseau pe cadavru, n. n.). Cu cercetarea cazului a fost însărcinat agilul comisar M. Mina, dat fiind complexitatea şi misterul în care era învăluit acest caz. Şi au fost prinşi. Făptuitorii erau în persoana intendentului şi groparii cimitirului. Pompierii, erau, de asemenea la datorie. Incendiile din localitatea de la poalele Pietricicăi, atât la populaţie cât şi la stabilimente industriale şi comerciale, erau prompt înlăturate, de către soldaţii pompieri conduşi cu măiestrie de comandantul, lor Dl. Sub. Locot. Gh. Tofan, aşa cum se consemna în ziarul amintit luni, 6 aprilie 1925.

Personalităţi de altă dată ale poliţiei nemţene

În anul 1928, în locul d.lui Comşa a fost numit dl. Ioan Teodorescu ca director a Poliţiei oraşului Piatra Neamţ (în noiembrie 1928, aşa cum se consemnează în ziarul local Reformatorul, nr. 530/19 noiembrie 1928). Iată cum este descris profilul profesional şi moral al poliţaiului oraşului amintit: „O răsplată a muncii bine meritată. Funcţionar de carieră, unul din cei mai vechi şi pricepuţi poliţişti, dl. Teodorescu este acelaşi de acum 20 de ani: omul slujbei şi al muncii. Ar fi fost de multă vreme poliţai dacă ştia să se linguşească pe lîngă puternicii zilei, să se servească de acele metode umilitoare şi cari jignesc moralul propriu al slujbaşului care ţine la demnitatea sa. Nici acum n-a rugat şi n-a luat contact pentru chestiunea sa personală cu nici un om politic dintre puternicii zilei“. În continuarea articolului O numire bine meritată din gazeta urbei, se spune că „autorităţile locale au nădejde ca dl. Teodorescu va pune ordine şi bună orînduială în poliţie, va stârpi furturile şi va face ca toţi acei care umblă după dreptate s-o găsească indiferent dacă sunt bogaţi sau săraci. De asemenea, va controla toate procesele ce se intentează de subalternii d-sale pentru ca ele să nu aibă la bază răzbunarea. O primă verificare ce i s-a cerut şefului poliţiei locale de către prefectul Neamţului, Duţă Isecescu, a fost cea referitoare la aşa numiţii Poliţişti argaţi. Aşa s-a aflat că a existat o specie nostimă de slujbaşi publici care făceau corvoadă pe la diferite persoane privilegiate: tăiau iarba, curăţau ogrăzile, îngrijeau de grădini, spălau vasele, făceau pe dădace la copii şi primeau salariile de la Poliţie. Toate astea se făceau în detrimentul siguranţei avutului cetăţenilor, fiind cartiere fără nici un gardist şi acolo unde era, păzea cîteva străzi. Şi să ne mirăm că au fost atîtea furturi.

Poliţia din Piatra-Neamţ la început de veac XX

În Dare de samă despre administraţia comunei Piatra, judeţul Neamţ, pe timpul de la unu ianuar până la 31 decembrie 1900, întocmită de primarul de atunci al urbei, C. V. Andrieş, sunt unele date interesante despre poliţia acelor vremi. Astfel, conform amintitului document, oraşul este împărţit în trei dispărţiri, avînd în capul său un poliţai plătit de stat şi numai o diurnă din casa comunală; fiecare dispărţire are un comisar, sub-comisar clasa I şi un sub-comisar clasa II, plătiţi din casa comunei; fiecare comisar are şi un camerier; în personalul poliţiei se mai plăteşte de comună un comisar director şi un copist; un comisar plătit de comună mai este şi la gara Căii ferate. Cât priveşte paza de zi şi de noapte a oraşului, aceasta era asigurată de un corp de serjenţi compus din: un şef, un ajutor şi 50 de soldaţi, toţi plătiţi de comună, atât salarele cât şi îmbrăcămintea, costînd în total acest serviciu anual pe comună 50.428 lei şi 70 bani. În încheiere se mai arată faptul că dacă resursele comunei ar permite ar fi nevoie de a se mai spori numărul serjenţilor, care este insuficient faţă de întinderea oraşului. Tot astfel şi localurile comisiilor (sediul poliţiei din cele trei dispărţiri) sunt imperios cerute de a se face neavând de cât nişte localuri închiriate ce nu corespund trebuinţei, – dacă comuna n-ar avea încă sarcini din împrumuturile din urmă şi dacă criza n-ar fi atât de simţită, ar fi necesar un împrumut din care să facă toate construcţiunile, de şcoală, comisii şi bariere ce încă nu sunt făcute.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Femeie salvată dintr-o fîntînă de 25 de metri

Știe publicată cu

în data de

Pompierii nemţeni au salvat, luni dimineaţă, 21 mai, o femeie care a căzut într-o fîntînă adîncă de 25 de metri, în Săbăoani. “Misiune salvare persoană căzută într-o fîntînă cu adîncimea de aproximativ 20 – 25 metri, în comuna Săbăoani, sat Săbăoani. La locul evenimentului s-au deplasat pompierii romașcani cu o autospecială de intervenție, un container multirisc, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat și o autospecială de serviciu şi o ambulanţă SAJ cu medic”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ în momentul declanşării operaţiunii de salvare, în jurul orei 7.45. Ulterior au anunţat că femeia a fost scoasă din fîntînă şi i se acordă îngrijiri medicale: “Salvatorii romașcani, sub coordonarea comandantului de detașament, au reușit să extragă, din fîntîna cu o adîncime de circa 25 metri, o persoană de sex feminin, în vîrstă de 55 ani, conştientă, fără afecţiuni medicale majore. Persoana este asistată de către echipajul SAJ”.

Citește știrea

Actualitate

Puţintele bilete de tratament

Știe publicată cu

în data de

Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a primit o nouă alocare de bilete pentru tratament din acest an. 55 de nemţeni trebuie să ajungă la băi pînă în ultima zi a lui Florar, 31 mai 2019, în staţiuni cum ar fi Covasna, Buziaş, 1Mai – Oradea, Amara, Nicolina, Geoagiu Băi, Moneasa, Pucioasa şi Sarata Monteoru. „Precizăm că pentru această serie a rămas nealocat un singur bilet, în staţiunea Pucioasa, acesta fiind pus la dispoziţia oricărei persoane care a solicitat tratament balnear în respectiva staţiune“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Beneficiarii vor fi înştiinţaţi telefonic despre repartizarea biletului de tratament, lista cererilor aprobate fiind afişată atît la sediile Casei Judeţene de Pensii Neamţ, din Piatra Neamţ şi Roman, cît şi pe pagina de internet a instituţiei www.pensiineamt.ro/bilete de tratament. Mai trebuie spus că în seriile de pînă acum, cinci la număr, au fost valorificate 205 de bilete de tratament, însă la CJP Neamţ sînt depuse deja 4.884 de cereri pentru anul 2019. Reamintim că prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 201 din 13 martie 2019 a H.G. nr.139/2019 au fost reglementate regulile de stabilire a numărului biletelor de tratament balnear pentru anul 2019, cît şi modul de acordare, distribuire şi de decontare a acestora. Astfel, pentru anul 2019 va fi asigurat în unităţile de tratament balnear proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice un număr maxim de 59.622 de locuri la tratament balnear, ce vor fi repartizate pe maximum 19 serii de trimitere. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii; asigurat al sistemului public de pensii sau beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii şi care care dovedesc existenţa unei afecţiuni medicale care să necesite tratament balnear, în conformitate cu prevederile legale. Pentru a se putea înscrie în vederea obţinerii unui bilet de tratament, potenţialul beneficiar depune cererea de acordare însoţită în mod obligatoriu de copie după buletin/carte de identitate, urmînd ca restul documentelor să fie ataşate la momentul eliberării biletului. Repartiţia biletelor de tratament balnear se face pe baza ordinii de ierarhizare a cererilor, funcţie de opţiunile făcute de solicitant şi în ordinea menţionată în cerere. Ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicită bilete de tratament balnear este dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri, punctajul aferent fiecărei cereri fiind obţinut prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare criteriu în parte raportat la numărul de criterii prevăzut pentru categoria respectivă.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, prima ediţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

Domeniul Hangului, zonă situată pe Valea Bistriţei de aproape 500 de ani, se pregăteşte intens pentru organizarea primei ediţii a Festivalului de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, ce se va desfăşura duminică, 2 iunie 2019, în comuna Ceahlău, pe platoul din vecinătatea lacului de acumulare, în punctul debarcader. Sărbătoarea este organizată de Primăria şi Consiliul Local Ceahlău, avînd ca finanţator Ocolul Silvic Domeniul Hangu, iar spectacolul propriu-zis va consta în evoluţia pe scena special pregătită a artiştilor Ansamblului folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling, alături de band-ul său. „Sperăm să fie un adevărat răsfăţ al tradiţiilor populare, unde vor participa meşteri populari, vînători, gastronomi locali şi reprezentanţi ai breslelor meşteşugăreşti. Veţi avea prilejul să petreceţi clipe minunate alături de ansambluri şi orchestre de excepţie, precum şi de mari artişti de talie naţională. Aşadar, se cuvine să subliniem că vor evolua în faţa celor ce ne vor călca plaiul special amenajat tinere vlăstare din localităţi din zonă, Ansamblul folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling alături de trupa sa. Pe lîngă momentele cultural-artistice se va putea admira portul popular şi savura din bucatele tradiţionale. Dorim să-i avem ca oaspeţi, dar şi parteneri pe colegii din administraţiile locale din comunele ce compun administrativ istorica Ţară a Hangului”, a declarat inginerul silvic Gabi Bostan, persoana care a pus suflet în organizarea acestui important eveniment cultural-artistic, ce se vrea un adevărat brand al locului. Manifestarea se va încheia tîrziu în noapte cu un frumos foc de artificii. De reamintit faptul că Ţara Hangului a intrat cu un an în urmă în rîndul Comorilor Turistice ale României. Titlul i- a fost acordat oficial de către Asociaţia Celor mai Frumoase Sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei din România şi Asociaţia Wallonie-Bruxelle, ca urmare a participării şi obţinerii unui punctaj pozitiv la concursul Satele Culturale ale României. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza. „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a Domeniului Ţara Hangului, frumuseţile acestui loc pitoresc şi calităţile oamenilor zonei”, a mai afirmat Gabi Bostan.

Citește știrea

Trending