Contactează-ne

Actualitate

Din istoricul şi activitatea Poliţiei nemţene de altă dată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Prof. Gheorghe RADU

Garda cetăţenească din Piatra Neamţ

În atmosfera de mare avânt naţional şi fierbinte patriotism care domnea în ţară la mijlocul deceniului al VIII-lea al veacului al XIX- lea, populaţia celor două principate unite într-o singură ţară îşi manifesta voinţa de independenţă şi libertate. În acest context istoric, în martie 1876 corpurile legiuitoare votează legea guardei orăşeneşti – gărzi care trebuiau să devină element de ordine interioară şi rezervă combatantă în situaţia unei conflagraţii. Timp de circa un an, legea, ca şi altele de altfel, părea să fi rămas literă moartă. Încordarea relaţiilor cu Imperiul Otoman, perspectiva războiului care se contura tot mai mult la orizont, o aduce în actualitate. Legea va fi publicată în Monitorul Oficial, aproximativ după un an de la eliberare, adică în 1877, anul Războiului pentru Independenţă. În urbea de la poalele Pietricicăi, trebuia să ia fiinţă o companie de gardă cetăţenească după cum suna Ordinal Ministrului de Interne din 26 mai 1877 către prefectul ţinutului Neamţ: „Pe baza legii, guvernul a găsit de cuviinţă ca în comuna Piatra să se înfiinţeze deocamdată una companie de guardă cetăţenească“. În consecinţă, se iau primele măsuri, printre care numirea şefului de companie, în persoana lui Theodor Dornescu, stabilirea sediului provizoriu şi cuprinderea în bugetul primăriei a cheltuielilor necesare activităţii. Pe lângă şeful companiei, mai activau un sergent adjutant şi doi cornişti şi toboşari. Odată rezolvată problema conducerii, s-a trecut la alcătuirea comisiunii de recensământ a cetăţenilor. S-a convenit ca aceasta să cuprindă un consilier al comunei, ca reprezentant oficial al autorităţii şi un reprezentant al cetăţenilor. Alegerea consilierului, în persoana lui Nicolae Cafmuschi s-a bucurat de sufragiile tuturor. La stabilirea reprezentantului cetăţenilor, opoziţia a fost aprinsă, deoarece primarul, Grigore Isăcescu, a propus pe fratele său Constantin. Cu toate obiecţiunile ridicate propunerea este, în final, acceptată. Lucrările de recenzare s-au desfăşurat destul de repede, aşa încât la 15 iulie se aflau deja afişate liste cu cele 322 persoane ce merită a fi gardişti în acest oraşu. Peste o lună de la încheierea operaţiunilor de recenzare, mai precis, la 14 august 1877, într-o atmosferă de mare entuziasm, membrii guardiei au trecut la alegerea în mod cu totul secret a corpului gradaţilor: un locotenent, doi sublocotenenţi, un sergent major, un sergent furier, opt sergenţi şi 12 căprari. A fost ales locotenent al guardiei cetăţeneşti din urbea reşedinţă de ţinut, Dimitrie Dafinescu. Documentele de arhivă conţin informaţii mai puţine pentru activitatea următoare a gardiştilor; dar un lucru este cert: cel puţin la început acţiunile combatanţilor erau stimulate de simţul datoriei civice şi de un cald patriotism.

Documentele de arhivă ale poliţiei nemţene

Sfârşitul veacului XVIII şi începutul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării societăţii au început să se formeze şi unele aşezări urbane în care fenomenul aglomerării umane impunea luarea unor măsuri menite să asigure ordinea publică. În perioada existenţei ţinutului ca unitate administrativă în Moldova, ispravnicului (prefectului de azi) îi reveneau şi atribuţiile poliţieneşti. La îndeplinirea unor astfel de sarcini conducătorii administraţiei fostelor ţinuturi Neamţ şi Roman erau ajutaţi de către un polcovnic, armaşi, zapcii, străjeri şi poliţmaiştri (câte unul în oraşele Piatra Neamţ şi Roman – capitale de ţinuturi). Activitatea era coordonată în Moldova de Ministerul Trebilor Dinlăuntru (Ministerul de Interne de mai tîrziu). Odată cu constituirea primului guvern unitar în timpul domniei lui Cuza, prin cabinetul Barbu Catargiu, la 22 ianuarie 1862, activitatea Ministerului de Interne suferă unele modificări faţă de prevederile Regulamentului Organic, iar în 1864, domnul primei Uniri aduce şi în acest sector de activitate îmbunătăţiri. Legea poliţiei din acel an prevedea că în oraşele în care numărul locuitorilor era mai mare de 3.000 activitatea de poliţie să fie dusă de o prefectură de poliţie, iar în celelalte aşezări urbane sarcinile de acest fel reveneau primăriilor. Concomitent cu personalul poliţiei, în Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ îşi desfăşura activitatea şi o gardă civică pentru pază, formată din locuitorii care dispuneau de o oarecare bază materială. În 1877, în oraşele Piatra-Neamţ şi Roman s-au format câte un batalion de gardă orăşenească. Până la apariţia legii din 1903 poliţia va rămâne în subordinea primăriilor orăşeneşti, condusă de un poliţai şef. Conform prevederilor legii din 1 aprilie 1905, poliţia a fost trecută sub autoritatea directă a Ministerului de Interne. Stabilind atribuţiile instituţiei, legea în cauză preciza că aceasta este datoare: „a veghea la menţinerea ordinii publice şi siguranţei interne; a apăra libertatea, proprietatea şi siguranţa persoanelor; a preveni infracţiunile de la legi şi regulamente; a constata abaterile şi trimite pe făptaşi în faţa instanţelor de judecată şi de a executa măsurile de poliţie“. Legiuitorul a stabilit şi personalul fiecărei poliţii în parte. Astfel, poliţiile oraşelor Piatra Neamţ şi Roman aveau fiecare câte un poliţai, un director, 2 comisari, 7 subcomisari la Piatra şi 4 la Roman, un copist şi un ofiţer, 6 sergenţi majori şi 50 sergenţi pentru paza oraşului; la Tîrgu Neamţ se prevedea un comisar, 5 subcomisari şi un copist. În 1929, organele reprezentative ale României au luat din nou în dezbatere problema organizării poliţiei. Prin legea adoptată în acel an poliţiile din oraşele Piatra Neamţ şi Roman au fost ridicate la rang de chesturi. Pe întreaga durată a activităţii lor poliţiile au fost organizate pe cele trei ramuri de bază: administrativă, judiciară şi siguranţă. Organizate pe aceste profiluri şi păstrându-şi în subordine circumscripţiile orăşeneşti şi comisariatele din judeţe, poliţiile Piatra Neamţ şi Roman şi-au continuat activitatea până în 1949, când au fost desfiinţate şi s-a trecut la organizarea miliţiei. De-a lungul activităţii, unităţile de poliţie din aceste locuri au creat o arhivă bine organizată. În depozitele arhivelor nemţene se păstrează documente aparţinând următoarelor fonduri: Poliţia oraşului Piatra Neamţ, 1892-1955, Poliţia oraşului Roman, 1919-1955 şi Poliţia Tîrgu Neamţ, 1910- 1955. Materialele documentare păstrate sunt foarte diverse, atât sub raportul genului de acte dar, mai ales, în cea ce priveşte informaţiile propriu-zise.

„Furturi prin spargeri“, bancnote false, profanatori de cadavre…

Presa vremii şi arhivele nemţene conţin multe informaţii referitoare la activitatea specifică a oamenilor ordinii publice din Piatra Neamţ. Astfel, din ordinul Parchetului de pe lângă Judecătoria Neamţ, „Brigada de Siguranţă din localitate a arestat pe dl. Mironescu, care a fost un timp îndelungat grefier al Judecătoriei Ocolului I din acest oraş, fiind acuzat că ar fi sustras diferite acte publice“, se arată în ziarul Telegraful din Piatra Neamţ, din 8 noiembrie 1923. Pe 19 ianuarie 1925, ne relatează acelaşi ziar, D-l s. comisar Rusu a reuşit să aresteze pe tinerii Vasile Hanganu – 18 ani, Gh. Gheorghiu – 18 ani şi Vrăjmaşu – 16 ani, care „săvîrşau furturi prin spargeri“. Printre păgubiţi sunt amintiţi: croitorul Ivaşcu, cofetăria Zalman, magazinele de mezeluri Marigheta şi Reder. Nici jandarmii nu aveau linişte. În acelaşi ziar, D-l Căpitan de Jandarmi Mînecuţă dezminte ştirea apărută în unele ziare din Capitală cum că s-ar fi descoperit în judeţul nostru o fabrică de bancnote false, Era vorba doar de găsirea în circulaţie prin regiunea Hangu a cîtorva bancnote false. Erau şi în acele vremi profanatori de morminte. La cimitirul local din urbea Piatra, D-na Stoian, ducîndu-se la cimitir să vadă cadavrul fratelui ei, plutonierul erou Tofan, ce urma ca să fie transportat săptămîna viitoare la cavoul familial din Tg. Neamţ, a rămas înmărmurită cînd a observat pe 29 martie 1925, că lipseşte craniul cadavrului. Anunţând la poliţie cele văzute (mai lipseau şi alte lucruri de valoare ce se găseau pe cadavru, n. n.). Cu cercetarea cazului a fost însărcinat agilul comisar M. Mina, dat fiind complexitatea şi misterul în care era învăluit acest caz. Şi au fost prinşi. Făptuitorii erau în persoana intendentului şi groparii cimitirului. Pompierii, erau, de asemenea la datorie. Incendiile din localitatea de la poalele Pietricicăi, atât la populaţie cât şi la stabilimente industriale şi comerciale, erau prompt înlăturate, de către soldaţii pompieri conduşi cu măiestrie de comandantul, lor Dl. Sub. Locot. Gh. Tofan, aşa cum se consemna în ziarul amintit luni, 6 aprilie 1925.

Personalităţi de altă dată ale poliţiei nemţene

În anul 1928, în locul d.lui Comşa a fost numit dl. Ioan Teodorescu ca director a Poliţiei oraşului Piatra Neamţ (în noiembrie 1928, aşa cum se consemnează în ziarul local Reformatorul, nr. 530/19 noiembrie 1928). Iată cum este descris profilul profesional şi moral al poliţaiului oraşului amintit: „O răsplată a muncii bine meritată. Funcţionar de carieră, unul din cei mai vechi şi pricepuţi poliţişti, dl. Teodorescu este acelaşi de acum 20 de ani: omul slujbei şi al muncii. Ar fi fost de multă vreme poliţai dacă ştia să se linguşească pe lîngă puternicii zilei, să se servească de acele metode umilitoare şi cari jignesc moralul propriu al slujbaşului care ţine la demnitatea sa. Nici acum n-a rugat şi n-a luat contact pentru chestiunea sa personală cu nici un om politic dintre puternicii zilei“. În continuarea articolului O numire bine meritată din gazeta urbei, se spune că „autorităţile locale au nădejde ca dl. Teodorescu va pune ordine şi bună orînduială în poliţie, va stârpi furturile şi va face ca toţi acei care umblă după dreptate s-o găsească indiferent dacă sunt bogaţi sau săraci. De asemenea, va controla toate procesele ce se intentează de subalternii d-sale pentru ca ele să nu aibă la bază răzbunarea. O primă verificare ce i s-a cerut şefului poliţiei locale de către prefectul Neamţului, Duţă Isecescu, a fost cea referitoare la aşa numiţii Poliţişti argaţi. Aşa s-a aflat că a existat o specie nostimă de slujbaşi publici care făceau corvoadă pe la diferite persoane privilegiate: tăiau iarba, curăţau ogrăzile, îngrijeau de grădini, spălau vasele, făceau pe dădace la copii şi primeau salariile de la Poliţie. Toate astea se făceau în detrimentul siguranţei avutului cetăţenilor, fiind cartiere fără nici un gardist şi acolo unde era, păzea cîteva străzi. Şi să ne mirăm că au fost atîtea furturi.

Poliţia din Piatra-Neamţ la început de veac XX

În Dare de samă despre administraţia comunei Piatra, judeţul Neamţ, pe timpul de la unu ianuar până la 31 decembrie 1900, întocmită de primarul de atunci al urbei, C. V. Andrieş, sunt unele date interesante despre poliţia acelor vremi. Astfel, conform amintitului document, oraşul este împărţit în trei dispărţiri, avînd în capul său un poliţai plătit de stat şi numai o diurnă din casa comunală; fiecare dispărţire are un comisar, sub-comisar clasa I şi un sub-comisar clasa II, plătiţi din casa comunei; fiecare comisar are şi un camerier; în personalul poliţiei se mai plăteşte de comună un comisar director şi un copist; un comisar plătit de comună mai este şi la gara Căii ferate. Cât priveşte paza de zi şi de noapte a oraşului, aceasta era asigurată de un corp de serjenţi compus din: un şef, un ajutor şi 50 de soldaţi, toţi plătiţi de comună, atât salarele cât şi îmbrăcămintea, costînd în total acest serviciu anual pe comună 50.428 lei şi 70 bani. În încheiere se mai arată faptul că dacă resursele comunei ar permite ar fi nevoie de a se mai spori numărul serjenţilor, care este insuficient faţă de întinderea oraşului. Tot astfel şi localurile comisiilor (sediul poliţiei din cele trei dispărţiri) sunt imperios cerute de a se face neavând de cât nişte localuri închiriate ce nu corespund trebuinţei, – dacă comuna n-ar avea încă sarcini din împrumuturile din urmă şi dacă criza n-ar fi atât de simţită, ar fi necesar un împrumut din care să facă toate construcţiunile, de şcoală, comisii şi bariere ce încă nu sunt făcute.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Traiul în pandemie, în centrele pentru copii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cei 1.200 de copii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului Neamţ au ieşit cu bine din perioada stării de urgenţă ■ cei incluşi în programul Familia mea nu au avut voie să părăsească apartamentele ■ ei participă la cursurile on-line ţinute de cadrele didactice ■

Redactorul Monitorul au vrut să afle cîteva amănunte legate de viaţa în timpul crizei sanitare în sistemul de Protecţie a Copilului din judeţ, în care sînt instituţionalizaţi peste 1200 de copii, o parte trăind în centrele rezidenţiale, o altă parte în plasament familial.

„Marea majoritate a copiilor se află în îngrijirea asistenţilor maternali, în plasament familial. În centrele rezidenţiale se află aproximativ 300 de copii, din care 55 locuiesc în apartamentele din programul Familia mea, unde trăiesc ca într-o familie, cîte 5 sau 6 într-un apartament, fiind supravegheaţi de un instructor de educaţie şi de pedagogi.

Perioada stării de urgenţă a fost o perioadă dificilă, cu restricţii, care au fost mai greu sportate de către copii. Personalul a fost remarcabil, a făcut efoturi pentru a ţine atenţi aceşti copii, în vederea ocupării timpului lor cu tot felul de activităţi de interior, în perioadele de restricţie.

Copiii au avut acces la internet în toate centrele, au calculatoare, tablete, telefoane, aşa încît pot participa la cursurile on-line. Pentru a reduce la maxim sau a diminua riscurile de infectare cu coronavirus s-au luat măsuri încă înainte de instituirea stării de urgenţă, înainte de 15 martie.

În acest sens s-au restricţionat vizitele, întîlnirile cu familia fiind anulate. A fost interzisă ieşirea copiilor din apartamente. Personalul a fost instruit şi testat. La un moment dat, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Militare nr.8 personalul a rămas în izolare la locul de muncă, astfel încît, din fericire, în centrele noastre de îngrijire a copiilor, cu o singură excepţie, la un centru de copii cu dizabilităţi, din Piatra Neamţ, nu am avut cazuri de infecatare, ceea ce ne bucură foarte mult“, a precizat Magda Vasilache, purtător de cuvînt al DGASPC Neamţ.

Cadrele care lucrează în sistemul de protecţie a copiilor monitorizează, în permanenţă, copii instituţionalizaţi şi cei aflaţi în plasament familial, pentru a fi evitate toate problemele de sănătate care ar putea apărea în sistem, în această perioadă pandemică.

Citește știrea

Actualitate

Nemţean dat dispărut, după ce a plecat la muncă, la Sibiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un bărbat din Cîndeşti a plecat să-şi caute un serviciu şi nu mai este de găsit ■ patru adolescenţi fugari dintr-un centru, s-au întors ■

Poliţiştii nemţeni sînt alertaţi destul de des referitor la persoane care au plecat de acasă şi nu s-au mai întors.

În unele cazuri este vorba de situaţii reale, cînd cel dispărut nu mai dă nici un semn de viaţă, în alte cazuri este vorba de puşti care, periodic, pleacă la plimbare din centrele în care sînt instituţionalizaţi.

Din prima situaţie pare a face parte un bărbat din localitatea Cîndeşti dat dispărut mama sa după ce a plecat la muncă, la Sibiu şi nu mai este de găsit.

Oamenii legii fac cercetări, dar pentru că nu au dat de urma dispărutului, cer ajutorul pentru găsirea lui Ion Aionesei.

„La data de 19 mai a.c., poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Borleşti au fost sesizaţi de către o femeie de 80 de ani, cu privire la faptul că fiul său, Aionesei Ion, de 40 ani, a plecat la munca în judeţul Sibiu, iar din data de 13 mai a.c., nu a mai putut fi contactat de membrii familiei“, comunică Poliţia Neamţ.

Bărbatul are o înălţime de 1,70 m, păr negru şi ochi căprui. Orice persoană care poate oferi informaţii ce pot conduce la depistarea persoanei căutate, este rugată să apeleze numărul unic de urgenţă 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

Din categoria celor care pun degeaba pe drumuri oamenii legii fac parte patru adolescenţi, între care şi o fată, care din cînd în cînd pleacă din centrul „Sancta Maria“ din Piatra Neamţ şi se mai întorc cînd vor ei. Este vorba de Ioan Mădălin Turcu, de 15 ani, Diana Gabriela Armene, de 16 ani, Vasile Andrei Moisă şi Mirel Nicolae Lefter, ambii de 17 ani. Cei patru au plecat pe 23 mai din Centrul „Sancta Maria“ din Piatra Neamţ, unde erau instituţionalizaţi, şi nu s-au mai întors, fiind căutaţi de anchetatorii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Poliţiei municipiului Piatra Neamţ.

În seara de 24 mai, anchetatorii au fost informaţi că doi dintre cei patru minori au revenit în centru, iar ceilalţi a doua zi. Pe perioada dispariţiei, adolescenţii s-au aflat în Piatra Neamţ şi nu au fost victimele vreunei infracţiuni.

Citește știrea

Actualitate

Este nevoie de declaraţie la ieşirea din Tîrgu Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Persoanele care au domiciliul în oraşul Tîrgu Neamţ şi vor să meargă într-o altă localitate au nevoie de declaraţie pentru a justifica necesitatea deplasării, potrivit unui anunţ postat pe pagina de Facebook a primăriei.

„Prin Hotărîrea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ nr.25 din 21 mai 2020 s-au stabilit ca zone în care nu ai nevoie de declaraţie pe propria răspundere, adeverinţă de la angajator sau legitimaţie de serviciu doar municipiile Piatra Neamţ şi Roman şi unităţile administrativ- teritoriale pe o rază de 30 de km în jurul acestora.

Astfel, la ieşirea din oraşul Târgu Neamţ, indiferent de localitatea în care ne deplasăm, trebuie să prezentăm unul din cele trei documente stipulate mai sus“, informează reprezentanţii administraţiei publice locale. Primăria a anunţat şi regulile noi în baza cărora se permite accesul în instituţie – obligativitatea purtării măştii de protecţie şi a controlului temperaturii.

Astfel, cetăţenii care vor să meargă în primăriei trebuie să poarte mască care să le acopere nasul şi gura şi să utilizeze covoraşele dezinfectante amplasate la intrare, pentru dezinfectarea încălţămintei.

Citește știrea

Trending