Contactează-ne

Politica

Dezbaterea „Scrisorii Celor Trei“ în CEx al PSD este primul pas spre normalizarea vieţii interne de partid

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Scrisoarea deschisă“ întocmită de un comitet de iniţiativă format din nume sonore ale PSD, conţine 9 motive greu de demontat, pentru care i se propune lui Liviu Dragnea „să facă un pas lateral“, nu un pas în spate. Scrisoarea se dovedeşte a fi un document pragmatic, prezentând şi 19 măsuri ce se impun a fi luate în studiu şi aplicate. Paradoxul relevat de „scrisoare“ surprinde situaţia controversată existentă, pe de o parte România înregistrează creştere economică, au crescut salariile şi pensiile, iar pe de altă parte PSD scade în sondaje, tras în jos de vulnerabilităţile juridice ale lui Dragnea şi de incompetenţa vizibilă a unor membri ai Guvernului. Piatra de moară, care trage PSD -ul în jos este şi instabilitatea guvernamentală provocată de Dragnea, prin schimbarea a trei guverne în 19 luni pe motiv de „pohta ce-am pohtit!“. Motivarea politicilor personale ale lui Dragnea rezidă din situaţia lui juridică, care l-a determinat să deschidă un front larg de luptă împotriva unor instituţii principale ale statului, Preşedinţia, DNA, SRI, SPP sau Ministerul Public. Interesant este faptul că, indiferent de argumentele pro-Dragnea sau anti-Dragnea, cele două tabere au un scop comun, peste capul lui Dragnea. Ambele tabere vor menţinerea guvernării PSD sub conducerea Vioricăi Dăncilă, cu un guvern remaniat, din care să fie eliminate toate nulităţile în materie de profesionalism şi comunicare. Susţinătorii „Scrisorii Celor Trei“ declară că nu vor să arunce partidul în aer, deschizând o devastatoare luptă internă pentru funcţia de lider, susţinând că funcţia va fi preluată statutar de preşedintele executiv, respectiv de Viorica Dăncilă. Pretorienii lui Dragnea, în frunte cu seismologul Codrin Ştefănescu, uzurpatorul funcţiei de secretar general, au lansat în spaţiul public avertismentul unui puternic cutremur în PSD, provocat de „odiosul sistem paralel“ prin intermediul disidenţilor, semnatari ai scrisorii. Principala acuză adusă disidenţilor existenţi este că aceştia fac jocul Opoziţiei, ceea ce este o mare gogoriţă manipulatoare. Opoziţia a declarat recent, cu subiect şi predicat, că nu este pregătită să poată prelua guvernarea. Dacă Opoziţia depune semestrial câte o Moţiune de cenzură, nu o face decât după ce se roagă de fiecare dată lui Dumnezeu să nu treacă. După cum o gogoriţă este acuza că disidenţii au şi un plan B, dacă pierd confruntarea din CEx. Adică un plan prin care parlamentarii PSD, care susţin disidenţa, vor vota o moţiune de cenzură, pentru a cădea Guvernul Dăncilă. Un plan B posibil ar putea fi schimbarea lui Liviu Dragnea de la conducerea Camerei Deputaţilor.

„Scrisoarea Celor Trei“, actul de naştere a unei disidenţe reale şi constructive în PSD

Sunt doi ani de zile de când Liviu Dragnea se confundă pe sine cu PSD. Pentru a fi mai puternic decât Iliescu, Năstase, Geoană sau Ponta, ori decât toţi la un loc, Dragnea a găsit soluţia originală de a nu putea nimeni să-l clintească de pe funcţie. A desfiinţat prerogativa Congresului de a-l alege şi implicit de a-l destitui, transferând-o întregului activ de partid, aflat la mâna liderilor judeţeni. Iar dintre liderii judeţeni fidelizaţi şi-a constituit „garda pretoriană“ cu care a ocupat majoritatea scaunelor din CEx. S-a asigurat astfel, ca să nu împărtăşească soarta celor patru preşedinţi anteriori. Dacă „Scrisoarea Celor Şase“, citită la Europa Liberă înainte de 1989, a dovedit apariţia unei disidenţe în PCR, care a prefigurat căderea lui Ceauşescu, cum ar putea fi calificată „Scrisoarea Celor Trei“? Este evident faptul că această „Scrisoare“ este actul de naştere a unei reale disidenţe în PSD, disidenţă care va exista atâta vreme cât democraţia internă va fi în suferinţă. În urma acestui CEx , Liviu Dragnea nu a dat nici un semnal că a înţeles ceva, cu care să blocheze adeziunea altor parlamentari şi organizaţii PSD la miţcarea disidentă din partid. La finalul CEx, Liviu Dragnea a apărut iarăşi singur în faţa camerelor de vederi şi a făcut „un apel corect şi cinstit la responsabilitate“, declarând că nu va mai tolera nici un atac împotriva partidului, a guvernului sau măcar asupra unora dintre membrii acestora. Avertismentul acestuia ar putea fi considerat „corect şi cinstit“ dacă ar reinstala tribunele interne de dezbateri în partid, atât la nivel central cât şi teritorial, care au fost aruncate la lada cu recuzită expirată. Consider că este momentul să se termine cu ipocrizia în PSD. Scrisoarea recentă, care a provocat o astfel de dezbatere în CEx, nu a fost nici pe departe singura scrisoare. Au mai fost şi alte scrisori care au avut finalizarea „vorbitului la pereţi“. Scrisoarea de acum a fost precedată în ultima perioadă de multe alte scrisori, care au avut ca destinaţie doar coşul de gunoi din biroul lui Dragnea. Au fost scrisorile lui Adrian Ţuţuianu, Nicolae Bădălău, Ecaterina Andronescu şi Gabriela Firea. Interesant este faptul că până şi pretorienii lui Dragnea, puşi în faţa conţinutului „Scrisorii“, au trebuit să recunoască că aceasta evidenţiază probleme reale cu care se confruntă în interior PSD-ul. Aceste probleme, în lipsa unor tribune interne de dezbatere, au fost prezentate de un grup de lideri responsabili la tribuna publică, cu riscul de a fi excluşi din partid. Este evident că aceşti disidenţi au expus în spaţiul public problemele, pentru că a fost singura modalitate de a le face cunoscute „Poporului PSD“, singurul responsabil pentru mandatul de preşedinte acordat lui Dragnea. Spre surprinderea majorităţii membrilor CEx, se poate aprecia că prin declanşarea lucrărilor acestui for pentru a dezbate o astfel de „Scrisoare“, asistăm la prima acţiune firească, care trebuie să devină obişnuinţă dacă PSD se vrea un partid democratic.

Liviu Dragnea a impus PSD -ului să „demonizeze“ instituţii ale statului de drept pentru stabilirea „statului paralel“

Asaltat de presa curioasă dacă a înţeles ce vrea grupul disidenţilor din PSD cu o zi înainte de CEx, Liviu Dragnea a mustăcit a băşcălie, declarând că nu a citit „Scrisoarea Celor Trei“ în totalitate, dar că din primele fraze a înţeles că aceştia au o mare supărare. A înţeles că supărarea grupului disident este că, sub conducerea sa, PSD prea se ceartă cu Preşedinţia, cu DNA, cu SRI, cu SPP, cu Opoziţia şi cu Societatea civilă, recte cu =Rezist. Într-adevăr, unul din reproşurile disidenţilor a fost referitor la maniera lui Dragnea de a face politică, catalogând-o ca „proiect personal“. Dacă ar fi fost vorba că PSD se ceartă cu alde Iohannis, cu Maior, cu Coldea, cu Pahonţu sau cu Kovesi, nu ar fi motive de condamnare a lui Dragnea. Dar Dragnea şi garda sa pretoriană confundă aceste persoane cu instituţiile pe care le conduc şi reacţiile dure ale PSD- ului sunt canalizate împotriva acestor instituţii, nu împotriva celor care le conduc, cum ar fi normal. În acesta constă fondul reproşului disidenţilor, pe care Dragnea nu l-a înţeles, nefinalizând de citit scrisoarea. Este la mintea cocoşului că dacă aceste instituţii incriminate de derapaje nu funcţionează bine pentru că sunt prost reglementate, soluţia de „disciplinare“ a acestora ar trebui să fie realizată prin schimbarea legislaţiei, nu prin demonizarea lor. Mai grav este faptul că se încearcă „disciplinarea“ acestor instituţii cu pixul, prin ciuntirea bugetelor lor, pe motivul „neutilizării resurselor bugetare planificate anterior“. Dacă principiul „neutilizării“ ar fi un motiv serios şi nediscriminatoriu, trebuia ca la rectificarea bugetară să fi fost penalizat şi Ministerul Transporturilor, care nu a fost capabil să se încadreze în cheltuielile bugetare planificate pentru investiţii.

„Poporul PSD“ care l-a votat pe Dragnea nu trebuia să afle conţinutul „Scrisorii“, dar trebuia să dea mandat pentru a fi respinsă

Poporul PSD a fost luat pe nepregătite, necunoscând realitatea relevată de „Scrisoarea disidenţilor“, deoarece Liviu Dragnea a convocat Comitetul Executiv în regim de urgenţă, din proprie iniţiativă, imediat după semnalul lansării publice a documentului. Dovada „luării pe nepregătite“ a constituit-o poziţiile diferenţiate ale liderilor judeţeni în dezbaterea pro şi anti-Dragnea. Membrii CEx- ului au venit la Bucureşti vineri, 21 septembrie, cu mandate contradictorii. De exemplu, la Brăila, Mihai Tudose, arhicunoscut pentru poziţia sa anti- Dragnea, proaspăt ales lider judeţean, a primit mandatul membrilor organizaţiei să nu-l susţină pe Dragnea. Tot atunci, la Neamţ, Ionel Arsene, arhicunoscut pentru poziţia sa perseverentă pro-Dragnea, a primit mandatul organizaţiei să-l susţină pe Dragnea. Aceste mandate contradictorii au fost obţinute în condiţii în care la Brăila, ca şi la Neamţ, sunt membri ai aceluiaţi partid. „Scrisoarea Celor Trei“ a fost doar o invitaţie la o dezbatere publică asupra unor probleme interne, cărora trebuie să li se găsească o soluţie de rezolvare. O astfel de invitaţie a fost adresată „Poporului PSD“, pentru a internaliza astfel dezbaterea. Scrisoarea a devoalat public faptul că strategia lui Dragnea este parte a unui program personal de carieră. Se recunoaşte că PSD, ca cel mai mare partid, are nevoie de o conducere puternică şi că liderul formaţiunii este parte a acestei conduceri. Dar liderul nu este conducerea însăşi. Faptul că PSD a obţinut la alegerile din 2016 scorul de 47%, sub conducerea lui Liviu Dragnea, cel mai mare scor electoral, nu poate justifica în 2018 bilanţul căderii sub 30% a acestui partid şi nici tensiunile acumulate în cei doi ani. Tensiuni care au debutat odată cu numirea aiuritoare a lui Sevil Shaidehh ca prim ministru, ca recompensă pe care Dragnea şi- a oferit-o singur, ca urmare a votului zdrobitor obţinut. Tensiuni acutizate de numiri, în aceeaşi manieră, a premierilor Grindeanu, Tudose şi Dăncilă, precum şi a unor miniştri incompatibili profesional, inclusiv la capitolul comunicare.

Care trebuia să fie miza şedinţei de 8 ore a CEx-ului?

La ieşirea de la lucrări, Gabriela Firea, secondată de alţi semnatari ai scrisorii, a precizat că miza acestui for a fost excluderea sa din partid. În realitate, miza reală s-a vrut a fi soarta guvernării şi nu excluderea cuiva. În ciuda casandrelor din PSD, miza continuităţii guvernării nu a fost niciodată în pericol, fiind o falsă alarmă, pentru abaterea atenţiei de la adevăratele crize în partid. Şedinţa CEx trebuia să impună schimbarea manierei de lucru în PSD. Şansa reală de redresare a imaginii PSD nu trebuia să se axeze pe iluzoria demisie a lui Dragnea, ci pe forţarea acestuia de a renunţa la modul autocratic şi discreţionar de a conduce cu care a ajuns la punctul terminus al carierei sale politice. Pentru a declanşa detensionarea atmosferei, Dragnea trebuia convins să reinventeze Consiliul Naţional cu departamentele sale, locul geometric al oamenilor de valoare ai PSD. Preşedintele Consiliului Naţional ar reveni ca omul numărul 2 în partid, în locul găselniţei cu preşedintele executiv, de esenţă „om de paie“. La finalul lucrărilor, Liviu Dragnea a susţinut o conferinţă de presă singur, nesecondat, pentru a nu împărţi cu nimeni capitalul de imagine al „liderului în forţă“. Din cele prezentate în faţa presei s-a văzut că Dragnea nu a înţeles nimic din „scrisoarea disidenţilor“, luînd-o în derâdere. A prezentat dezbaterile din CEx, limitându-le la faptul că acolo doar „s-au spus păreri“. Ca ultim gest de mărinimoasă bunăvoinţă, specifică doar liderilor fără apucături dictatoriale, a avertizat că dacă nu a exclus-o din partid pe Gabriela Firea, acesta „este ultimul gest“. A precizat că nu este eficient pentru partid să „o ţinem la nesfârşit cu discuţii interne“, ceea ce este un semnal că dezbaterile interne vor avea aceeaşi soartă ca până acum. A trasat public sarcină liderilor judeţeni „să facă dezbateri în judeţe, aşa cum se fac şi la centru“. Semn că a trimis solicitările dizidenţilor în derizoriu, care reclamau că „la Centru nu se fac dezbateri“. Lucrările CEx-ului recent au avut rolul să rezolve cea mai mare criză prin care a trecut un lider PSD. Au mai traversat crize de lider Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană şi Victor Ponta, dar aceste crize nu au avut avengura celei recente. De data aceasta, prin votul CEx, Liviu Dragnea a câştigat o bătălie, dar nu şi războiul care rămâne deschis. În schimb, mişcarea disidentă are meritul de a obţine o victorie de imagine pentru PSD, la care Dragnea nu are nici o contribuţie. Din conferinţa de presă a lui Liviu Dragnea am reţinut cu consternare că la nici una din cele 9 probleme majore, ridicate de disidenţa PSD , acesta nu a avut nici un răspuns, decât că „pe viitor nu voi mai tolera“. Bilanţul lucrărilor acestui CEx se regăseşte undeva, între cauză şi efect. Cauza o constituie incapacitatea membrilor CEx de a asigura o conducere colectivă a PSD-ului, iar efectul este dictatura lui Dragnea. Între cauză şi efect bântuie „Poporul PSD“ dezorientat.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. V.Vasile

    23 septembrie 2018 at 7:53 PM

    Bun , foarte bun articolul D-le Bivolaru
    In ce priveste afirmatia d-lui Dragnea ca „pe viitor nu voi mai tolera“…. , bine ca tolereaza incompetenta, slugarnicia si ar mai fi dar..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Candidații la alegerile parlamentare din județul Neamț au fost validați de conducerea Partidului Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Biroul Permanent Național al PNL a votat în seara zilei de duminică, 18 octombrie, lista candidaților susținuți de liberalii din Neamț pentru alegerile parlamentare.

Pe liste se află parlamentari cu o vastă experiență, care au la activ unul sau mai multe mandate. În plus, listele pentru Camera Deputaților și pentru Senat sunt completate de persoane care au experiență și au doveditcă ne pot reprezenta onorabil județul.

Cei care vor dezvolta județul Neamț prin munca lor în viitorul Parlament sunt următorii:

CAMERA DEPUTAȚILOR

  1. Mugur COZMANCIUC
  2. Laurențiu LEOREANU
  3. Mara CALISTA
  4. Bogdan BUHUȘANU
  5. Daniel VASILIU
  6. Adrian ALUIGHEORGHE
  7. Grigoruță ONICIUC
  8. Ciprian MERIUȚĂ
  9. Adrian JUCAN
  10. Vlad DIACONU

SENAT:

  1. Eugen ȚAPU-NAZARE
  2. Constantin TEODORESCU
  3. Elena PREDA
  4. Vasile PANAITE
  5. Neculai IVANOV

Vom dezvolta județul Neamț și din Parlamentul României. Nu ne-am uitat promisiunile și proiectele de dezvoltare pentru județul nostru în particular și pentru zona Moldovei, în general. Îmi doresc ca cetățenii să înțeleagă că o majoritate parlamentară de dreapta este necesară, mai ales pentru viitorul județului Neamț. Doar un parlament în care PNL va deține majoritatea va avea capacitatea de a pune în practica planurile guvernului liberal pentru dezvoltarea economiei și agenda reformistă a președintelui Klaus Iohannis. Alături de colegii mei candidați din Neamț ne dorim să trecem cu bine de această criză sanitară, pentru a putea pune România pe drumul dezvoltării. Mai credcă ar trebui să gândim dintr-o perspectivă nouă: să ne aducem aminte că suntem parte a unei mari familii europene, unde zidurile au fost de mult dărâmate. Pentru a trece de această criză grea trebuie să fim solidari. Candidații PNL Neamț sunt niște persoane bine pregătite, devotate binelui public, care își doresc să contribuie la viitorul acestui județ. Neamțul și România de așa ceva au nevoie! De energie, profesionalism, dedicare, experiență și spirit tânăr!”, a declarat Mugur Cozmanciuc președintele PNL Neamț.

 

Echipa de comunicare PNL Neamț

Citește știrea

Actualitate

Alegerile parlamentare, sub semnul fanariotismului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fanariotismul este noua religie a clasei politice, fără deosebire de ideologie. S-a instalat ca urmare a generalizării baronizării. Astăzi avem, deopotrivă, baroni roşii, galbeni, portocalii, albaştri şi de toate nuanţele.

Fiecare structură dintr-un partid, din guvern sau din conducerea statului îşi are fanariotul său, subordonat unei „Înalte porţi”, care îşi pune amprenta asupra tuturor domeniilor adiacente şi implicit asupra voinţei cetăţenilor.

Rezultatele ulterioare ale unor scrutine electorale, care îi şochează pe fanarioţi prin diferenţe notabile faţă de ce şi-au dorit să obţină, sunt dovada peremptorie a existenţei unei falii între ei şi masa electoratului.

Fanariotul, odată ajuns la putere, în partid, guvern sau o instituţie a statului, caută să se înconjoare cu oameni aleşi numai din rândul convertiţilor, fie ei şi oportunişti, habarnişti, cu diplome false sau doar rude, la care factorul comun este mediocritatea, pentru că nu trebuie umbrită steaua din vârf. Fanariotul mizează astfel să-şi menţină puterea sau să-şi impună proiectele personale, ori ale unor grupuri de interese care l-au propulsat, mimând preocuparea respectării principiilor democratice, în faţa electoratului.

Fanarioţii, corupţi până în măduva oaselor, se acuză unii pe alţii de furtişaguri de tot felul, de corupţie, începând cu băgatul mâinii în visteria statului şi terminând cu băgatul mâinii în urna de vot. Când naţiunea trece prin momente de restrişte, fanarioţii neamului nu găsesc nicio clipă de răgaz, pe care s-o dedice sfatului comun pentru găsirea unei soluţii de ieşire din impas. În vremuri de cumpănă, poporul trebuie să se jertfească continuu, asigurând unui fanariot sau altul, iluzia că se jertfeşte şi el la rândul lui, stând la cârmuire. Prin tradiţie, ca şi în perioada fanariotă din secolele XVI – XVIII, poporul nu are nici o reacţie împotriva tagmei fanariote pe ansamblu, limitându-se doar la proteste publice, cu care fac jocul unora din interiorul tagmei.

Sortarea candidaţilor, în eligibili şi neeligibili, confiscând dreptul de a alege

Asistăm de ani buni la o mascaradă a democraţiei interne de partid, rezultat al sondajelor de opinie, pentru care liderii acestora cheltuie o căruţă de bani de provenienţă îndoielnică.

Spre deosebire de alegerile locale la care, în mod raţional, electoratul a ales direct oameni, după performanţa lor şi nu a partidelor, la alegerile parlamentare care urmează vor fi doar validate de către electorat liste de candidaţi gata votaţi de către liderii judeţeni ai acestor partide şi supervizate de liderii centrali.

Aparent autonome faţă de centru, organizaţiile judeţene au autoritatea să întocmească listele de candidaţi aflaţi în „zona eligibilă” şi în „zona neeligibilă”. În ce priveşte zona eligibilă a listei, nu sunt incluşi în ea decât candidaţii rezultaţi în urma unor negocieri premergătoare dintre liderul central şi liderii judeţeni, după ce s-au consumat negocierile dintre aceştia şi persoane sau grupuri de interese, aflate în postura de sponsori de campanie.

Masa de partid este neglijată sau în cel mai fericit caz doar manipulată, în ce priveşte componenţa listelor. Ca să se dovedească că există „o democraţie internă de partid”, se practică în partide o formă imbecilă de vot universal, destinată lansării candidaţilor. Această formă de vot are loc până la nivelul organizaţiilor locale, unde liderul local manipulează, fără niciun control, rezultatul final, preconvenit, pe care îl trimite mai departe la judeţ, ca expresie a voinţei exprimate democratic a membrilor de partid.

Rezultatul final transmis trebuie să fie în acord direct cu dorinţa liderului judeţean, aflat sub ghilotina pierderii funcţiei, dacă nu se încadrează în performanţa impusă de centru sau angajată ferm de acesta.

Pe circuitul transmiterii listei judeţene către Centru, se interpune voinţa liderului judeţean, care trebuie să se pună în acord cu dorinţa liderului naţional. Altfel riscă mazilirea. Este momentul în care, odată la patru ani, se plătesc poliţe, se plătesc datorii şi se deschide contul pentru profitul care urmează.

În PSD (PDSR), ultimul an, când, la Neamţ, listele de candidaţi pentru Parlament au fost susţinute şi aprobate democratic în faţa Biroului Executiv Central, condus de Adrian Năstase, a fost anul 2000. Listele au rămas aşa cum le-a propus organizaţia de la Neamţ în forul ei colectiv de conducere.

Începând cu scrutinul următor, din anul 2004, şi la Neamţ s-a primit câte un bileţel de la Centru, cu numele unui Agamiţă Dandanache de pe alte meleaguri, ca semn că trocul s-a instalat definitiv şi în politica partidelor.

La alte partide, acest fel de bileţele se practicau încă din anii anteriori. Rezultatul acestui mod de „selectare”a candidaţilor a marcat calitatea pe ansamblu a Parlamentului.

După anul 2000, calitatea profesională a Parlamentului s-a înscris pe un trend continuu descrescător. Recentul Parlament se poate aprecia că este cel mai slab din toate, abundând în mediocritate şi amatorism juvenil. Prin introducerea votului uninominal la parlamentare, în decembrie 2012, s-a dorit a întrerupe căderea credibilităţii Parlamentului, dar consecinţele au fost contrare. În primul rând, s-a mărit ponderea parlamentarilor potenţi economic, în comparaţie cu ponderea parlamentarilor potenţi profesional. Parlamentul s-a deprofesionalizat, iar corupţia a intrat pe uşa principală.

În al doilea rând, parlamentarii fiind aleşi nominal au manifestat un grad mult mai mare de autonomie în raport cu partidele care i-au lansat, apărând o nouă falie între aceştia şi liderii partidelor respective. Liderii nu-şi mai puteau impune punctele de vedere decât negociind. Negocierile însemnau acordări de facilităţi, acces la contracte, la banul public, funcţii pentru clientela uninominalilor.

În consecinţă, pentru a redisciplina parlamentarii, partidele parlamentare au abrogat legea alegerilor uninominale în 2016, reintroducând votul pe liste, la care zona eligibilă este ocupată de clientela supusă a liderului central, precum şi a liderului judeţean. Disciplinarea parlamentarilor a fost îndoielnică, dovadă fiind căderea Guvernului Dăncilă în octombrie 2019.

Alegerea parlamentarilor trebuie să fie atributul exclusiv al electoratului, nu al liderilor

În perioada anilor 1990 – 2000 listele parlamentarilor erau întocmite mult mai democratic la nivelul judeţelor, criteriul dominant fiind competenţa profesională recunoscută în teritoriu. Nu întâmplător, parlamentele alese în acea perioadă au fost cele mai bune. Astăzi, liderii partidelor politice, ascunzându-şi cu greu comportamentul fanariot, s-au explicat public că listele de candidaţi parlamentari vor pleca întocmite în mod democratic de către organizaţiile judeţene.

Ipocrizia acestor lideri, moştenită de la liderii de după anul 2000, este fără margini, deoarece propunerile din teritoriu, dacă există, sunt incluse în liste, care vor fi supervizate de către ei şi de către liderul central, numai dacă conţin în zona eligibilă candidaţii negociaţi în prealabil. Aceşti candidaţi nu reprezintă decât în mică măsură interesul majorităţii electoratului propriu. Reprezintă mai mult interesele liderilor şi a camarilei lor.

Ludovic Orban, liderul PNL, întrebat de ziarişti care a fost scopul periplului său naţional prin toate judeţele a răspuns cu candoare că a vrut să se convingă că liderii judeţeni întocmesc principial listele de candidaţi pentru noul parlament. A vrut să se convingă că în teritoriu se apelează numai la profesionişti de marcă, precum cei din guvern şi nu este strecurat prin zona eligibilă a listelor vreun pesedist. S-a dovedit că principala sa grijă în periplu a fost să-şi introducă, în zona eligibilă a listelor, toţi membrii guvernului, membri care s-au remarcat deja prin mediocritate. Periplul lui Orban prin judeţe s-a finalizat cu o serie de scandaluri interne, provocate de liberalii lăsaţi pe dinafara listei sau translataţi în zona neeligibilă. Dan Barna, liderul USR, a lăsat valuri de scandal în urma trecerii lui prin organizaţiile din teritoriu, plantând printre candidaţi şi candidaţi ciudaţi din lista proprie.

Într-un interviu la postul de televiziune Antena 3, Marcel Ciolacu, liderul PSD, nu a reuşit să explice care este organizaţia care a lansat candidatura doctorului Alexandru Rafila, pus primul pe lista de la Camera Deputaţilor. Nu intra în discuţie calitatea profesională a doctorului, ci doar principiul.

S-a ajuns, precum la Neamţ, ca partidele să nu-şi mai cultive proprii candidaţi, pe care să-i promoveze în Parlament, ca reprezentanţi ai nemţenilor, apelându-se la mercenari politici, cu vize de flotant. Sintagma „parlamentul este reprezentantul teritoriului” s-a golit de conţinut. S-a ajuns la situaţia aberantă, ca o listă de vot să conţină două categorii de candidaţi, candidaţi eligibili şi candidaţi neeligibili.

Persoane cu reale calităţi profesionale, cu state vechi în organizaţii, sunt plasate în partea de jos a listei denumită „partea neeligibilă”. În schimb, clientela liderilor sau a unor cercuri de interese este plasată în partea de sus a listei, denumită „partea eligibilă”. Este efectul, de sorginte românească, a sponsorizării partidelor, descoperindu-se că o investiţie este mult mai rentabilă, dacă se face în domeniul politic, decât în domeniul economic.

Astfel, liderii partidelor deţin controlul total asupra listelor de vot. Nici votul pe listă, nici votul uninominal nu sunt perfecte. Mai puţin imperfect ar fi „votul uninominal pe listă”. În acest caz, rolul liderilor ar fi doar să întocmească listele cu propuneri de candidaţi, iar decizia alegerii lor să fie exclusiv a alegătorului. Alegătorul să aplice ştampila pe candidatul pe care şi-l doreşte, de pe listă. Acest model de vot l-am văzut în Danemarca şi funcţionează mult mai bine, diminuându-se clientelismul.

Aplicarea unui astfel de model de vot ar introduce, atât un control mai eficient al electoratului asupra partidelor, acesta fiind şi scopul scrutinului electoral, cât şi un impuls al creşterii credibilităţii Parlamentului.

Citește știrea

Actualitate

PNL şi-a stabilit candidaţii la alegerile parlamentare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Senat, primul pe listă este Eugen Ţapu, urmat de Constantin Teodorescu ■ la Camera Deputaţilor, Cozmanciuc şi Leoreanu, urmaţi de Mara Calista ■

Membrii Comitetului Director Judeţean s-au reunit în şedinţă pentru a decide lista candidaţilor susţinuţi de echipa PNL Neamţ la alegerile parlamentare din luna decembrie. În urma votului,exprimat în unanimitate, candidaţii sunt: la Senat – Eugen Ţapu Nazare şi Constantin Teodorescu, la Camera Deputaţilor – Mugur Cozmanciuc; Laurenţiu Leoreanu şi Mara Calista.

”Le mulţumesc colegilor din echipa PNL Neamţ pentru votul de încredere pe care mi l-au acordat, din nou, pentru a deschide lista la Camera Deputaţilor. Este o onoare, dar, aşa cum bine ştim, şi o mare responsabilitate să reprezinţi interesele cetăţenilor în una dintre cele mai importante instituţii ale statului român. Îi am alături pe colegii mei, care au dovedit că sunt dedicaţi interesului public şi au avut o activitate intensă în Parlamentul României. Vreau să îi asigur pe nemţeni că vom continua să ne punem în slujba oamenilor şi a comunităţilor toată cunoaşterea, munca şi energia pentru a continua dezvoltarea judeţului nostru. Vom susţine măsurile Guvernului PNL din Parlamentul României şi am încredere că vom avea susţinerea necesară pentru a avea o majoritate parlamentară, care să înţeleagă importanţa programului liberal de guvernare, care va aduce bunăstare şi dezvoltare în judeţul Neamţ şi în regiunea Moldovei”, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc.

De asemenea, conducerea PNL Neamţ a decis, cu vot exprimat în unanimitate, că Andrei Carabelea este preşedintele interimar al organizaţiei PNL Piatra Neamţ, iar Eugen Ţapu Nazare este preşedintele interimar al organizaţiei PNL Târgu Neamţ. Lista candidaţilor PNL Neamţ urmează să fie validată de forul de conducere al Partidului Naţional Liberal.

Citește știrea

Trending