Contactează-ne

Actualitate

„Depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cugetarea îi aparţine lui Vasile Alecsandri şi se referă la limba română ■ ieri a fost celebrată Ziua Limbii Române ■ circa 28 de milioane de persoane sînt vorbitoare de română ■

31 august a fost aleasă pentru a celebra, în numele celor 28 de milioane de vorbitori, Ziua Limbii Române, limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată. Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, sărbătoarea a fost proclamată prin legea 53 2013. Motivul legiuitorului pentru alegerea acestei zile este că la aceeaşi dată are loc o sărbatoare similară în Republica Moldova, numită Limba Noastră, încă din 1990. Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României. „Limba română are virtuţi complete, adică poate fi „vehicul“ a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mînuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană“, spunea Petre Ţuţea. Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire. Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este „tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute“. Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii“. Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică. Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sînt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gîndeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decît în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă“.

A cincea între limbile romanice

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova româna este limbă oficială şi maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina, Serbia, este una dintre cele şase oficiale. De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Mai este vorbită în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului – Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranţii au dus-o peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sînt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română. Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunităţi semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde este învăţată ca limbă străină.

Limba de lemn şi anglomania exagerată

Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri. Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunţia intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică. Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară. Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinţi au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc şi graiul bănăţean. Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sîrbi, dar şi de diversele mode ale timpului. Din păcate, modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit sau în acordul gramatical. În audiovizual, calitatea limbii române este onitorizată, începînd din 2007, de responsabilii din două foruri importante, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. „În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio şi televiziune din România, care prin larga audienţă, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative şi de dezbatere, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni. Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sînt însă suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente care tind să devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, pentru că limba română are un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română“, se precizează pe site-ul identitatearomaneasca. ro.

Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea Voroneţeană, Psaltirea Scheiană şi Codicele Voroneţean

Ieri, cu prilejul Zilei Limbii Române, Biblioteca Academiei Române a expus patru manuscrise rare, socotite a fi unele dintre cele mai vechi texte româneşti. Este vorba despre „Psaltirea Hurmuzachi“, „Psaltirea Voroneţeană“, „Psaltirea Scheiană“ şi „Codicele Voroneţean“. Primul manuscris, cel mai vechi dintre cele patru, este unul ce datează din primul deceniu al secolului al XVI-lea, dăruit Academiei Române, în iulie 1904, de Eudoxiu Hurmuzachi. „Psaltirea Voroneţeană“ este un text fragmentar slavo-român, scris în semiuncială, la mijlocul secolului al XVI-lea (1551-1558) , donat Academiei de Dumitru A. Sturdza, care l-a cumpărat de la Simion Florea Marian în 1893. „Psaltirea Scheiană“ datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1573-1578) şi a făcut parte din biblioteca lui Gheorghe Asachi, apoi din cea a lui Dimitrie Sturdza-Scheianu. „Codicele Voroneţean“ conţine texte din Faptele Apostolilor, volumul fiind copiat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, posibil între 1563-1583. În altă ordine de idei, în Republica Moldova, „Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală pe 31 august 1990, după ce, în urmă cu un an, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar româna dobîndise statutul de limbă oficială. În perioada sovietică, populaţiei i se impusese să vorbească în „limba moldovenească“ şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială „limba moldovenească“, dar în 2013 Curtea Constituţională a Moldovei a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declaraţiei de independenţă şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română. Din 1994 o parte din poezia „Limba noastră“, scrisă de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de cîte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Măşti de protecţie, fabricate la Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Tot mai mulţi producători locali încearcă să se adapteze şi să răspundă provocărilor pe care le presupune epidemia de coronavirus. Este cazul şi unui producător local din Neamţ care confecţionează măşti de protecţie pe care le comercializează la preţul de 3,5 lei bucata, în cazul comenzilor mai mari de 100 de bucăţi preţul fiind negociabil.

Medicul specialist Virgil Musta de la spitalul Victor Babeș din Timișoara avertiza de curînd că noul coronavirus poate fi luat chiar și din praful din atmosferă. Tocmai de aceea, sfatul lui era să purtăm mască de fiecare dată cînd ieșim din casă, iar la întoarcere să dezinfectăm încălțămintea și să aerisim hainele, chiar să le fierbem dacă avem posibilitatea, asta pentru că virusul poate rezista pe haine de la patru ore până la câteva zile.

Mai multe informaţii despre măştile fabricate în Neamţ aici: https://retetedelabunica.eu/produs/masca-individuala/

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Coronavirus – 418 persoane în carantină, 2.224 în autoizolare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ amenzi de aproape 300.000 de lei pentru nerespectarea restricţiilor de circulaţie

Conform raportării primite de la Direcția de Sănătate Publică Neamț, la data de 03.04.2020 sunt 418 de persoane aflate în carantină, 128 persoane ieșite din carantină, 2.224 persoane aflate în autoizolare la domiciliu, 3.190 persoane ieșite din izolare.

 

În vederea respectării restricțiilor impuse ca urmare a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Neamț au desfășurat misiuni specifice în vederea prevenirii și combaterii riscului de răspândire a COVID-19.

 

În ultimele 24 de ore, peste 370 polițiști, jandarmi, efective ale poliției locale și militari au acționat în sistem integrat pentru impunerea normelor legale instituite pe perioada stării de urgență prin verificarea persoanelor și societăților comerciale, fluidizarea traficului rutier și escortarea autovehiculelor care tranzitează județul nostru cu persoane care revin din afara granițelor țării.

 

În acest context, forțele de ordine au efectuat verificări de mai multe ori la domiciliile a 2.140 de persoane, cu privire la modul în care sunt respectate condițiile de izolare, fiind intensificate activitățile pentru asigurarea unui climat optim de siguranță publică.

 

Atragem atenția asupra faptului că, în conformitate cu art. 3, alin. 1 și 2 din Ordonanța Militară nr. 4/29.03.2020, persoanele care nu respectă condițiile autoizolării precum și cele care părăsesc locul în care sunt carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi obligate să reia perioada de 14 zile de carantinare și vor suporta cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora. De asemenea, cei în cauză vor fi sancționați contravențional conform OUG nr. 1/1999.

 

Totodată, 132 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate au fost verificate cu privire la modul de respectare a restricțiilor instituite pe perioada stării de urgență.

 

În cadrul activităților desfășurate pentru punerea în aplicare a măsurilor privind restricționarea circulației, la nivelul județului Neamț au fost aplicate 130 de sancțiuni contravenționale, în cuantum de peste 292.000 de lei.

 

De asemenea, a fost întocmit un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor în conformitate cu art. 352 din Codul penal.

 

Totodată, jandarmii au asigurat măsuri de ordine publică la locațiile cu persoane aflate în carantină la nivelul județului și au desfășurat 8 misiuni de însoțire a persoanelor către locațiile de carantină / izolare și de escortă a unor convoaie de autovehicule care tranzitează județul Neamț.

Reiterăm faptul că, la data de 3 aprilie a.c., a intrat în vigoare art. 1 pct. 1 din Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență prin care s-a modificat cuantumul sancțiunilor contravenționale de la 2.000 de lei la 20.000 de lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 de lei la 70.000 de lei, pentru persoane juridice.

Reamintim tuturor cetățenilor că nerespectarea legislației în vigoare atrage sancțiuni și, foarte important, necunoașterea legii nu poate fi invocată ca scuză.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Proiectile găsite pe ogor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat din Sagna, care îşi ara ogorul, a găsit un proiectil exploziv, pe 2 aprilie. El i-a chemat pe pirotehnişti şi aceştia au mai găsit trei proiectile explozive, toate provenind din Al Doilea Război Mondial.

“În data de 02.04.2020, echipa pirotehnică din cadrul ISU Neamț a a fost solicitată pentru o misiune de asanare în comuna Sagna. Un proiectil exploziv de calibru 105 mm a fost descoperit de către un bărbat din comuna Sagna, pe timpul efectuării unor lucrări de arătură.

Au fost făcute cercetări cu ajutorul detectorului de metale pe o suprafață de aproximativ 50 mp și au mai fost găsite încă trei proiectile explozive de calibru 105 mm.

Pirotehniștii au ridicat, transportat și depozitat în siguranță muniția găsită, care ulterior va fi distrusă. Muniția găsită provine din Al Doilea Război Mondial”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Trending