Contactează-ne

Cultural

„Din cinematografie si scris nu se poate trãi în România“

Știe publicată cu

în data de

Reporter: Ce reprezintă pentru regizorul Ioan Antoci participarea la acest festival de la Berlin, la care se stie că este invitată crema cinematografiei mondiale? Ioan Antoci: În primul rînd este nevoie de precizarea că Berlinale Talents este o platformă de lucru pe care o patronează Festivalul de la Berlin si este dedicată oamenilor care au activat deja în industria cinematografică. Festivalul oferă sansa, în urma unei selectii, cum este cea de delimitare a artistilor, să-si continue cariera începută, dar într-un alt fel, intrînd în contact cu foarte multi oameni din diverse domenii ale industriei cinematografice. Sînt foarte multumit că mi s-a oferit o asemenea sansă, pentru ca în functie de întîlnirile respective să continui anumite proiecte si să dezvolt altele noi. Rep.: Această participare la Berlinale Talents înseamnă mai mult decît Premiul pentru cel mai bun scenariu din Europa Centrală si de Est, obtinut la Cannes în 2009 pentru „Cîinele japonez“? I. A.: Trebuie să revin cu precizarea că sînt lucruri total diferite. În timp ce la Cannes a fost un fel de atelier încununat cu un premiu de prestigiu oferit celui mai bun scenariu dintre cele participante, acum sînt premiati oamenii pentru reusitele si proiectele lor de succes din anii trecuti, dînduli-se celor invitati sansa de a-si îmbunătăti toate proiectele, ceea ce e o mare diferentă. Dacă vorbim exclusiv de ceea ce oferă festivalul de la Berlin, nici nu poate exista termen de comparatie. La Cannes era premiat un scenariu deja scris, la Berlin selectia în sine e un premiu, pentru ca, ulterior, în functie de activitatea individuală a fiecăruia, un articipant să poată beneficia de ceea ce festivalul oferă. Rep.: Stim că sînteti si autorul unor cărti apreciate pentru copii, „Paradisul lui Mimi si Tibi“, cărtile apărute la Editura Corint. Ce puteti spune despre această intersantă latură a activitătii dumneavoastră? I. A.: Dacă întrebi pe cineva care scrie de cînd face acest lucru, fiecare va spune că scrie de cînd era mic. Nu vreau să dau acest răspuns sablonard. Mi-a plăcut întotdeauna să citesc si atunci cînd eram mic, si mai tîrziu. E o sansă de a intra în lumea spectaculoasă a povestilor, a lumii fantastice. E normal să fi fost atras si de aceasta. A fost vorba de o provocare din partea unei edituri, la care eu am răspuns si mă bucur că am putut scrie povestioare pentru copii, pentru că acestea mi-au deschis o lume la fel de interesantă ca si lumea filmului. Din păcate, timpul de care dispun e total insuficient pentru a face tot ceea ce-mi doresc. Rep.: Se stie că sînteti unul din cei mai talentati cineasti ai noului val. Nu v-ati gîndit niciodată să scrieti un scenariu de film despre viata tatălui dumneavoastră, părintele Ioan Antoci, cel plecat recent să se călugărească? Viata lui bate filmul, cum se spune. S-a ridicat de jos, de la munca de grădinar al primăriei, a trecut prin armată, a fost condamnat pe vremea lui Ceausescu pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, a fost sofer al episcopului Eftimie Luca, a urmat la maturitate Facultatea de Teologie, a ajuns preot misionar, ctitorind o serie întreagă de lăcasuri de închinăciune. Nu ati fost tentat niciodată să realizati un film avînd la bază viata părintelui? I. A.: As vrea să fac o nouă corectie, nu sînt unul dintre cei mai talentati, pot să vă spun că sînt la noi tineri foarte talentati, pentru că eu deja nu mai sînt asa tînăr, am 38 de ani. Pot să vă spun că vin din spate oameni mult mai talentati si mă bucur de acest lucru. Nu mai vorbesc de precursorii mei, care sînt titani ai cinematografiei. Despre partea a doua a întrebării pot să vă spun că fiecare scenarist se inspiră din viata sa sau a celor din jur. În ce măsură si cît reuseste să transpună în scenariul unui film depinde de fiecare în parte. Eu nu am fost tentat să fac lucrul acesta, pînă acum, desi stiu că de multe ori s-a vorbit despre faptul că, din ceea ce a trăit tatăl meu, ar putea fi făcut un film sau s-ar putea scrie o carte. Mă gîndesc că există în tara aceasta multi alti oameni care au acelasi destin fluctuant, care au în spatele lor o viată cu lucruri mai mult sau mai putin întelese, dar pentru că nu sînt într-o pozitie care să influenteze atîtea vieti nu i-a întrebat nimeni dacă vor să-si scrie vietile sau nu. Ce pot spune acum este faptul că dumneavoastră, ca jurnalist, vorbiti despre un personaj despre care concitadinii nostri cunosc multe. Pentru mine în primul rînd va rămîne tatăl meu si abordarea fată de acest personaj e mai dificilă pentru că eu, ca fiu al lui, îl cunosc din perspective total diferite si mai putin cunoscute de toti ceilalti. Se poate să existe si multe ipostaze pe care altii le cunosc si eu nu. Orice as scrie eu, sau altcineva, ar fi perspectiva personală asupra unui om, văzută de cel care scrie. Nu este exclus ca pe viitor să abordez si acest subiect. Deocamdată nu m-am gîndit la un asemenea lucru. Rep.: Care este evolutia profesională a tînărului Ioan Antoci si ea destul de neobisnuită, stiind că ati urmat Teologia, ati luat si un doctorat, au urmat cursuri de cinematografie si ati ajuns să lucrati în industria aceasta extrem de concurentială. I. A.: Nu e vorba neapărat de ceva foarte spectaculos. Provin dintr-un sistem în care mi-as fi dorit să activez la un moment dat, dar care nu mi-a putut oferi totală implicare. Am decis să ne separăm drumurile spre binele amîndurora si a sistemului si al meu si pentru fiecare om care a pornit pe un drum pentru care a studiat mult e mai greu. Eu, din fericire, am avut norocul să dau în viată de niste oameni interesati de ceea ce scriam eu atunci si cîstigarea premiului pentru „Cîinele japonez“ a fost rezultatul unor circumstante si nu tot timpul bat darabana despre rezultatele mele. Tot ceea ce faci este bine să faci la fel în fiecare zi, chiar dacă nu poti fi răsplătit pentru binele pe care îl faci în fiecare zi, ci esti răsplătit doar o dată, la un moment dat. Totul a venit la mine din dorinta de a-mi exprima sentimentele fată de lumea înconjurătoare. Am scris din inimă, am fost apreciat în România si la TIFF Transilvania, apoi am mai participat la diverse ateliere si am mai fost si acolo apreciat. Scenariul meu a fost transformat în film si tot asa. Adică, lucrurile de moment în care eu am scris nu mi-au mai apartinut, ci a intervenit colaborarea si implicarea multor oameni care au decis. Rep.: Mai aveti legătură acum cu studiile teologice pe care care le-ati urmat? I. A.: Nu mai am nici o legătură cu studile pe care le-am făcut. Problema e că foarte multă lume ar întelege că s-a întîmplat un lucru neplăcut care m-a determinat să aleg alt drum în viată decît cel pe care pornisem. Acesta a fost destinul meu si în continuare e drumul meu. Nu mă abat în dreapta sau în stînga. Nu am ce să reprosez vreunei perioade. Rep.: Acum vă cîstigati existenta numai din cinematografie si scris? I. A.: Nu. Nici din film si nici din scrisul cărtilor pentru copii nu mi-am cîstigat existenta si probabil nici în perioada următoare nu se va întîmpla acest lucru. Ca toti oamenii, sînt si eu angajat. Acum lucrez într-un domeniu adiacent, acela al copyright-ului. Este însă o mare diferentă între acest lucru si a fi cineast sau scriitor. A lucra doar ca cineast sau scriitor înseamnă că nu poti trăi în România, chiar dacă esti un Mircea Cărtărescu, de exemplu. Asa cum nici un Mungiu nu poate trăi doar din filmele pe care le realizează. E un domeniu adiacent care îmi ajută să-mi duc traiul de zi cu zi. Rep.: După decizia tatălui dumneavoastră de a se retrage la mănăstire cînd mai intentionati să reveniti la Roman unde sînteti Cetătean de onoare? I. A.: În primul rînd eu trec destul de des pe la Roman unde mai trăieste bunica mea la Cotu – Vames si o voi face si în continuare.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Zilele Municipiului Roman, un adevărat „tur de forţă“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ în perioada 13-21 mai, s-au desfăşurat nenumărate activităţi cultural-artistice, ştiinţifice şi sportive ■ timp de nouă zile romaşcanii au participat la evenimentele incluse în calendarul festiv ■ „Romanul e un oraş care mie îmi este foarte drag şi sînt convins că veţi găsi şi dumneavoastră foarte multe locuri şi oameni care să vă determine şi să îl îndrăgiţi cel puţin la fel de mult“, le-a spus primarul Lucian Ovidiu Micu oaspeţilor francezi prezenţi în această perioadă în municipiu ■

Cea de a X-a ediţie a Zilelor Municipiului Roman a demarat luni, 13 mai, cu un program dens de activităţi, greu de urmărit de cei dornici să participe la cît mai multe dintre ele. „Vă invit să sărbătorim, în bună înţelegere şi armonie, zilele dedicate istoriei, prezentului şi să ne purtăm gîndurile la viitorul oraşului nostru! Să ne bucurăm de Zilele Municipiului, să îi răsplătim împreună pe cei care se implică în viaţa comunităţii, să cunoaştem viaţa culturală şi spirituală a oraşului, să apreciem eforturile în domeniul ştiinţei şi cel al educaţiei, să îi privim cu respect pe semenii noştri“, era îndemnul primarului Lucian Micu în mesajul adresat romaşcanilor, invitaţi să participle la cît mai multe din activităţile programate. Luni, 13 mai, la Liceul Episcop Melchisedec Ştefănescu începînd cu ora 12 a avut loc un concurs interseminarial dedicat patronului Liceului Teologic Ortodox, intitulat „Melchisedec Ştefănescu: elev, profesor şi autor de carte“, la care au participat elevi de la seminariile din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. În aceeaşi zi, în sala de festivităţi a liceului a avut loc un simpozion şi concurs, aflat la a XIX-a ediţie, intitulat „Melchisedec Ştefănescu – ierarh şi cărturar“, la care au conferenţiat profesorul Constantin Adamovici şi preotul Florin Ţuscanu. După amiază a avut loc un workshop pe tematica anului omagial al satului – Doina, ediţia a VII-a la care au participat corurile seminariilor din zona Neamţului. La ora 16 la Catedrala Arhiepiscopală Sfînta Parascheva a avut loc vecernia, un miniconcert de muzică populară şi sacră al corurilor reunite ale seminariilor din Neamţ. Manifestările au continuat marţi, 14 mai, la Biblioteca George Radu Melidon, unde a avut loc o activitate la care au conferenţiat preotul Arhimandrit Pimen Costea, profesorul Constantin Adamovici şi preotul Nicolae Hurjui.

Oaspeţi din Franţa la zilele festive

În perioada 14-16 mai, municipiul aflat în sărbătoare a primit o delegaţie din oraşul Montluçon, Franţa, ca urmare a recentei înfrăţiri realizată cu prilejul vizitei delegaţiei Romanului la invitaţia Consiliului Regional Auvergne-Rhone-Alpes din Lyon. Delegaţia franceză a fost alcătuită din Annie Pasquier, consilier delegat al primarului, Hubert Renaud, viceprimar responsabil cu sănătatea şi protecţia socială, Jean-Charles Schill, viceprimar responsabil cu relaţii internaţionale şi educaţie, şi Adeline Saunon, responsabil cu relaţii internaţionale. Membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de conducerea Primăriei Roman şi de cîţiva consilieri locali: primarul Lucian Micu, viceprimarul Roxana Iorga, secretarul municipiului Gheorghe Carnariu, city managerul Gabriela Petrea, şi consilierii locali Dana Păiuş, Mircea Beloiu, Daniel Vasiliu, Leonard Achiriloaei, Iulia Havrici, Radu Curpăn şi Ilie Boloca. Întîlnirea a avut loc în sala de şedinţe a Consiliului Local, unde edilul şef a rostit un cuvînt de bun venit adresat oaspeţilor, exprimîndu-şi speranţa că se vor simţi bine la Roman în cele cîteva zile ale vizitei şi că vor reuşi să descopere un oraş cu adevărat european. „Romanul e un oraş care mie îmi este foarte drag şi sînt convins că, după ce îl veţi vizita, veţi găsi şi dumneavoastră foarte multe locuri şi foarte mulţi oameni care să vă determine şi să îl îndrăgiţi cel puţin la fel de mult, pentru a reveni cu drag la noi“, a spus primarul Lucian Ovidiu Micu. Oaspeţii francezi au declarat că urbea muşatină le-a făcut o excelentă impresie. „Mai întîi, dorim să vă spunem că ne-am format o excelentă impresie despre Roman. Deja a avut loc o întîlnire între o delegaţie franceză şi o delegaţie din Roman, la Lyon, la începutul acestui an, cu ocazia Forumului româno-francez, ce a reprezentat un fel de «dragoste la prima vedere». Am dorit să ne înfrăţim cu oraşe din România, iar după recomandările Ambasadei Franceze, am ales municipiul Roman, pentru că există similitudini între Roman şi Montluçon din punct de vedere al trecutului industrial, al dinamicii celor două oraşe sau al numărului de locuitori“, a afirmat viceprimarul oraşului Montluçon, Jean-Charles Schill.

Activităţi care au antrenat întreaga comunitate

Miercuri, 15 mai, la ora 9,30 a avut loc Ziua Educaţiei, în Piaţa Roman-Vodă cu un „Dialog al ştiinţelor“, manifestare dedicată comunităţii şcolare romaşcane, în scopul promovării exemplelor de bună practică. La ora 11,15 la Sala Nicolae Manolescu Strunga din incinta primăriei, a avut loc premierea celor 324 de elevi şi 174 profesori care au primit diplome şi premii în bani în valoare de 62.520 lei. Cu o oră mai devreme, fuseseră premiaţi cîştigătorii concursului Prietenii Pompierilor, s-au acordat premiile Eco „Pentru un municipiu curat trebuie să ne dăm mîna“, în cadrul concursului Romanul oraş curat şi verde, ediţia a X-a, iar după amiază au continut activităţile ONG-urilor pe Platforma KULT-ime . Joi, 16 mai, Muzeul de Ştiinţe Naturale a găzduit o activitate de educaţie intitulată Muzeograf pentru o zi, unde elevi de la Colegiul Petru Poni au realizat împreună cu mezeografii observaţii în natură. La ora 10, în Sala Nicolae Manolescu Strunga s-a desfăşurat concursul de scenete istorice pe scenă evoluînd formaţiile de teatru ale unităţilor şcolare liceale. De ora 11,30 la Catedrala Arhiepiscopală a avut loc o procesiune la mormîntul Iui Melchisedec Ştefănescu, urmată de oficierea slujbei de pomenire a ierarhului. La ora 13,30 a avut loc ceremonia de dezvelire a plăcii Piaţetei Episcop Melchisedec Ştefănescu, iar după amiază, la Biblioteca Municipală a avut loc festivitatea de premiere şi simpozionul Culoarea lecturii în Bibliotecă, ajuns la a X-a ediţie, organizat de Cercul de Artă Decorativă de la Clubul Copiilor Roman, în colaborare cu biblioteca. Activităţile au continuat vineri, 17 mai, cu Ziua Porţilor Deschise, cînd cei interesaţi au vizitat Biblioteca Municipală, Centrala Hidroelectrică Roman, Parcul Municipal şi serele oraşului. De la ora 10, în Piaţa Roman-Vodă a avut loc Festivalul Expo Roman Metropolitan, ediţia a II-a, cu expoziţii de costume populare, sculptură în lemn, pielărie, sticlă, spectacole ale unor grupuri de dansatori, interpreţi şi instrumentişti din localităţile limitrofe. La ora 12,00 la Biblioteca G.R. Melidon s-a desfăşurat concursul urmat de premierea cîştigătorilor concursului între licee, „Speranţă pentru mine“, ediţia a XVII-a. Tot la ora 12,00 la Muzeul de Istorie – Palatul Nevruzzi a avut loc a VIII-a ediţie a colocviului Dascăli romaşcani de altădată, iar de la ora 16,00 în Piaţa Roman Vodă s-a desfăşurat un show sportiv: Ziua Campionilor – Cupa Primăverii. Seara, în aceeaşi locaţie romaşcanii au fost invitaţi să asiste la un spectacol de muzică populară, organizat sub egida Festivalului Expo Roman-Metropolitan – tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri, unde au evoluat: Grupul vocal Floare de Colţ al Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, Ştefan Enăşel şi ansamblul Floricică de la Munte. Sîmbătă, 18 mai, în sala de festivităţi a Primăriei a avut loc Festivalul Naţional de muzică uşoară Muzica e viaţa mea, în organizarea Clubului Copiilor din oraş, cu participarea a 56 de elevi din judeţele: Neamţ, Iaşi, Botoşani, Suceava, Bacău, Vrancea şi Tulcea. De la ora 11, în sala de box a Clubului Petrotub a avut loc a XI-a ediţie a memorialului zonal Dumitru Bardă. Tot sîmbătă, pînă la miezul nopţii a fost marcată Noaptea muzeelor pentru a sărbători Ziua Internaţională a Muzeelor, cadru în care pictorii invitaţi au realizat un interesant experiment artistic, acela de a picta şi sculpta în prezenţa publicului vizitator. În aceaşi zi, de la ora 10 la Muzeul Hogaş de pe lîngă Colegiul Naţional Roman-Vodă s-a inaugurat Sala Alexandru Cojocaru, întreg fondul documentar al acestui muzeu, unic în ţară, fiind reorganizat. La ora 12,00 a avut loc meciul de fotbal al comunităţii. Sîmbătă, de la ora 17 a fost vernisată expoziţia personală George Liteanu, la Muzeul de Artă, iar în aceeaşi seară, de la ora 20, pe scena din Piaţa Roman-Vodă au concertat Matteo şi trupa Zdob şi Zdub. Duminică, 19 mai, de la ora 16,00 în Piaţa Roman-Vodă a avut loc un spectacol al talentelor locale, iar de la ora 20 un recital al artiştilor: Monica Anghel, Liviu Teodorescu şi Lidia Buble. Luni, 20 mai, la ora 16, la Sala Manolescu Strunga s-a desfăşurat Gala Excelenţei Romaţcane, unde au fost premiate 11 personalităţi ale oraşului din diverse domenii, din care două post – mortem: primarul Mauriciu Riegler, din anul 1905-1907 de numele căruia se leagă electrificarea şi canalizarea urbei. Marţi, 21 mai a fost marcată Ziua Patronilor Municipiului Roman, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, la ora 17, la Muzeul de Istorie fiind vernisată Expoziţia temporară „Muzee şi şcoli“, ediţia a II-a.

Citește știrea

Actualitate

Dor de poezie, premii la cea de-a 17-a ediţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ la concurs au participat 55 de elevi din 16 judeţe ■ festivitatea de decernare a premiilor a avut loc miercuri, 15 mai ■ premiul I a fost cîştigat de o talentată elevă a Colegiului Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova ■

Concursul Dor de poezie, proiect didactic înscris în Calendarul Naţional al Activităţilor Extraşcolare, organizat de Colegiul Petru Poni, a ajuns la a 17-a ediţie, unde s-au înscris 55 de concurenţi din 16 judeţe. Miercuri, 15 mai, la ora 10, în sala de festivităţi a unităţii şcolare a avut loc decernarea premiilor. Selecţia poeziilor a fost realizată de un juriu al cărui preşedinte a fost inspectorul şcolar de Limba şi literatura română, Gheorghe Brânzei, secondat de membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. Premiul I a fost cîştigat de Ioana Alexandra Bălă de la Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova, pentru poezia Continuitate. Premiul al II-lea a revenit tot unei eleve a aceluiaşi liceu din Craiova, Maria Bianca Tulbure, pentru poezia Suflet pierdut în ploaie. La egalitate, tot premiul al II-lea a fost acordat Elenei Erhan, de la Colegiul Naţional Dragoş Vodă din Cîmpulung Moldovenesc, pentru poezia Fără noi. Au fost şi trei premii III: unul a revenit Anei Maria Halău, de la Liceul Teoretic Henri Coandă, Bacău pentru creaţia Despre poezie. Alte două distincţii au revenit Lorenei Grigorcea, de la Colegiul Petru Poni, pentru poezia Spune şi colegei ei Andra Georgiana Cojan, pentru poezia Răsărit fără tine. Juriul a acordat şi trei menţiuni: pentru Gabriela Olivia Stoian, de la Colegiul Economic Viilor, Bucureşti, Andreea Grigoruţă de la CN Informatică Spiru Haret Suceava şi Alinei Sipoş, de la Liceul Henri Coandă Bacău. De asemenea, s-au acordat premii speciale pentru: Livia Lucaci şi Laurenţiu Mic de la Colegiul Petru Poni, Maria Marin, de la Liceul Teologic ELIM Piteşti, Ioan Bogdan Ichim de la CN Ştefan cel Mare Tîrgu Neamţ, Izabela Ciobanu, de la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri Săbăoani, Laurenţiu Moldoveanu şi Mihai Istrate, ambii de la Liceul Emil Racoviţă, Roşiorii de Vede, Gabriela Donciu, de la Colegiul Energetic Bucureşti, Alina Sipoş, Ana Maria Halău, şi Natalia Rotari, toate trei de la Liceul Henri Coandă, Bacău. Au mai fost răsplătiţi cu premii speciale: Sergiu Crăciun, de la Liceul Ana Ipătescu, din Gherla, Bianca Maria Tulbure şi Ioana Alexandra Bălă de la Colegiul Fraţii Buzeşti, Ana Maria Acsinte de la Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Vaslui, Alexandra Radu şi Sergiu Pîrvu, de la Liceul Voievodul Mircea, din Tîrgovişte, Bogdan Gheorghe Vieru, de la Liceul Tehnologic Dumitru Popa, din Mogoşeşti şi Tabita Dominte de la Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu, din Balan, judeţul Harghita. Editura Papirus Media a oferit cărţi de poezie pentru toţi concurenţii. „Din juriu au mai făcut parte: profesor universitar Cristina Dascălu, de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, de prof.dr. Ana Maria Zăloagă, directorul Colegiului Miron Costin, precum şi din membrii Uniunii Scriitorilor Bacău, Cristina Ştefan, Dan Iacob şi Mircea Bostan. Din juriu au mai făcut parte şi Cristina Panainte, directorul Bibliotecii George R. Melidon, preotul Cornel Paiu şi Dan Dimitriu, de la Societatea literară Clepsidra“, a precizat profesor Mirela Mihoc, coordonatoarea proiectului. La activitate au participat şi invitaţi ai unui proiect Erasmus, elevi ai unor licee din Lituania şi din Turcia, care au au prezentat şi un program artistic în limba ţărilor respective. Proiectul Dor de poezie a fost iniţiat în urmă cu 19 ani de către cunoscutul profesor de limbă şi literatură română, Alexandru Cramer, în prezent pensionar, care i-a dat această denumire alcătuită dintr-o splendidă metaforă, aceea a «dorului de poezie», la sugestia unui elev poet.

Citește știrea

Actualitate

Tîrgu Neamţ: Proiect naţional Creangă la el acasă, ediţia a zecea

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ colegiul tîrgnemţean organizează etapa finală a unui concurs cultural-artistic ■ vor fi mai multe secţiuni, întrecerile urmînd să desfăşoare joi şi vineri, 16 şi 17 mai ■

Colegiul Tehnic Ion Creangă Tîrgu Neamţ va organiza, în zilele de 16 şi 17 mai, activităţile din cadrul proiectului naţional Creangă… la el acasă. Manifestarea, care a ajuns deja la cea de-a zecea ediţie, îmbracă forma unui concurs cultural-artistic, care se desfăşoară pe mai multe secţiuni. Ate vorba despre: Creaţie literară, satiră, pamflet/Comunicări ştiinţifice, Proiecte, Surprize dramatice la Creangă acasă, Arta de a fi gazdă, Carnavalul personajelor lui Creangă şi Dramatizare şi interpretare artistică. Activităţile aferente primelor patru secţiuni se vor derula joi, 16 mai, după după ce va fi efectuată o slujbă de pomenire în memoria diaconului Ion Creangă, iar vineri, 17 mai, programul va continua cu celelalte două, la final urmînd să se facă premierea participanţilor. Concursul de creaţie literară a fost dedicat elevilor din clasele V-XIII, interesaţi de poezie, proză scurtă, eseu, pamflet, text dramatic şi prelucrare folclor. La rîndul lor, profesorii s-au putut înscrie în concurs cu lucrări ştiinţifice cu tema Ion Creangă şi provocările mileniului trei. O altă categorie a vizat un concurs de proiecte intitulat Lumea personajelor lui Creangă, constînd într-o expoziţie de măşti, planşe, schiţe, colaje, pictură, grafică, postere sau alte tipuri de lucrări, realizate în urma unor sondaje privind nivelul receptării personalităţilor creatoare şi operelor scriitorilor nemţeni. Secţiunea Surprize dramatice la Creangă acasă s-a adresat elevilor din şcoala gazdă, patru echipe avînd rolul de a crea atmosfera de poveste specifică operelor scriitorului humuleştean (minidramatizări). Arta de a fi gazdă va reuni liceeni de la specializarea Turism şi alimentaţie publică de la Colegiul Tehnic Ion Creangă şi unităţile partenere, sub coordonarea cadrelor didactice, care vor organiza acţiuni de promovare a obiectivelor turistice naţionale, în limba română sau limba engleză şi vor crea preparate culinare în laboratoarele şcolii. La Carnavalul personajelor lui Ion Creangă, o altă secţiune a proiectului, se estima implicarea a circa 300 de elevi, ce vor defila în costumele specifice dramatizărilor pe traseul dintre Parcul Ion Creangă şi Casa Culturii, pentru ca ulterior să evolueze pe scena sălii de spectacole. La final se va desfăşura şi un concurs de interpretare artistică, cu momente de muzică, dans tradiţional, pictură. „Scopul acestui concurs este de a pregăti elevii pentru provocările vieţii, vizînd în special plăcerea de a citi, abilitatea de a comunica şi cultivarea gustului estetic. Proiectul s-a născut din dorinţa de a contribui la îmbogăţirea spirituală a elevilor. Curiozitatea, înţelepciunea şi nerăbdarea lor dovedesc că, dincolo de timpul nerăbdător cu oamenii, încă mai avem nevoie de Creangă, pentru că humuleşteanul nostru nu înseamnă pentru noi doar spiritualitate, ci şi cultură, talent, omenie, sensibilitate, adică… poporul român, fărîma de dumnezeire a fiecăruia dintre noi. Ne-am propus, pentru a X-a ediţie, extinderea reflectării asupra universului crengian şi a altor scriitori nemţeni şi dincolo de graniţele ţării şi mărirea numărului participanţilor“”, au argumentat iniţiatorii proiectului.

Citește știrea

Trending