Contactează-ne

Actualitate

„Depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cugetarea îi aparţine lui Vasile Alecsandri şi se referă la limba română ■ ieri a fost celebrată Ziua Limbii Române ■ circa 28 de milioane de persoane sînt vorbitoare de română ■

31 august a fost aleasă pentru a celebra, în numele celor 28 de milioane de vorbitori, Ziua Limbii Române, limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată. Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, sărbătoarea a fost proclamată prin legea 53 2013. Motivul legiuitorului pentru alegerea acestei zile este că la aceeaşi dată are loc o sărbatoare similară în Republica Moldova, numită Limba Noastră, încă din 1990. Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României. „Limba română are virtuţi complete, adică poate fi „vehicul“ a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mînuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană“, spunea Petre Ţuţea. Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire. Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este „tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute“. Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii“. Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică. Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sînt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gîndeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decît în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă“.

A cincea între limbile romanice

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova româna este limbă oficială şi maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina, Serbia, este una dintre cele şase oficiale. De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Mai este vorbită în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului – Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranţii au dus-o peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sînt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română. Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunităţi semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde este învăţată ca limbă străină.

Limba de lemn şi anglomania exagerată

Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri. Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunţia intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică. Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară. Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinţi au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc şi graiul bănăţean. Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sîrbi, dar şi de diversele mode ale timpului. Din păcate, modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit sau în acordul gramatical. În audiovizual, calitatea limbii române este onitorizată, începînd din 2007, de responsabilii din două foruri importante, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. „În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio şi televiziune din România, care prin larga audienţă, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative şi de dezbatere, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni. Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sînt însă suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente care tind să devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, pentru că limba română are un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română“, se precizează pe site-ul identitatearomaneasca. ro.

Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea Voroneţeană, Psaltirea Scheiană şi Codicele Voroneţean

Ieri, cu prilejul Zilei Limbii Române, Biblioteca Academiei Române a expus patru manuscrise rare, socotite a fi unele dintre cele mai vechi texte româneşti. Este vorba despre „Psaltirea Hurmuzachi“, „Psaltirea Voroneţeană“, „Psaltirea Scheiană“ şi „Codicele Voroneţean“. Primul manuscris, cel mai vechi dintre cele patru, este unul ce datează din primul deceniu al secolului al XVI-lea, dăruit Academiei Române, în iulie 1904, de Eudoxiu Hurmuzachi. „Psaltirea Voroneţeană“ este un text fragmentar slavo-român, scris în semiuncială, la mijlocul secolului al XVI-lea (1551-1558) , donat Academiei de Dumitru A. Sturdza, care l-a cumpărat de la Simion Florea Marian în 1893. „Psaltirea Scheiană“ datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1573-1578) şi a făcut parte din biblioteca lui Gheorghe Asachi, apoi din cea a lui Dimitrie Sturdza-Scheianu. „Codicele Voroneţean“ conţine texte din Faptele Apostolilor, volumul fiind copiat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, posibil între 1563-1583. În altă ordine de idei, în Republica Moldova, „Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală pe 31 august 1990, după ce, în urmă cu un an, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar româna dobîndise statutul de limbă oficială. În perioada sovietică, populaţiei i se impusese să vorbească în „limba moldovenească“ şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială „limba moldovenească“, dar în 2013 Curtea Constituţională a Moldovei a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declaraţiei de independenţă şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română. Din 1994 o parte din poezia „Limba noastră“, scrisă de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de cîte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Coliziune între două autoturisme. 9 persoane implicate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Salvatorii nemţeni intervin în aceste momente, joi, 22 august, la un accident rutier produs în satul Hociungi, comuna Moldoveni. Din primele informaţii oferite de cei de la ISU Neamţ, a fost vorba despre o coliziune între două autoturisme, în care se aflau 9 persoane. “Un echipaj de pompieri se deplasează la un accident rutier în satul Hociungi, comuna Moldoveni. Sînt implicate două autoturisme cu 9 persoane. Nu sînt persoane încarcerate. Un bărbat acuză dureri. Se deplasează la locul intervenției și un echipaj SAJ”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Detaşări de directori şi inspectori în învăţămînt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Consiliul de Administraţie al ISJ a validat noi detaşări de directori, în interesul învăţămîntului ■ în acelaşi cadru instituţional au fost avizate şi detaşările pentru funcţia de inspector şcolari ■

În ultima şedinţă de Consiliu de Administraţie a ISJ Neamţ au fost luate decizii referitoare la detaşarea, în interesul învăţămîntului, pe locurile vacante, aferente funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile din judeţ, pentru anul şcolar viitor. „Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ informează că în cadrul Consiliului de Administraţie din data de 20 august au fost validate detaşările în interesul învăţămîntului pe locurile vacante funcţiilor de directori, directori adjuncţi în unităţile de învăţămînt preuniversitar din judeţul Neamţ pentru anul şcolar 2019-2020, pînă la organizarea concursului de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, dar nu mai tîrziu de sfîrşitul anului şcolar 2019-2020“, a precizat Elena Preda, purtătorul de cuvînt al ISJ Neamţ. Astfel, la Şcoala Gimnazială Regina Maria, din oraşul Bicaz a fost detaşată profesoara Elena Cristina Sasu, fost inspector şcolar. La Şcoala Boghicea revine pe postul de director Eugen Mihai, fost director al unităţii şcolare şi ex-primar în ciclul electoral anterior, care ia locul soţiei sale ce a funcţionat ca director al şcolii atît timp cît acesta a ocupat funcţia de edil şef al localităţii. De menţionat că profesorul Eugen Mihai nu a luat examenul de ocupare a postului la ultimul concurs organizat de Inspectoratul Şcolar. La Şcoala Postliceală Sanitară din Piatra Neamţ revine pe postul de director profesorul Mihai Floroaia. Profesoara Mihaela Luminiţa Ciubotaru a fost detaşată pe funcţia de director adjunct la Şcoala Gimnazială Piatra Şoimului. La Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu, din Roman, a fost detaşat ca director adjunct profesorul Dumitru Asoltanei, care îi va lua locul preotului Alexandru Lezeu detaşat ca director la Liceul Tehnologic Vasile Sav. La Şcoala Gimnazială I.I.Mironescu din comuna Tazlău postul de director va fi ocupat, în condiţii de detaşare de Marina Violeta Monalisa Lupu. În cadrul aceleiaşi şedinţe de CA, au fost validate şi detaşările în interesul învăţămîntului pentru funcţiile de inspectori şcolari, existînd şi aici cîteva mişcări pe posturi importante, părăsite din diverse motive de către foştii inspectori. „Conducerea ISJ Neamţ informează că Ministerul Educaţiei Naţionale a comunicat avizul favorabil privind numirea, prin detaşare în interesul învăţămîntului, pe locurile vacante aferente funcţiilor de inspector şcolar pînă la organizarea concursului de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, dar nu mai tîrziu de sfîrşitul anului şcolar 2019-2020, pentru următoarele cadre didactice care vor ocupa funcţii de inspectori şcolari: doamna Elena Cristina Alungulesei va ocupa funcţia de inspector şcolar pentru Educaţie timpurie cu normă întreagă. Luminiţa Boloca este detaşată ca inspector şcolar pentru Biologie, cu atribuţii de coordonare a disciplinei Chimie, prin fişa postului, cu jumătate de normă. Tot prin fişa postului va ocupa o jumătate de normă şi pe funcţia de inspector şcolar pentru Activităţi extraşcolare. Profesoara Mariana Munteanu a fost detaşată cu normă întreagă pentru funcţia de inspector şcolar pentru Managementul instituţional. Profesoara Elisabeta Pascu va lua loc profesorului Gheorghe Brînzei, în funcţia de inspector şcolar pentru disciplina Limba şi Literatura Română, colegul nostru trecînd la catedră de la 1 septembrie. Doamna Mihaela Popa este detaşată ca inspector şcolar pentru Proiecte educaţionale cu o normă, iar doamna Anca Livia Radu va avea jumătate de normă de inspector şcolar educaţie fizică şi sport. Colegul nostru, Ioan Romeo Roman, va ocupa funcţia de inspector şcolar pentru Managementul Instituţional. Domnia sa a fost în trecut şi inspector pentru discipline socio- umane şi pentru proiecte extraşcolare. Din cauza scăderii numărului de profesori la disciplinele socio-umane, acestea s-au alipit disciplinei Istorie, urmînd ca inspectorul de istorie (Elena Preda n.r.) să preia şi atribuţiile acestea prin fişa postului“, a mai adăugat Elena Preda.

Citește știrea

Actualitate

Din tabără, la spital, din cauza mîncării

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 12 copii din Adjudeni au suferit o toxiinfecţie în timp ce se aflau la o pensiune din comuna suceveană Mănăstirea Humor ■ din primele cercetări rezultă că elevii şi-au pregătit singuri mîncarea, folosind alimentele aduse de acasă ■ o situaţie asemănătoare a avut loc luna trecută şi într-o tabără din Durău ■

Un grup de 12 copii din Adjudeni, comuna Tămăşeni aflaţi în excursie pe meleaguri sucevene a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean din Suceava, cu o toxiinfecţie alimentară destul de serioasă. „Luni, 19 august 2019, un grup de copii şi tineri din judeţul Neamţ s-a cazat în satul Poiana Micului, comuna Mănăstirea Humorului. Aceştia au adus alimente de acasă şi şi-au gătit singuri. În cursul nopţii o fetiţă a acuzat vărsături. Părinţii acesteia, care au venit şi au luat-o acasă, au afirmat că în anturajul de la domiciliul fetiţei sunt şi alţi copii care au prezentat vărsături şi diaree. A doua zi, mai mulţi copii au început să prezinte greaţă, dureri abdominale şi vărsături. În urma evaluării de la faţa locului, 12 copii au fost transportaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfîntul Ioan cel Nou, Suceava. În momentul de faţă 4 copii sînt internaţi în secţia Pediatrie, 6 copii şi un însoţitor în secţia de Boli Infecţioase, cu simptomatologie uşoară, fără probe inflamatorii prezente. Pacienţii vor fi externaţi în cursul zilei de azi. Restul grupului s-a întors aseară la domiciliu, în judeţul Neamţ“, a precizat pentru Monitorul de Neamţ şi Roman, Ioana Bianca Bighiu, purtătorul de cuvînt al Direcţiei de Sămătate Publică Suceava. Ea a mai adăugat faptul că DSP Suceva a demarat măsurile specifice în astfel de situaţii. O echipă de inspectori ai serviciului de Control în Sănătate Publică s-a deplasat la faţa locului pentru a verifica în detaliu condiţiile igienico-sanitare. Probele recoltate în cursul serii de 21 august, se află în lucru. Specialiştii Compartimentului de Supraveghere Epidemiologică şi Control Boli Transmisibile desfăşoară o anchetă epidemiologică. O probă de materii fecale şi o probă de lichid de vărsătură de la pacienţii internaţi se află de asemenea în lucru la Laboratorul de Diagnostic şi Investigare în Sănătate Publică din cadrul DSP Suceava.

A fost toxiinfecţie şi la Durău

În urmă cu o lună, pe 17 iulie, la Centrul Primiri Urgenţe al Spitalului Orăşenesc din Tîrgu Neamţ ajungeau, în jurul orei 20, şase copii cu dizabilităţi, cu vîrste între 10 şi 19 ani şi un adult, toţi acuzînd greţuri, vărsături şi scaune diareice. „Pacienţii au domiciliul în judeţul Prahova şi se află în vacanţă, la o tabără din Durău. Ei au prezetat simptomatologie de enterocolită pe tot parcursul zilei de 16 şi 17 iulie. Sub tratament de echilibrare hidroelectrolitică şi regim dietetic, starea generală a pacienţilor s-a ameliorat şi toţi s-au întors în tabără. În urma anchetei epidemiologice s-a constatat că în tabără există două grupuri distincte şi anume acela al copiilor cu dizabilităţi şi un alt grup de 101 copii şi 36 de adulţi între care nu s-a semnalat nici un caz de boală, cu toate că şi ei au consumat alimente de la blocul alimentar al taberei“, declara atunci dr. Mirela Grădinaru, purtătorul de cuvînt al Direcţiei de Sănătate Neamţ. Şi atunci s-a declanşat o anchetă epidemiologică şi s-au ridicat probe de sanitaţie din alimente şi apă. Ulterior s-a stabilit că toxiinfecţia alimentară a fost de la un tort preparat de o întreprindere individuală, neautorizată şi neînregistrată sanitar-veterinar. Pentru toxiinfecţia de la Durău s-a aplicat o amendă de 2.000 lei.

Citește știrea

Trending