Contactează-ne

Actualitate

„Depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute“

Știe publicată cu

în data de

■ cugetarea îi aparţine lui Vasile Alecsandri şi se referă la limba română ■ ieri a fost celebrată Ziua Limbii Române ■ circa 28 de milioane de persoane sînt vorbitoare de română ■

31 august a fost aleasă pentru a celebra, în numele celor 28 de milioane de vorbitori, Ziua Limbii Române, limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată. Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, sărbătoarea a fost proclamată prin legea 53 2013. Motivul legiuitorului pentru alegerea acestei zile este că la aceeaşi dată are loc o sărbatoare similară în Republica Moldova, numită Limba Noastră, încă din 1990. Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României. „Limba română are virtuţi complete, adică poate fi „vehicul“ a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mînuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană“, spunea Petre Ţuţea. Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire. Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este „tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute“. Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii“. Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică. Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sînt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gîndeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decît în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă“.

A cincea între limbile romanice

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova româna este limbă oficială şi maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina, Serbia, este una dintre cele şase oficiale. De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Mai este vorbită în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului – Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranţii au dus-o peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sînt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română. Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunităţi semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde este învăţată ca limbă străină.

Limba de lemn şi anglomania exagerată

Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri. Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunţia intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică. Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară. Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinţi au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc şi graiul bănăţean. Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sîrbi, dar şi de diversele mode ale timpului. Din păcate, modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit sau în acordul gramatical. În audiovizual, calitatea limbii române este onitorizată, începînd din 2007, de responsabilii din două foruri importante, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. „În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio şi televiziune din România, care prin larga audienţă, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative şi de dezbatere, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni. Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sînt însă suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente care tind să devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, pentru că limba română are un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română“, se precizează pe site-ul identitatearomaneasca. ro.

Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea Voroneţeană, Psaltirea Scheiană şi Codicele Voroneţean

Ieri, cu prilejul Zilei Limbii Române, Biblioteca Academiei Române a expus patru manuscrise rare, socotite a fi unele dintre cele mai vechi texte româneşti. Este vorba despre „Psaltirea Hurmuzachi“, „Psaltirea Voroneţeană“, „Psaltirea Scheiană“ şi „Codicele Voroneţean“. Primul manuscris, cel mai vechi dintre cele patru, este unul ce datează din primul deceniu al secolului al XVI-lea, dăruit Academiei Române, în iulie 1904, de Eudoxiu Hurmuzachi. „Psaltirea Voroneţeană“ este un text fragmentar slavo-român, scris în semiuncială, la mijlocul secolului al XVI-lea (1551-1558) , donat Academiei de Dumitru A. Sturdza, care l-a cumpărat de la Simion Florea Marian în 1893. „Psaltirea Scheiană“ datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1573-1578) şi a făcut parte din biblioteca lui Gheorghe Asachi, apoi din cea a lui Dimitrie Sturdza-Scheianu. „Codicele Voroneţean“ conţine texte din Faptele Apostolilor, volumul fiind copiat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, posibil între 1563-1583. În altă ordine de idei, în Republica Moldova, „Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală pe 31 august 1990, după ce, în urmă cu un an, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar româna dobîndise statutul de limbă oficială. În perioada sovietică, populaţiei i se impusese să vorbească în „limba moldovenească“ şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială „limba moldovenească“, dar în 2013 Curtea Constituţională a Moldovei a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declaraţiei de independenţă şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română. Din 1994 o parte din poezia „Limba noastră“, scrisă de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de cîte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Scandalagiu încătuşat

Știe publicată cu

în data de

Un pietrean cu chef de scandal a reţinut de poliţişti pentru 24 de ore, fiind bănuit de comiterea infracţiunilor de violare de domiciliu, lovire sau alte violenţe şi distrugere. Totul s-a întîmplat pe 22 mai, cînd oamenii legii din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ au fost sesizaţi despre faptul că pe o stradă din reşedinţa de judeţ a izbucnit un conflict între mai multe persoane. Din cercetări a reieşit că pe fondul unor neînţelegeri, un bărbat de 42 de ani a pătruns în locuinţa unei femei de 45 de ani, unde ar fi lovit cu pumnii şi picioarele un tînăr de 19 ani. De asemenea, acesta ar fi distrus obiecte de mobilier şi bunuri electrocasnice din locuinţă, prejudiciul fiind de 3.000 de lei. În baza probatoriului administrat, acesta a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore, fiind introdus în Arestul de la IPJ Neamţ. Scandalagiul urmează a fi prezentat în faţa unui procuror de la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ cu propunerea de luare a unei măsuri preventive.

Citește știrea

Actualitate

România a ratat obiectivul la europenele de canotaj

Știe publicată cu

în data de

■ la competiţia rezervată juniorilor de la Essen, România s-a întors fără medalie, ceea ce reprezintă un eşec ■ în proba de 4 rame pentru tricolore a evoluat Laura Pal, sportiva nr. 1 a judeţului Neamţ în 2018 ■

România a fost reprezentată în perioada 17-19 mai în Germania, la Essen, de lotul tricolor deplasat pentru participarea la Campionatul European de Canotaj pentru juniori. Echipa naţională, din care a făcut parte şi sportiva nemţeană Laura Pal, avea ca obiectiv cîştigarea a două sau trei medalii la aceasta întrecere, fapt nerealizat. De aceea, Federaţia Română de Canotaj urmează să analizeze într-o şedinţă prestaţia echipajelor româneşti şi de ce s-a ajuns la asemenea rezultat. „România s-a întors de la această ediţie a europenelor fără medalie cîştigată, ceea ce reprezintă un eşec. Este per total un rezultat foarte, foarte slab. Va fi o şedinţă la federaţie şi vom vedea cauzele acestei nereuşite şi modul cum putem repara situaţia. Laura Pal ramîne în pregătire cu lotul şi va munci pentru a ajunge la mondialele din acest an rezervate juniorilor, din luna august, din Japonia“, a declarat Valentin Gavril, director CS Ceahlăul Piatra Neamţ, grupare sportivă pe care Laura o reprezintă în competiţiile intercluburi alături de LPS Piatra Neamţ. Sportiva numărul 1 a judeţului Neamţ în 2018 şi colegele sale din barca de 4 rame, Gabriela Paraschiv, Liliana Balauca şi Alexandra Ungureanu, nu au reuşit în competiţia continentală decît o clasare pe locul 5 în finala probei. Timpul lor a fost de 6 minute, 54 de secunde, şi 64 sutimi, în timp ce învingătoarea, Germania, a încheiat proba de 2000 de metri cu timpul de 6 minute, 45 secunde şi 45 sutimi. Italiencele au cîştigat argintul cu un timp mai slab ca al campioanelor europene cu aproape două secunde, în timp ce danezele au luat bronz cu 6 minute, 48 secunde şi 21 sutimi. Cu un timp mai bun ca al României cu ceva mai bine de doua secunde Turcia a terminat pe 4. În finală a mai concurat şi echipajul Poloniei. „Încep prin a spune că sînt mîndră de mine şi de echipa mea! Nu sînt dezamăgită de acest concurs, ba mai mult sînt încurajată să devin mai bună şi să- mi doresc mai mult. Aşa că las în urmă ce a fost şi privesc înainte“, a declarat Laura Pal după finala de la Essen. Nici rezultatele băieţilor nu au fost mai bune, barca tricoloră de 4 rame ocupînd locul 11, iar cea de opt plus unu, locul 8.

Citește știrea

Actualitate

Tragedii pe şosele

Știe publicată cu

în data de

■ un tînăr de 28 de ani a murit după ce a provocat un accident pe E85 ■ în aceeaşi zi, trupul fără viaţă al unui bărbat a fost găsit pe marginea unui drum ■ poliţiştii au constatat că era vorba de victima unui accident rutier ■

Un tînăr de 28 de ani a decedat în spital, miercuri, 22 mai, după ce a fost implicat într-un accident rutier produs în aceeaşi zi pe E85, în localitatea Horia. Conform informaţiilor oferite de poliţişti, tînărul ar fi pătruns la un moment dat pe contrasens şi a intrat în coliziune cu un autoturism condus de o femeie de 30 de ani, din Roman. Deşi a fost transportat la spital, tînărul, originar din Iaşi, a decedat în urma leziunilor suferite, iar poliţiştii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. „Din cercetările efectuate de poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei municipiului Roman, a reieşit că un tînăr de 28 de ani, din Iaşi, a condus un autoturism pe DN 2 E 85, iar în localitatea Horia, pe fondul neatenţiei, ar fi pătruns pe sensul opus de deplasare, moment în care a intrat în coliziune cu un alt autoturism condus de o femeie de 30 de ani, din Roman. Din impact a rezultat vătămarea corporală a ambilor conducători auto, care au fost preluaţi şi transportaţi la spital pentru îngrijiri medicale. Ulterior, în urma leziunilor suferite, tînărul a decedat. Pînă în acest moment nu a fost posibilă testarea alcoolscopică a conducătorilor auto. Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă“, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ. În alt caz petrecut în Neamţ, un cadavru descoperit pe marginea drumului în localitatea Plăieşu, comuna Timişeşti, a făcut ca circulaţia să fie întreruptă pe un sens. S-a întîmplat în dimineaţa zilei de miercuri, 22 mai, cînd cei care au trecut prin zonă au văzut pe marginea carosabilului un om. Pentru că părea a fi decedat, a fost făcut un apel la 112. Imediat la faţa locului au venit oamenii legii din cadrul IPJ Neamţ care au constatat că pentru victimă nu se putea face nimic, fiind decedată. Cercetarea iniţială la faţa locului a condus la concluzia că bărbatul a murit în urma unui accident rutier, în apropiere existînd urme de frînare, dar şi cioburi de sticlă, semn că maşina implicată în accident a fost avariată în urma impactului. Se pare că victimă ar fi un bărbat în vîrstă de 47 de ani, din localitatea Timişeşti. Cadavrul a fost ridicat şi transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamţ pentru a se stabili cu exactitate cauza decesului. Specialiştii ar putea aduce ceva lumină şi în modul de producere a evenimentului, dinamica şi forţa loviturilor care au condus la uciderea omului. Pînă la finalizarea măsurătorilor, la locul tragicului accident circulaţia a fost întreruptă pe DN 15B, km 57 plus 500, iar traficul a fost blocat pe sensul de mers Tîrgu Neamţ – Cristeşti. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru săvîrşirea infracţiunii de ucidere din culpă, cercetarea putînd fi extinsă şi pentru acuze de părăsirea locului accidentului. Oamenii legii fac cercetări pentru depistarea autovehiculului, dar şi a şoferului implicat în accident, acesta putînd fi acuzat de mai multe infracţiuni la regimul rutier. (C. FILIP, G. MUNTEANU)

Citește știrea

Trending