Contactează-ne

Actualitate

Dialog între basarabeni şi bicăjeni la bibliotecă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ două evenimente de suflet au fost găzduite în week-end de Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz: întîlnirea cu istoricii Elena şi Gheorghe Negru, respectiv vizita lui Ion Mărgineanu, care reface pe jos drumul Marii Uniri, de la Bălţi, la Alba Iulia ■

Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz a fost, vineri, 16 noiembrie 2018, gazda a două evenimente de suflet prin prezenţa în mijlocul bicăjenilor a istoricilor basarabeni Elena şi Gheorghe Negru, întru susţinerea unor conferinţe privind relaţiile Basarabia – România în perioada comunistă, cînd URSS stabilea regulile la Moscova şi poposirea pentru cîteva ceasuri a globe trotter-ului basarabean Ion Mărgineanu, cel care, în respect faţă de aniversarea Centenarului, a decis să refacă simbolic drumul Marii Uniri, per pedes, astfel încît să ajungă la Alba Iulia în chiar ziua de 1 decembrie, pentru a transmite celor prezenţi la Marea Adunare centenară mesajul de dragoste şi respect al românilor din Republica Moldova, faţă de istoria României. Cei doi istorici, Elena şi Gheorghe Negru, aveau să ne conducă prin dulcele lor grai moldav prin cunoştinţele lor de adevăraţi specialişti în domeniu printre momentele de răscruce ale unei politici interesate de istoria vremilor.

„Perioada interbelică a fost pentru Basarabia una de deschidere, cînd prin gura de oxigen furnizată de revenirea la Patria Mumă, România, noi am putut să ne asigurăm mai apoi trecerea prin perioada comunistă de după război. Atunci s-au organizat şcoli, construit biserici şi alte instituţii necesare nouă pentru dezvoltarea conştiinţei de adevăraţi români“ a spus printre altele profesorul Gheorghe Negru, la care s-au adăugat vorbele profesoarei Elena Negru, ce ne-au condus prin documentele postbelice, cînd Ceauşescu se confrunta cu Brejnev, preşedintele român susţinînd cu tot dinadinsul la masa tratativelor că poporul basarabean şi o parte dintre personalităţile culturale, gen Eminescu şi Creangă, sînt români. Fostul parlamentar Ion Mărgineanu, cu un glas răsunător avea să ne povestească despre efortul factorilor decizionali din Republica Moldova de a repune adevărul istoric pe calea sa dreaptă. „Nu a fost şi nu este uşor, după cum nu mi-a fost uşor nici să purced la drum spre Alba Iulia, dar vreau să vă spun că cei care m-au sprijinit în această acţiune au fost oamenii cu drag de uniune, care m-au încurajat, mi s-au alăturat mie, organizîndu-mi o plecare spre România plină de răsunet patriotic“, a afirmat globe trotter-ul Ion Mărgineanu. Satisfacţia gazdelor de a avea aşa oaspeţi s-a văzut în urma transformării conferinţelor în adevărate dialoguri prin participarea la discuţii a profesorului de istorie bicăjean Dragomir Oprea, a preotului paroh Mihail Popa, basarabean de obîrşie, şi a altor persoane din Bicaz şi o parte a însoţitorilor lui Ion Mărgineanu. Totul într-o bună-dispoziţie şi într-un climat de prietenie românească, ce au asigurat garanţia unor reîntîlniri viitoare. La finalul manifestării s-a purces la degustarea unei plăcinte poale-n brîu, a unei felii de pîine cu zacuscă de Bicaz, oferită de gospodina Florica Budacă, a unui măr din livada Chivei Manolea, a unui ţoi cu schinduf şi a unui pahar de vin popesc, acestea din urmă servite prin calitatea de bună gazdă a preotului Popa, căruia i s-a putut citi pe faţă lumina reîntîlnirii cu fraţii noştri, dar mai cu seamă, ai săi, de peste Prut. De reamintit că activitatea de la Bicaz a fost prinsă în programul România Centenară Maluri de Prut – Basarabia necunoscută, pusă la cale, în parteneriat, de către bibliotecile G. T. Kirileanu Neamţ şi Mihai Eminescu Bicaz, precum şi Radio România Chişinău. Cît îl priveşte pe Ion Mărgineanu, gazdele, în semn de apreciere pentru faptul că a ţinut să calce pragul bibliotecii bicăjene, i-au pus în sacul cu merinde cîteva plăcinte pentru păstrarea energiei atît de necesare celor peste 300 de kilometri pînă la Alba Iulia.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Instalatorul Ionel şi avaria la apă. Despre viitorul instalator şef nimic?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ionel Arsene a mers “de urgenţă la faţa locului” unei avarii care a lăsat fără apă un cartier şi o comună ■ îl întrebăm dacă ne va spune “de urgenţă” din curtea cui va ateriza pe scaun viitorul şef al Apa Serv ■ varianta cu “sună un... cumătru” nu poate fi folosită ■

Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ şi candidatul “Fapte, nu vorbe” pentru aceeaşi funcţie publică, a fost, miercuri, 12 august, la locul unei avarii produse la reţeaua de distribuţie a apei potabile, care a lăsat fără lichidul vital un cartier din Piatra Neamţ şi comuna Gârcina.

“Am mers de urgență la fața locului, pentru că nu vreau să treacă nici o secundă inutil, fără să se intervină, pentru rezolvarea situație (!? urgenţa scuză greşeala gramaticală şi oricum şi ziariştii mai greşesc n.r.). Nu vreau să stea oamenii fără apă, mai ales în această perioadă caniculară și în contextul pandemiei”, ne-a transmis, prin vorbe, faptele de “vitejie” onor “căpitanul de judeţ”.

Prezenţa la “faţa locului”, că doar nu era să fie la “dosul locului”, e una salutară şi de apreciat. Ca o mică paranteză, în condiţiile în care avariile sunt multe şi de demult, până în campania electorală domn preşedinte nu a găsit timp de poze pe lângă vreo conductă spartă? Dar dacă tot e interesat domnul preşedinte de avariile Apa Serv, sperăm să nu fie foarte interesat că nu-l mai vedem la ochi în campania electorală, la cât de numeroase sunt avariile, ne permitem să îl întrebăm dacă ne va răspunde şi la următoarea întrebare: din ce “curte” va veni viitorul şef al Apa Serv, compania care anunţă mai multe avarii decât furnizează apă, una la preţ de bere de lux?

Chiar vine din curtea “cumătrului”? Şi chiar lasă un “cozonac” de jurist la o firmă care în denumire are tot apă, dar în altă limbă, pentru o “pâine neagră” de director la o companie de apă care are mai multe avarii decât conducte? Nu de alta, dar dacă e juristul de la firma la care ne gândim noi, ne e teamă că va asfalta toate conductele de apă… Şi sudoarea domnului Păcală, vizibilă şi în poză, chiar nu mai valorează nimic? Doar întrebăm.

Citește știrea

Actualitate

ANI zice că Micu are interdicţie trei ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interdicţia ar expira în 2023 ■ “Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”, conform ANI ■

Interdicţie 3 ani pentru Micu Lucian Ovidiu, fost primar liberal al municipiului Roman, dar recent prezentat de Ionel Arsene, preşedinte PSD Neamţ, drept… candidat la aceeaşi primărie. Evident cu altă pălărie, că aşa e în politica de la noi, una în care traseismul politic e condamnat formal de toţi, dar practicat tot de… toţi. Informaţia poate fi lejer accesată de orice persoană interesată care intră pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Tot acolo e postat şi un articol de lege: “Art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:

“Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibila, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

ANI e extrem de precisă în ceea ce priveşte perioada interdicţiei: 02.04.2020-02.04.2023. Restul pare a fi cancan: plecarea lui Micu din PNL şi scandalul care a urmat, prezentarea lui drept candidat, cu surle şi trâmbiţe, de către preşedintele PSD Neamţ, Ionel Arsene etc. Sigur că există şi posibilitatea ca Micu să se adreseze unei instanţe de judecată şi… vom vedea când şi ce decizie definitivă va fi pronunţată.

Însă, dacă decizia va fi în favoarea fostului primar de Roman, ne gândim să fie desfiinţate ANI şi legile care îi guvernează activitatea pentru că ar rezulta că sunt fără niciun rost.

Cât priveşte motivele pentru care Micu a rămas fără mandat în urma unui ordin de prefect, reamintim că acesta a fost declarat incompatibil prin decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Lui Micu i se trag toate problemele din perioada 2012-2016 cînd a fost şi consilier local şi viceprimar, dar a făcut parte şi din consiliul de administraţie al Spitalului Roman. Agenţia Naţională de Integritate s-a sesizat, l-a declarat incompatibil şi după lupte în instanţă care au durat ceva timp Înalta Curte a dat o sentinţă definitivă în favoarea ANI.

Rămâne de văzut ce se va alege din actuala intenţie de a candida a lui Lucian Micu. E de domeniul specialiştilor în drept să se pronunţe dacă, în ciuda a ceea ce postează ANI, poate sau nu candida sau poate sau nu ocupa până în 2023 funcţia de primar de Roman. Ceea ce se poate vedea de pe site-ul ANI e că în dreptul casetei pentru “funcţia publică” e trecut în clar: primar al municipiului Roman, judeţul Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Un nou proces pentru doctorul Apostoae

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ atît procurorii anticororupţie cît şi AFIR au contestat sentinţa prin care medicul a fost exonerat de răspundere penală ■ o decizie definitivă în acest caz vor da magistraţii de la Curtea de Apel Bacău ■ este vorba de un dosar de fraudă cu fonduri europene ■

Fostul director al spitalelor din Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, medicul Florin Apostoae, se judecă din nou în dosarul în care a fost acuzat de procurorii DNA de fraudă cu fonduri europene.

Asta după ce instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, a dispus achitarea medicului şi a celorlalţi inculpaţi. Cum decizia nu a fost definitivă, a fost atacată la Curtea de Apel Bacău de procuroriii anticorupţie dar şi de partea civilă din cauză, AFIR.

Rămîne de văzut la ce concluzie va ajunge Curtea, dacă instanţa de fond a avut dreptate, sau nu. Exonerarea de răspundere penală a fost dispusă de Tribunalul Neamţ pe 17 iulie 2020 pentru toţi cei patru inculpaţi din dosar.

Este vorba de medicul Florin Ionuţ Apostoae, fratele acestuia, Laviniu Apostoae, directorul Liceului Tehnologic din Răuceşti, Camelia Apostoae şi omul de afaceri Ilie Bîzu. Magistraţii au decis achitarea pe motiv că faptele pentru care cei patru inculpaţi au fost deferiţi justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu au fost săvîrşite cu vinovăţia prevăzută de lege.

Prin aceeaşi hotărîre judecătorii au respins acţiunea civilă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurarle – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Medicul Apostoae a fost trimis în judecată de procurorii DNA în urmă cu mai bine de doi ani, pe 2 iulie 2018.

În comunicatul postat pe site-ul anchetatorilor se arăta că Florin Ionuţ Apstoae şi Camelia Apostoae au fost acuzaţi de săvîrşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Fratele medicului, Laviniu-Constantin Apostoae a fost acuzat în acelaşi dosar de complicitate la infracţiunea de folosirea sau prezentare cu rea- cerdinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, la fel ca şi afaceristul Ilie Bîzu. În rechizitoriul trimis la Tribunalul Neamţ de procurorii anticorupţie se arăta:

“În perioada 2011-2013, în contextul derulării a două proiecte cu finanţare nerambursabilă – ”Construire pensiune agroturistică în satul Oglinzi, comuna Răuceşti, judeţul Neamţ”, inculpaţii Apostoae Cameilia şi Apostoae Florin Ionuţ, beneficiind de ajutorul inculpatului Apostoae Lavinuiu – Constantin, au folosită în relaţia cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P) mai multe documente false şi inexacte ce au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept a sumei totale de 537.300,42 de lei”, conform DNA.

O parte din documentele respective au fost puse la dispoziţie de inculpatul Bîzu Ilie care, deşi cîştigase licitaţia de construire a celor două pensiuni, nu a efectuat în mod efectiv toate lucrările contractate, imobilele respective fiind edificate în mare parte în regie proprie. La momentul trimiterii dosarului în instanţă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale se constituise parte civilă în procesul penal urmînd ca pe parcursul procesului să precizeze în concret suma solicitată.

Tot la acel moment în cauză se instituiseră măsuri asiguratorii, sechestru asupra unor bunuri imobile ale celor trei membri ai familiei Apostoae. Florin Apostoae a fost în două rînduri directorul Spitalului Tîrgu Neamţ, iar pe 2 aprilie 2020, în plină stare de urgenţă din cauza noului coronavirus, a fost numit director interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, spital Covid. A avut cel mai scurt mandat de manager pentru că în circa o săptămînă, pe 9 aprilie, a fost revocat din funcţie prin ordin de ministru.

Citește știrea

Trending