Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Defilare cu tehnica din dotare pe sub Arcul de Triumf

Știre publicată în urmă cu

în data de

• militarii au defilat cu ocazia Zilei Nationale • Patriarhul Teoctist a oficiat un Te Deum • din initiativa presedintelui Bãsescu, de ieri steagurile de identificare ale fortelor Armatei Române strãjuiesc în Sala Unirii a Palatului Cotroceni •

Cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Nationale a României, aproximativ 800 de militari cu tehnica de luptã aferentã au defilat, joi, pe sub Arcul de Triumf, în prezenta presedintelui Traian Bãsescu, a conducerii MApN, Statului Major General si a tuturor categoriilor de forte, precum si a mai multor personalitãti ale vietii politice si publice. Dupã ce presedintele a depus, vizibil emotionat, o coroanã de flori în fata Arcului de Triumf, parada a fost deschisã de nouã drapele de epocã ale unor unitãti militare cu traditie în Armata românã, urmate de defilarea drapelelor Statului Major General si ale tuturor categoriilor de forte. Cel dintîi bloc de paradã a fost format din primele unitãti operationalizate ale Armatei române apartinînd fortelor terestre – Batalionul 26 Infanterie, Batalionul 2 Cãlugãreni si Batalionul 21 Vînãtori de munte. Alãturi de acestia au defilat 50 de elevi ai Colegiului Militar „Dimitrie Cantemir“ de la Breaza. Blocul al doilea de paradã a fost alcãtuit din 50 de militari ai Fortelor aeriene, iar blocul al treilea – din 50 de reprezentanti ai Fortelor navale. Ministerul Administratiei si Internelor a participat la defilare cu un detasament de jandarmi si cu unul apartinînd Inspectoratului General pentru Interventii în Situatii de Urgentã. Totodatã, la parada militarã de la Bucuresti a fost prezent si un detasament de interventie al Serviciului Român de Informatii. Alãturi de militari, cu prilejul paradei au fost prezentate si unele dintre ultimele dotãri ale Armatei române, între care Masina de Luptã a Infanteriei – MLI 84 -, sistemul antiaerian Gepard, aruncãtoarele de proiectile reactive LAROM, statiile de transmisie Harris si Panther, sistemul aerian 2×35 mm „Viforul“. De asemenea, la defilarea de 1 Decembrie au fost „prezente“ mai multe Transportoare Amfibii Blindate „Zimbru“ si Transportoare Amfibii Blindate de Cercetare, precum si mijloace mobile ale Jandarmeriei, SRI si Inspectoratului pentru Interventii în Situatii de Urgentã si, în premierã, mai multe masini apartinînd Serviciului de Protectie si Pazã, avînd la bord lucrãtori ai acestui serviciu în tinutã de paradã, dar si de interventie. În acelasi timp, cerul a fost brãzdat în timpul desfãsurãrii paradei de nouã avioane MiG 21 Lancer si alte nouã elicoptere IAR 330 SOCAT. Dupã trecerea tehnicii militare de luptã, parada a fost încheiatã cu defilarea pe sub Arcul de Triumf a unui detasament al Regimentului 30 Gardã si Protocol „Mihai Viteazul“.

Te Deum oficiat de Patriarhul Teoctist, de Ziua Nationalã Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, a oficiat joi, de Ziua Nationalã, un Te Deum, la Catedrala Patriarhalã, pomenind înaintasii care au contribuit la împlinirea actului Unirii din 1918. „Marea Unire din 1918 reprezintã o coroanã a luptelor seculare si a jertfelor care s-au adus în fata lui Dumnezeu“, a subliniat Patriarhul Teoctist. Înaltul ierarh a afirmat cã, în aceastã zi, „sfîntã pentru neamul nostru“, românii trebuie sã-si aducã aminte de cei care au împlinit Marea Unire. „Aceastã zi rãmîne înscrisã în istoria nostrã cu litere de aur care strãlucesc odatã cu strãlucirea adevãrului unitãtii noastre de credintã si de viatã nationalã, strãlucesc si prin curajul si faptele celor care, în momentele acelea foarte grele, le-au împlinit cu credinta în Dumnezeu, pentru urmasii lor“, a spus PF Teoctist. Patriarhul BOR a evocat personalitatea Patriarhului Miron Cristea si pe cea a Episcopului Bisericii Greco-Catolice Iuliu Hossu, care, împreunã cu alti fruntasi si intelectuali ai Transilvaniei, au adus la Bucuresti „hotãrîrea lor care pecetluia adevãrul unitãtii nationale“. Pãrintele Patriarh a îndemnat credinciosii sã „participe cu gîndul, cu inima si cu faptele la aceastã zi însoritã de soarele dreptãtii“.

De strajã în Sala Unirii Presedintele Traian Bãsescu a primit joi, de Ziua Nationalã a României, în sala Unirii a Palatului Cotroceni, steagurile de identificare ale fortelor Armatei Române. Generali ai fortelor armate i-au prezentat sefului, în cadrul unei ceremonii, drapelele Statului Major General (galben), Statului Major al Fortelor Terestre (rosu), Statului Major al Fortelor Aeriene (bleu) si pe cel al Statului Major al Fortelor Navale (bleumarin). Ceremonia desfãsuratã la Palatul Cotroceni reprezintã o premierã si are loc la initiativa presedintelui Traian Bãsescu, care a dorit ca, alãturi de Drapelul României, steagul NATO si steagul Uniunii Europene, la sediul Administratiei Prezidentiale sã se afle, începînd de la 1 Decembrie 2005, si steagurile Armatelor României. „Mie mi se pãrea nedrept ca la institutia cu cea mai mare responsabilitate pentru securitatea si apãrarea nationalã sã fie doar drapelul NATO. Este o reparatie a unui element de protocol militar pe care Administratia Prezidentialã trebuie sã si-l însuseascã“, a explicat Traian Bãsescu. Seful statului a reiterat faptul cã Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilã fãrã jertfa extraordinarã a Armatei Române din primul rãzboi mondial. Dupã cum a subliniat presedintele, sentimentul dragostei de tarã a fost unul dintre pilonii pe care s-a construit Marea Unire. „A scris pagini de istorie milenarã care cu greu se pot repeta în istoria unei natiuni. Este greu de imaginat cum ar fi arãtat România fãrã succesele obtinute dupã primul rãzboi mondial“, a spus Traian Bãsescu. Dupã cum a afirmat presedintele, ceremonia desfãsuratã la Palatul Cotroceni de Ziua Nationalã a României are o semnificatie constitutionalã de acoperire a prezentei tãrii noastre în structurile Aliantei Nord-Atlantice. Seful statului a evidentiat faptul cã unul dintre pilonii de politicã externã ai României îl reprezintã contributia Armatei Române în teatrele de operatiuni ale lumii, unde militarii români reusesc sã punã în acord politicile din aliante cu realitãtile din teren. Pentru cã altfel, dupã cum a spus Traian Bãsescu, degeaba ar spune oamenii politici ce crezuri au dacã Armata României nu ar confirma intentiile acestora. De Ziua Nationalã, seful statului a multumit fortelor Armatei Române pentru devotamentul lor si a subliniat obligatia pe care o au militarii de a apãra poporul român.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending