Publicitate

Miercuri 5 noiembrie, în timp ce Guvernul Dăncilă era la Bruxelles, implicat în demersul preluării preşedinţiei Consiliului UE, Opoziţia pregătea o schimbare de decor în Camera Deputaţilor, sub atenta supraveghere a lui Klaus Iohannis. Raluca Turcan, această Miţa Biciclista liberală, aflată la ghidonul Opoziţiei, a gândit că în ajun de Moş Neculai, s-ar cuveni ca preşedintele Klaus Iohannis să găsească cadou în ghete un Liviu Dragnea destituit din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. De câteva zile, alianţa PSD – ALDE şi-a şubrezit majoritatea în Camera Deputaţilor, prin migrarea a 4 deputaţi de la PSD la Pro România, condusă de Victor Ponta. Delirul Opoziţiei, în speranţa de a pune mâna pe conducerea Camerei Deputaţilor şi de a lăsa Guvernul Dăncilă fără susţinere parlamentară, în faţa UE, a fost anticipat cu o lună în urmă, când PNL a decretat mobilizare generală la lucrările Camerei, pentru decembrie 2018. Conjunctural, majoritatea PSD – ALDE s-a subţiat şi mai mult, odată cu plecarea deputaţilor miniştri spre Bruxelles, unde se vor găsi câteva zile pentru a sta la taclale cu comisarii europeni pe domenii. Aşa un chilipir, în care majoritatea parlamentară a ajuns în suferinţă numerică, nu putea fi ratată de către Opoziţie, taman de ziua pusului bomboanelor şi covrigilor în ghete, cu atât mai mult, cu cât miniştrii deputaţi se întorceau acasă doar a doua zi de la Bruxelles. Aşa că Opoziţia, aflată în criză de timp, a grăbit procedura de destituire a lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, arzând şi ocolind prevederile Regulamentului Camerei, după o logică a unei adunături de săraci cu duhul. Lucrările plenului Camerei au fost conduse regulamentar de vicepreşedintele Florin Iordache, care trebuie să recunosc că nu a permis călcarea în picioare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, salvând instituţia de la un penibil fără precedent. Iordache nu a reuşit însă să salveze de penibil acţiunea opoziţiei, a liderilor opoziţiei şi a multora din deputaţii acestei opoziţii abulice.

Dacă Opoziţia ar fi respectat Regulamentul, cred că ar fi avut şanse să reuşească demiterea lui Dragnea.

Opoziţia, în frunte cu PNL, are convingerea că lovitura de Cameră orchestrată a fost un act democratic şi nu un eşec jalnic, menit să afunde şi mai mult Parlamentul în derizoriu. Urmărind „pas cu pas“ acţiunea opoziţiei, din ajun de Moş Neculai, am realizat că organizatorul loviturii Ludovic Orban, secondat de liderii USR, PMP şi PRO ROM+NIA, habar nu au de hăţişurile Regulamentului, în care şi-au prins urechile, prezentându-ne un spectacol penibil. Cert este că acţiunea de debarcare a lui Dragnea a fost declanşată de ştirea că alianţa PSD – ALDE nu mai deţine majoritatea în Cameră. Conform Regulamentului, funcţia de preşedinte este aleasă pe durata mandatului de 4 ani, dar calitatea de preşedinte încetează în urma demisiei, a revocării sau a decesului. Acelaşi Regulament stabileşte că revocarea din funcţie a preşedintelui se poate propune în cazul în care se schimbă majoritatea politică a Camerei, ori când acesta încalcă prevederile Constituţiei sau ale Regulamentului. Ca să pară mai convingătoare, Opoziţia şi-a susţinut propunerea de revocare pe toate aceste trei cazuri, deşi nici unul dintre acestea nu stăteau în picioare. Este bine de ştiut că noua majoritate însăilată de liderii opoziţiei nu a fost încă declarată oficial, aceasta fiind doar o majoritate conjuncturală, provocată de plecarea Guvernului la Bruxelles. O decizie a Curţii Constituţionale nu permite schimbarea preşedintelui Camerei de către o majoritate conjuncturală, ceea ce dovedeşte amatorismul, dublat de grabă, al opoziţiei. Proiectul de hotărâre, privind revocarea lui Liviu Dragnea din funcţie, nu putea fi inclus pe ordinea de zi şi supus dezbaterii Camerei, pentru că acesta nu era însoţit regulamentar de un raport al Comisiei Juridice, cerinţă esenţială pe care Opoziţia a ignorat-o, aflându-se sub euforia lozincii „Acum vrem, pentru că acum putem!“. Arzând din grabă etapele, opoziţia nu a avut răbdarea necesară, să anexeze la proiectul de revocare raportul Comisiei juridice, asaltându-l pe Florin Iordache, care conducea lucrările, să introducă proiectul de hotărâre pe ordinea de zi, cu încălcarea grosolană a Regulamentului. Iordache a rezistat apărând Regulamentul, dar această operă temerară nu l-a scăpat nici pe el de revocarea din funcţie de vicepreţedinte al Camerei, alături de Dragnea. În legătură cu revocarea lui Iordache, încercarea Opoziţiei a fost o eroare specifică doar unor ageamii. Un vicepreşedinte nu poate fi revocat decât de propriul grup parlamentar, care l-a propus. Bomboana pe colivă a fost a deputatului PNL, Marilen Pârtea, care în calitate de vicepreşedinte vremelnic al Camerei a fost propus să-i ia locul lui Dragnea, a dovedit că habar nu are cu ce se mănâncă funcţia de vicepreşedinte, pentru a mai accede şi la funcţia de preşedinte. Acesta s-a aflat în treabă crezând că rupe gura târgului punând mâna pe un microfon, cerând urgent plenului rămas fără cvorum, să voteze revocarea lui Dragnea. Pârtea s-a remarcat reuşind să numere până la 113 mâinile ridicate, anunţând triumfard şi găunos victoria revocării. Radioul şi televiziunile partizane s-au găsit să anunţe victoria opoziţiei, pentru ca ulterior să-şi dea palme pentru aşa „fake news“. Săracul fost viitor preşedinte de Cameră, pe numele său Pârtea, exponentul nepriceperii opoziţiei, a uitat, dacă o fi ştiut vreodată, că funcţia de preşedinte de şedinţă nu se ocupă pe apucate, că nu se supune la vot un proiect neînsoţit de un raport şi nici când nu ai cvorumul asigurat şi mai ales, că nu se votează revocări cu mâna sus, când Regulamentul impune numai vot secret. Suita gafelor nu s-a limitat la atât, Pârtea instalându-se cu de la sine putere în funcţia ad-hoc de preşedinte de şedinţă şi uzurpând funcţia, a ţinut-o langa cu erorile. În spectacolul acestui circ perpetuu al opoziţiei, s-au invocat multe tâmpenii, susţinute de argumente de aceeaşi factură. Una din tâmpenii a constituit-o strigătul disperat al opoziţiei care acuza „dictatura majorităţii“, ignorând faptul că motorul democraţiei este tocmai respectarea voinţei majorităţii, care constituie obiectivul principal al luptei politice. S-a invocat faptul că în timpul şedinţei de plen, Florin Iordache „s-a ţinut cu dinţii de scaun“. Nu mor de dragul acestui „altă întrebare“, dar acum a dovedit o bună cunoaştere a Regulamentului şi că stăpâneşte procedurile, asistând imperturbabil la darea în stambă a Opoziţiei. Dacă ar fi procedat altfel, ar fi dovedit că este la fel de incompetent, ca şi cei care urlau la el să se ridice de pe scaun, pentru a se aşeza ei, ca în leapşa pe ouate. Iordache nu s-a ţinut de scaun, doar s-a ţinut de Regulament.

Klaus Iohannis, abandonează definitiv funcţia de Preşedinte al României, preluând oficial funcţia de preşedinte al Opoziţiei

Deşi toată „măreţia“ acţiunii Opoziţiei s-a limitat doar la un eşec penibil, al cărei imagini au făcut ocolul lumii, Klaus Iohannis le-a transmis circarilor tot sprijinul său, îndemnându-i să persevereze fără rezerve şi indiferent de consecinţele impactului mediatic. Bruxelles-ul, mult mai informat şi cu picioarele pe pământ, a dovedit în direct că nu dă doi bani pe prestaţia opoziţiei române, avansând oficial aprecierea că Guvernul României este pregătit să preia preşedinţia Consiliului UE. Eşecul lamentabil al opoziţiei, care a acţionat după zicala „Când pisica nu-i acasă …“, demonstrează că în Camera Deputaţilor s-a instalat o criza a Opoziţiei, ceea ce nu este de bun augur pentru România. Istoria ne-a învăţat despre lovituri de stat, despre lovituri de palat, dar aceasta a fost doar o lovitură de Cameră, a cărei fâs a lăsat Opoziţia pe jantă. Eşecul debarcării lui Dragnea, prefigurează eşecul moţiunii de cenzură care urmează. Singurul câştig al zilei a fost că de la Cotroceni, Klaus Iohannis ne-a anunţat oficial că a preluat frâiele Opoziţiei, trasându-i deja obiectivul unic, acela de a bloca guvernarea PSD-ALDE şi de a transforma preşedinţia Consiliului UE într-un eşec al României.

loading...

1 COMENTARIU

  1. d-le bivolaru, corect este :,,delirul puterii trimite…”,o putere nociva, UN ACCIDENT AL DEMOCRATIEI,cum bine a zis d-l presedinte Iohanis ! Dar la d-ta se aplica zicala:sangele(de comunist)apa nu se face !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.