Publicitate

La aniversarea a 168 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, Partidul Social Democrat i-a dedicat lui Liviu Dragnea un nou record. Acela, în care Partidul Social Democrat a reusit sã-si dãrâme singur propriul guvern, a doua oarã în mai putin de un an. Sedinta Comitetului Executiv National al PSD (CExN), din 15 ianuarie, desi a fost convocatã ca în regim de calamitate nationalã, a avut doar rolul sã rezolve mult mediatizatul conflict dintre presedintele Liviu Dragnea si premierul Mihai Tudose. Aceasta, dupã ce de abia cu sapte luni în urmã, o sedintã similarã a rezolvat conflictul lui Dragnea cu premierul Grindeanu, care era acuzat cã este omul serviciilor. Acum, dupã circa 6 ore de dezbateri furtunoase în cadrul Comitetului Executiv National, în care Mihai Tudose a fost calul de bãtaie, acuzat de Viorica Dãncilã de comportament misogin si grobian, precum si de Ionel Arsene cã fabricã dosare la pesedisti de soi, iar de altii cã este omul serviciilor, în urma votului s-a hotãrât retragerea sprijinului politic acestuia, cu 59 voturi pentru, patru contra si patru abtineri. Lui Tudose nu i s-a retras sprijinul politic pentru cã nu a vrut sã mai lucreze cu ministrul de interne Carmen Dan, acest refuz fiind doar un pretext pentru Dragnea.

Adevãratul motiv al îndepãrtãrii lui Tudose, ca si în cazul Grindeanu, nu are nici o legãturã cu înregistrarea vreunei crize în România, ci cu criza internã din Partidul Social Democrat. Criza existentã în formatiunea politicã, pe care un personaj exotic ca nepretuitul Codrin Stefãnescu o punea pe seama dracului nedepistat, care „si-a bãgat coada în Partidul Social Democrat“, tine de fapt de bãtãlia continuã din Partidul Social Democrat pentru repozitionarea grupãrilor în structura de putere a partidului, sub presiunea baronilor din teritoriu. De data aceasta „coada dracului“ este spaima liderilor de filiale ale formatiunii cã premierul Tudose nu va accepta sã pãrãseascã Palatul Victoria decât în urma unei motiuni de cenzurã, ca si Grindeanu, ceea ce Partidul Social Democrat nu-si mai putea permite. „Coada dracului“ se dovedeste a fi fost si ambitia lui Tudose de a stopa accesele autocratice ale liderului Dragnea si al face sã se retragã la matca Statutului, lãsând locul liber pentru o „conducere colectivã“, clamatã de Nicolae Bãdãlãu. Ajuns la sefia Partidul Social Democrat, prin alegeri impuse pânã la firul ierbii, Liviu Dragnea s-a dovedit cã este fascinat de sansa obtinerii controlului absolut asupra triadei puterii; PSD – Parlament – Guvern. Triada trebuia sã fie trambulina sa spre Cotroceni. PSD si Guvernul trebuiau astfel populate numai cu oameni de casã, docili si usor de manevrat, fãrã initiative personale, iar prin majoritate era controlat si Parlamentul. Ca si în Rãzboiul Troiei, rãzboiul din Partidul Social Democrat a avut ca pretext tot o femeie, ministrul de interne Carmen Dan, de destinul cãreia Dragnea si Tudose îsi puteau asigura pe mai departe autoritatea în partid. Dacã la cererea lui Tudose Dragnea renunta la Carmen Dan era semnalul cã Dragnea si-a pierdut influenta în partid. Scorul mare potrivnic lui Mihai Tudose pare aparent marea victorie transatã în favoarea lui Liviu Dragnea, menitã sã-i consolideze acestuia pozitia aflatã în declin, la cârma partidului. În realitate, acest scor este prima si cea mai severã înfrângere a lui Dragnea, de când se aflã la conducerea partidului. Paradoxal, Liviu Dragnea a pãstrat-o pe Carmen Dan în Guvern dar si-a vulnerabilizat puterea în partid. Liderii din teritoriu i-au promis sprijin lui Dragnea, în disputa sa cu Tudose, dar numai cu conditia ca îndepãrtarea lui Tudose sã se realizeze prin demisie, nu prin motiune de cenzurã.

Victoria „a la Pirus“ a lui Dragnea

Este de notorietate faptul cã atât guvernul Grindeanu, cât si guvernul Tudose, au fost nominalizate de Liviu Dragnea singur, nu de forul de conducere a Partidul Social Democrat, cum este statutar. Dragnea a recunoscut public cã „a avut mânã proastã“ la oameni, ambele guverne ale Partidul Social Democrat fiind dãrâmate de PSD. Strâns cu usa de cãtre CExN, Dragnea a declarat cã avut „mânã proastã“ la doi premieri si la alti 10 ministri. A venit de mânã cu acestia în fata Parlamentului, garantând pentru ei. Comitetul Executiv National a decis schimbarea lui Tudose, obligându-l totodatã pe Dragnea sã nu mai facã propuneri pe viitor, acestea fiind atributul exclusiv al Comitetului Executiv National. Prin aceastã actiune CExN dovedeste cã a blocat comportamentul autocratic al lui Dragnea, reusind sã preia conducerea realã a întregului partid, confiscatã de acesta. Numirea lui Grindeanu si Tudose ca premieri s-a realizat de cãtre Liviu Dragnea, fãrã consultarea Comitetului Executiv National. CExN a hotãrât sã retragã sprijinul politic celor doi premieri, în conditiile în care acestia fuseserã numiti de Dragnea. Sanctiunile aplicate premierilor Grindeanu si Tudose sunt mãsura sanctionãrii derapajelor presedintelui Liviu Dragnea, care a fost obligat sã facã un mare pas în spate si sã nu mai facã propuneri, fãrã acordul Comitetului Executiv National. S-a decis ca, dupã un an de inactivitate, sedintele Biroului Executiv sã fie reluate sãptãmânal. S-a decis si reînfiintarea departamentelor partidului, desfiintate abuziv sub Dragnea. În aceastã bãtãlie, cel mai câstigat a fost Mihai Tudose, acesta urmãrind sã reducã puterea lui Dragnea în partid. Ce este cert, începând cu 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu, Comitetului Executiv National si-a luat partidul înapoi, iar Guvernul nu va mai fi subordonat total lui Dragnea, decât în mãsura în care Viorica Dãncilã nu va întelege cã subordonarea totalã fatã de Dragnea poate constitui motivele unei noi debarcãri. PSD, destituind pe bandã premieri, îsi pierde credibilitatea numai pentru cã liderul Dragnea nu este capabil sã preia functia de premier În statele democratice, buna practicã a dovedit cã, de regulã, primul ministru trebuie sã fie liderul partidului care a obtinut majoritatea voturilor cetãtenilor. În decembrie 2016, România a avut nesansa ca Partidul Social Democrat, partid majoritar, sã fie condus de un lider declarat „penal“, ceea ce a produs o destabilizare politicã perpetuã, datoratã demiterii repetate a propriilor premieri. În mai putin de un an, Partidul Social Democrat a nominalizat patru premieri, dupã criterii discutabile, respectiv pe Shhaideh, Grindeanu, Tudose si Dãncilã. Nici unul dintre acesti premieri nu avea o legitimitate proprie, fiind mai mult sau mai putin distantati de vârful decizional al conducerii politice. Acestia riscau sã-si piardã oricând sprijinul politic, la prima initiativã care va nemultumi baronii teritoriali sau care va fi taxatã ca insubordonare. La prima vedere, responsabilitatea nominalizãrii lui Savil Shhaideh, Sorin Grindeanu si Mihai Tudose ar trebui sã fie exclusiv a lui Liviu Dragnea. În realitate, responsabilitatea este a Comitetului Executiv National, care i-a cedat lui Dragnea prerogativele privind nominalizarea, dovedind astfel iresponsabilitate totalã. Talibanismul de partid a fost utilizat la îndepãrtarea rapidã a premierilor puti de Dragnea, acuzati de deviere, nesupunere sau subordonare fatã de servicii, acuze disimulate în „coada dracului bãgatã în Partidul Social Democrat“ sau în „statul paralel“. S-a ignorat cã odatã ajuns prim-ministru realizezi cã în afara responsabilitãtilor fatã de Programul partidului existã si responsabilitãti fatã de tarã, care primeazã.

PSD, desi este aflat la putere, preia rolul opozitiei asupra propriului guvern dar si rolul Parlamentului

- Publicitate -

Opozitia existentã este nesemnificativã si incoerentã, asa cã Partidul Social Democrat exerseazã si rolul opozitiei asupra prestatiei propriului guvern. Liviu Dragnea a sustinut de la început cã programul de guvernare este al Partidului Social Democrat si cã partidul este cel care va controla întregul act al guvernãrii, în conditiile în care acest control este atributul exclusiv al Parlamentului. Un Program de guvernare este înaintat Parlamentului de cãtre premierul nominalizat, odatã cu echipa guvernului, pentru a fi aprobate. Odatã aprobate, Guvernul si Programul de guvernare intrã sub controlul Parlamentului, care are atributii de a supraveghea respectarea programului si de a sanctiona guvernul. Un premier nu se poate limita doar la calitatea de „yes-men“, în raport cu partidul sau cu liderul acestuia, având si obligatia de a guverna si pentru cei care nu au votat formatiunea din care provine. Se pare cã Partidul Social Democrat a ignorat si faptul cã un premier intrã imediat într-un sistem relational cu structurile europene si euroatlantice, actul de guvernare devenind mai complex decât programul formatiunii politice. Nu s-a oferit nici o motivare serioasã, care sã justifice schimbarea guvernelor Grindeanu si Tudose si care sã tinã de vreo ratiune de stat. Schimbarea guvernelor nu a fost motivatã de vreo crizã a României, ci doar de o crizã internã a Partidul Social Democrat, care a indus o crizã în tarã. La conferinta de presã sustinutã de Liviu Dragnea singur, care a demonstrat cã este izolat, la finele sedintei Comitetului Executiv National, acesta a prezentat urmãtoarele rãspunsuri la întrebãrile incomode ale ziaristilor: existã o stare conflictualã între partid si Guvern; guvernul Tudose nu oferea garantia cã în etapa urmãtoare nu vor mai exista derapaje si insubordonãri; pe 16 ianuarie Comitetul Executiv National va fi convocat pentru a stabili propunerile viitorului premier si a viitorilor ministri. De data aceasta, rãspunderea nominalizãrilor va fi colectivã si nu personalã; personal, Liviu Dragnea nu va mai face propuneri, lãsând acest atribut statutar la dispozitia Comitetului Executiv National; interesul Partidului Social Democrat este ca programul de guvernare sã fie respectat. Pînã acum s-a respectat. Ca votant al Partidulului Social Democrat, ce sã înteleg eu din aceste rãspunsuri? Ar trebui sã înteleg cã dacã si al treilea guvern al Partidului Social Democrat va cãdea, dezbaterea cazului nu se va mai putea rezolva în Comitetul Executiv National, ci doar în Congres, care va trebui convocat în regim de urgentã. Iar dacã pânã acum programul Partidului Social Democrat a fost respectat, dupã cum a declarat Liviu Dragnea, de ce au mai fost schimbate guvernele. Important e cã de data aceasta Liviu Dragnea s-a ferit sã cearã demisia lui Mihai Tudose. A lãsat s-o facã unii membri ai Comitetului Executiv National. Astfel, de consecintele cãderii guvernului Tudose, de data aceasta rãspunzãtori sunt membrii Comitetului Executiv National si se pune întrebarea fireascã: demisia lor cine o va cere?

Nu îngrijoreazã cã avem ca prim-ministru o femeie, ci cã aceasta este Viorica Dãncilã, creatia lui Dragnea

Nu ne iese din cap faptul cã la întrebarea, de ce Partidul Social Democrat si-a schimbat douã guverne în mai putin de un an, Liviu Dragnea a rãspuns, rosind feciorelnic cã „are mânã proastã la oameni“. Pe Viorica Dãncilã tot Dragnea a propus-o, folosind cutia de rezonantã numitã Nicolae Bãdãlãu. De asemenea, la întrebarea ce o recomandã pe doamna Dãncilã pentru functia de premier, functie de mare responsabilitate, Dragnea a rãspuns cã „nu este conflictualã“. În limbaj „pro domo“, aceasta înseamnã cã doamna Dãncilã este o persoanã care nu are opinii în contradictoriu, sau dacã le are, nu face pasiune pentru ele. La o astfel de persoanã nonconflictualã, principala trãsãturã de caracter este docilitatea, ceea ce nu este de dorit pentru un premier responsabil fatã de tarã. Este o coincidentã cã doamna Dãncilã este din Teleorman, precum si faptul cã din anul 1996 a avut o evolutie politicã, de circa 21 de ani, în apropierea sau în subordinea lui Liviu Dragnea. Evolutia în tandem cu Liviu Dragnea a fost de bun augur pentru aceasta, propulsând-o în functii importante în partid, ca europarlamentar si acum ca prim-ministru. Elogiind acest tandem, ziarul „Cotidianul“ din 17 ianuarie publicã si o fotografie, presupusã a tandemului, numai cã în locul lui Dragnea, alãturi de Viorica Dãncilã este Ionel Arsene (?). În aceeasi zi, presedintele Klaus Iohannis a nominalizat-o pe Viorica Dãncilã pentru functia de prim-ministru. A doua zi pe 18 ianuarie, Ionel Arsene era retinut la Directia Nationalã Anticoruptie pentru 24 de ore, în calitate de inculpat. Acum se justificã acest cuplu, Dãncilã si Arsene, care la sedinta Comitetului Executiv National din 15 ianuarie a solicitat demisia premierului Tudose. Deci ceva au în comun, nu numai pozitia din fotografie. Poza respectivã poate fi oare un semnal cã urmeazã doamna? Sau cã trebuie sã ne ghidãm dupã zicala „spune-mi cu cine te pozezi, ca sã-ti spun cine esti“. (Ioan BIVOLARU)

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here