Contactează-ne

Politica

De ziua lui Eminescu, în CExN al PSD i s-au recitat lui Liviu Dragnea câteva versuri din „Ce te legeni codrule?“

Știre publicată în urmă cu

în data de

La aniversarea a 168 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, Partidul Social Democrat i-a dedicat lui Liviu Dragnea un nou record. Acela, în care Partidul Social Democrat a reusit sã-si dãrâme singur propriul guvern, a doua oarã în mai putin de un an. Sedinta Comitetului Executiv National al PSD (CExN), din 15 ianuarie, desi a fost convocatã ca în regim de calamitate nationalã, a avut doar rolul sã rezolve mult mediatizatul conflict dintre presedintele Liviu Dragnea si premierul Mihai Tudose. Aceasta, dupã ce de abia cu sapte luni în urmã, o sedintã similarã a rezolvat conflictul lui Dragnea cu premierul Grindeanu, care era acuzat cã este omul serviciilor. Acum, dupã circa 6 ore de dezbateri furtunoase în cadrul Comitetului Executiv National, în care Mihai Tudose a fost calul de bãtaie, acuzat de Viorica Dãncilã de comportament misogin si grobian, precum si de Ionel Arsene cã fabricã dosare la pesedisti de soi, iar de altii cã este omul serviciilor, în urma votului s-a hotãrât retragerea sprijinului politic acestuia, cu 59 voturi pentru, patru contra si patru abtineri. Lui Tudose nu i s-a retras sprijinul politic pentru cã nu a vrut sã mai lucreze cu ministrul de interne Carmen Dan, acest refuz fiind doar un pretext pentru Dragnea.

Adevãratul motiv al îndepãrtãrii lui Tudose, ca si în cazul Grindeanu, nu are nici o legãturã cu înregistrarea vreunei crize în România, ci cu criza internã din Partidul Social Democrat. Criza existentã în formatiunea politicã, pe care un personaj exotic ca nepretuitul Codrin Stefãnescu o punea pe seama dracului nedepistat, care „si-a bãgat coada în Partidul Social Democrat“, tine de fapt de bãtãlia continuã din Partidul Social Democrat pentru repozitionarea grupãrilor în structura de putere a partidului, sub presiunea baronilor din teritoriu. De data aceasta „coada dracului“ este spaima liderilor de filiale ale formatiunii cã premierul Tudose nu va accepta sã pãrãseascã Palatul Victoria decât în urma unei motiuni de cenzurã, ca si Grindeanu, ceea ce Partidul Social Democrat nu-si mai putea permite. „Coada dracului“ se dovedeste a fi fost si ambitia lui Tudose de a stopa accesele autocratice ale liderului Dragnea si al face sã se retragã la matca Statutului, lãsând locul liber pentru o „conducere colectivã“, clamatã de Nicolae Bãdãlãu. Ajuns la sefia Partidul Social Democrat, prin alegeri impuse pânã la firul ierbii, Liviu Dragnea s-a dovedit cã este fascinat de sansa obtinerii controlului absolut asupra triadei puterii; PSD – Parlament – Guvern. Triada trebuia sã fie trambulina sa spre Cotroceni. PSD si Guvernul trebuiau astfel populate numai cu oameni de casã, docili si usor de manevrat, fãrã initiative personale, iar prin majoritate era controlat si Parlamentul. Ca si în Rãzboiul Troiei, rãzboiul din Partidul Social Democrat a avut ca pretext tot o femeie, ministrul de interne Carmen Dan, de destinul cãreia Dragnea si Tudose îsi puteau asigura pe mai departe autoritatea în partid. Dacã la cererea lui Tudose Dragnea renunta la Carmen Dan era semnalul cã Dragnea si-a pierdut influenta în partid. Scorul mare potrivnic lui Mihai Tudose pare aparent marea victorie transatã în favoarea lui Liviu Dragnea, menitã sã-i consolideze acestuia pozitia aflatã în declin, la cârma partidului. În realitate, acest scor este prima si cea mai severã înfrângere a lui Dragnea, de când se aflã la conducerea partidului. Paradoxal, Liviu Dragnea a pãstrat-o pe Carmen Dan în Guvern dar si-a vulnerabilizat puterea în partid. Liderii din teritoriu i-au promis sprijin lui Dragnea, în disputa sa cu Tudose, dar numai cu conditia ca îndepãrtarea lui Tudose sã se realizeze prin demisie, nu prin motiune de cenzurã.

Victoria „a la Pirus“ a lui Dragnea

Este de notorietate faptul cã atât guvernul Grindeanu, cât si guvernul Tudose, au fost nominalizate de Liviu Dragnea singur, nu de forul de conducere a Partidul Social Democrat, cum este statutar. Dragnea a recunoscut public cã „a avut mânã proastã“ la oameni, ambele guverne ale Partidul Social Democrat fiind dãrâmate de PSD. Strâns cu usa de cãtre CExN, Dragnea a declarat cã avut „mânã proastã“ la doi premieri si la alti 10 ministri. A venit de mânã cu acestia în fata Parlamentului, garantând pentru ei. Comitetul Executiv National a decis schimbarea lui Tudose, obligându-l totodatã pe Dragnea sã nu mai facã propuneri pe viitor, acestea fiind atributul exclusiv al Comitetului Executiv National. Prin aceastã actiune CExN dovedeste cã a blocat comportamentul autocratic al lui Dragnea, reusind sã preia conducerea realã a întregului partid, confiscatã de acesta. Numirea lui Grindeanu si Tudose ca premieri s-a realizat de cãtre Liviu Dragnea, fãrã consultarea Comitetului Executiv National. CExN a hotãrât sã retragã sprijinul politic celor doi premieri, în conditiile în care acestia fuseserã numiti de Dragnea. Sanctiunile aplicate premierilor Grindeanu si Tudose sunt mãsura sanctionãrii derapajelor presedintelui Liviu Dragnea, care a fost obligat sã facã un mare pas în spate si sã nu mai facã propuneri, fãrã acordul Comitetului Executiv National. S-a decis ca, dupã un an de inactivitate, sedintele Biroului Executiv sã fie reluate sãptãmânal. S-a decis si reînfiintarea departamentelor partidului, desfiintate abuziv sub Dragnea. În aceastã bãtãlie, cel mai câstigat a fost Mihai Tudose, acesta urmãrind sã reducã puterea lui Dragnea în partid. Ce este cert, începând cu 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu, Comitetului Executiv National si-a luat partidul înapoi, iar Guvernul nu va mai fi subordonat total lui Dragnea, decât în mãsura în care Viorica Dãncilã nu va întelege cã subordonarea totalã fatã de Dragnea poate constitui motivele unei noi debarcãri. PSD, destituind pe bandã premieri, îsi pierde credibilitatea numai pentru cã liderul Dragnea nu este capabil sã preia functia de premier În statele democratice, buna practicã a dovedit cã, de regulã, primul ministru trebuie sã fie liderul partidului care a obtinut majoritatea voturilor cetãtenilor. În decembrie 2016, România a avut nesansa ca Partidul Social Democrat, partid majoritar, sã fie condus de un lider declarat „penal“, ceea ce a produs o destabilizare politicã perpetuã, datoratã demiterii repetate a propriilor premieri. În mai putin de un an, Partidul Social Democrat a nominalizat patru premieri, dupã criterii discutabile, respectiv pe Shhaideh, Grindeanu, Tudose si Dãncilã. Nici unul dintre acesti premieri nu avea o legitimitate proprie, fiind mai mult sau mai putin distantati de vârful decizional al conducerii politice. Acestia riscau sã-si piardã oricând sprijinul politic, la prima initiativã care va nemultumi baronii teritoriali sau care va fi taxatã ca insubordonare. La prima vedere, responsabilitatea nominalizãrii lui Savil Shhaideh, Sorin Grindeanu si Mihai Tudose ar trebui sã fie exclusiv a lui Liviu Dragnea. În realitate, responsabilitatea este a Comitetului Executiv National, care i-a cedat lui Dragnea prerogativele privind nominalizarea, dovedind astfel iresponsabilitate totalã. Talibanismul de partid a fost utilizat la îndepãrtarea rapidã a premierilor puti de Dragnea, acuzati de deviere, nesupunere sau subordonare fatã de servicii, acuze disimulate în „coada dracului bãgatã în Partidul Social Democrat“ sau în „statul paralel“. S-a ignorat cã odatã ajuns prim-ministru realizezi cã în afara responsabilitãtilor fatã de Programul partidului existã si responsabilitãti fatã de tarã, care primeazã.

PSD, desi este aflat la putere, preia rolul opozitiei asupra propriului guvern dar si rolul Parlamentului

Opozitia existentã este nesemnificativã si incoerentã, asa cã Partidul Social Democrat exerseazã si rolul opozitiei asupra prestatiei propriului guvern. Liviu Dragnea a sustinut de la început cã programul de guvernare este al Partidului Social Democrat si cã partidul este cel care va controla întregul act al guvernãrii, în conditiile în care acest control este atributul exclusiv al Parlamentului. Un Program de guvernare este înaintat Parlamentului de cãtre premierul nominalizat, odatã cu echipa guvernului, pentru a fi aprobate. Odatã aprobate, Guvernul si Programul de guvernare intrã sub controlul Parlamentului, care are atributii de a supraveghea respectarea programului si de a sanctiona guvernul. Un premier nu se poate limita doar la calitatea de „yes-men“, în raport cu partidul sau cu liderul acestuia, având si obligatia de a guverna si pentru cei care nu au votat formatiunea din care provine. Se pare cã Partidul Social Democrat a ignorat si faptul cã un premier intrã imediat într-un sistem relational cu structurile europene si euroatlantice, actul de guvernare devenind mai complex decât programul formatiunii politice. Nu s-a oferit nici o motivare serioasã, care sã justifice schimbarea guvernelor Grindeanu si Tudose si care sã tinã de vreo ratiune de stat. Schimbarea guvernelor nu a fost motivatã de vreo crizã a României, ci doar de o crizã internã a Partidul Social Democrat, care a indus o crizã în tarã. La conferinta de presã sustinutã de Liviu Dragnea singur, care a demonstrat cã este izolat, la finele sedintei Comitetului Executiv National, acesta a prezentat urmãtoarele rãspunsuri la întrebãrile incomode ale ziaristilor: existã o stare conflictualã între partid si Guvern; guvernul Tudose nu oferea garantia cã în etapa urmãtoare nu vor mai exista derapaje si insubordonãri; pe 16 ianuarie Comitetul Executiv National va fi convocat pentru a stabili propunerile viitorului premier si a viitorilor ministri. De data aceasta, rãspunderea nominalizãrilor va fi colectivã si nu personalã; personal, Liviu Dragnea nu va mai face propuneri, lãsând acest atribut statutar la dispozitia Comitetului Executiv National; interesul Partidului Social Democrat este ca programul de guvernare sã fie respectat. Pînã acum s-a respectat. Ca votant al Partidulului Social Democrat, ce sã înteleg eu din aceste rãspunsuri? Ar trebui sã înteleg cã dacã si al treilea guvern al Partidului Social Democrat va cãdea, dezbaterea cazului nu se va mai putea rezolva în Comitetul Executiv National, ci doar în Congres, care va trebui convocat în regim de urgentã. Iar dacã pânã acum programul Partidului Social Democrat a fost respectat, dupã cum a declarat Liviu Dragnea, de ce au mai fost schimbate guvernele. Important e cã de data aceasta Liviu Dragnea s-a ferit sã cearã demisia lui Mihai Tudose. A lãsat s-o facã unii membri ai Comitetului Executiv National. Astfel, de consecintele cãderii guvernului Tudose, de data aceasta rãspunzãtori sunt membrii Comitetului Executiv National si se pune întrebarea fireascã: demisia lor cine o va cere?

Nu îngrijoreazã cã avem ca prim-ministru o femeie, ci cã aceasta este Viorica Dãncilã, creatia lui Dragnea

Nu ne iese din cap faptul cã la întrebarea, de ce Partidul Social Democrat si-a schimbat douã guverne în mai putin de un an, Liviu Dragnea a rãspuns, rosind feciorelnic cã „are mânã proastã la oameni“. Pe Viorica Dãncilã tot Dragnea a propus-o, folosind cutia de rezonantã numitã Nicolae Bãdãlãu. De asemenea, la întrebarea ce o recomandã pe doamna Dãncilã pentru functia de premier, functie de mare responsabilitate, Dragnea a rãspuns cã „nu este conflictualã“. În limbaj „pro domo“, aceasta înseamnã cã doamna Dãncilã este o persoanã care nu are opinii în contradictoriu, sau dacã le are, nu face pasiune pentru ele. La o astfel de persoanã nonconflictualã, principala trãsãturã de caracter este docilitatea, ceea ce nu este de dorit pentru un premier responsabil fatã de tarã. Este o coincidentã cã doamna Dãncilã este din Teleorman, precum si faptul cã din anul 1996 a avut o evolutie politicã, de circa 21 de ani, în apropierea sau în subordinea lui Liviu Dragnea. Evolutia în tandem cu Liviu Dragnea a fost de bun augur pentru aceasta, propulsând-o în functii importante în partid, ca europarlamentar si acum ca prim-ministru. Elogiind acest tandem, ziarul „Cotidianul“ din 17 ianuarie publicã si o fotografie, presupusã a tandemului, numai cã în locul lui Dragnea, alãturi de Viorica Dãncilã este Ionel Arsene (?). În aceeasi zi, presedintele Klaus Iohannis a nominalizat-o pe Viorica Dãncilã pentru functia de prim-ministru. A doua zi pe 18 ianuarie, Ionel Arsene era retinut la Directia Nationalã Anticoruptie pentru 24 de ore, în calitate de inculpat. Acum se justificã acest cuplu, Dãncilã si Arsene, care la sedinta Comitetului Executiv National din 15 ianuarie a solicitat demisia premierului Tudose. Deci ceva au în comun, nu numai pozitia din fotografie. Poza respectivã poate fi oare un semnal cã urmeazã doamna? Sau cã trebuie sã ne ghidãm dupã zicala „spune-mi cu cine te pozezi, ca sã-ti spun cine esti“. (Ioan BIVOLARU)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Lovitură de teatru – Leoreanu candidat la Primăria Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Mişcare surpriză pe scena politică din Neamţ: Laurenţiu Leoreanu este, conform unor surse neoficiale, candidatul PNL pentru Primăria Roman. Decizia a fost luată în această seară, sâmbătă, 8 august şi tranşează disputa privind candidatura la primăria romaşcană. După ce primarul Micu a rămas fără mandat prin decizie de prefect, pentru incompatibilitate, s-a dat naştere la numeroase speculaţii privind candidatul la primăria romaşcană. Se pare că presiunea pentru a stabili un candidat care să aibă şanse reale de câştig l-a determinat pe Laurenţiu Leoreanu să intre în cursă. Rămâne de văzut care va fi reacţia PSD.

 

Vom reveni

Citește știrea

Actualitate

Alianța pentru Modernizarea Neamțului 2020

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ PSD - PPU - ALDE au candidat comun pentru președinția Consiliului Județean Neamț, actualul lider al legislativului nemțean, Ionel Arsene ■ reprezentanții celor trei partide semnatare ale alianței vorbesc despre continuitate în administrație, scopul comun fiind modernizarea județului ■

Trei formațiuni politice – PSD, PPU-Social Liberal și ALDE – au pus astăzi, 8 august 2020, la Piatra Neamț, bazele unei alianțe care va funcționa la alegerile locale de luna viitoare, pentru câștigarea Consiliului Județean Neamț.

Ionel Arsene, actualul președinte al legislativului nemțean, este candidatul „Alianței pentru Modernizarea Neamțului 2020“, pentru un nou mandat de președinte. Din partea PPU-SL, la lansarea noii alianțe a participat președintele interimar Teodor Meleșcanu, iar actualul vice al Consiliului Județean Neamț Ion Asaftei, prezent și el la eveniment, reprezintă ALDE în noua structură politică.

Ionel Arsene a vorbit despre preocuparea comună a celor trei formațiuni, reunite acum sub umbrela aceleiași alianțe. „Continuitate! Acesta este planul meu și al colegilor de față, pentru următorii 4 ani, când ne gândim la județul Neamț! Vreau să termin ceea ce am început ca președinte al Consiliului Județean și să realizez ceea ce iși doresc nemțenii.

Am lucrat continuu cu motoarele turate! Ceea ce am realizat în acest mandat, ajuns acum la final, depășește cu mult ceea ce s-a făcut în Neamț în ultimii 30 de ani. Dar, repet, mai sunt lucruri de făcut și tocmai de aceea îmi doresc un nou mandat de președinte al Consiliului Județean!

Pentru a continua performanța în administrație, astăzi am pus bazele «Alianței pentru Modernizarea Neamțului 2020», între PSD, Partidul Puterea Umanistă și ALDE. Alături de vicepreședinții cu care am colaborat până acum, am crescut nivelul de trai al cetățenilor din Neamț. Tot alături de ei vreau să continui dezvoltarea județului nostru și de aceea aveam această alianță pentru Consiliul Județean. Sloganul meu este «Fapte, nu vorbe!».

Pentru asta este nevoie de continuitate în administrarea zonei în care trăim. Nemțenii văd ce am realizat pentru județul nostru și sunt convins că și ei își doresc continuitate. Sunt sigur că așa va fi, pentru următorii 4 ani!“, a declarat președintele PSD Neamț, Ionel Arsene.

Printre primele proiecte care urmează să debuteze în județ este construirea noului spital de urgență la Piatra Neamț, investiție ce va depăși 250 milioane de euro.

Atât președintele PPU, Teodor Meleșcanu, cât și președintele ALDE Neamț, Ion Asaftei, au vorbit despre crearea, la Neamț, a unei alianțe bazate pe încredere și respect reciproc între semnatari și dorința fiecăreia dintre cele trei formațiuni de a moderniza Neamțul.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Roman: Lupte dure pentru candidatură. Cine sunt favoriţii şi ce condiţii pun

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ PNL ar putea merge cu echipa: Leonard Achiriloaei-George Lazăr-Roxana Iorga ■ la PSD, Alin Antochi se ţine tare şi pune condiţii ■ protopopul Dragoș Munteanu a ”ieşit” din cărți pentru că nu a obținut acordul Sfîntului Sinod ■

Lupte dure pentru postura de candidat la Primăria Roman. În PNL, sunt mai multe nume vehiculate. Unul e al prefectului actual, George Lazăr. Din partea taberei ”Leoreanu” l-am avea pe Leonard Achiriloaei, care are de partea sa atu-ul de a vorbi de la înălțimea funcției de Secretar de Stat la Ministerul Mediului. Cel de al treilea nume vehiculat ar fi cel al primarului interimar, Roxana Iorga. Mai mult, în cărți pentru a fi prezent pe listă, conform declarațiilor „subliminale” ale deputatului Dan Laurențiu Leoreanu, s-ar afla chiar și fostul primar Lucian Ovidiu Micu, care, dacă ar accepta să candideze pe listele PNL ar avea șansa să-și aranjeze un post de city-manager.

Și în tabăra social-democrată e ”furtună”

Şi în ”tabăra PSD” lucrurile sînt destul de complicate și țin tot de negocieri. Avocatul Alin Antochi, susținut puternic de majoritatea primarilor PSD, chiar dacă a venit recent din PNL, ar putea fi candidatul social-democrat la Primăria Roman. Candidatura lui Alin Antochi este, însă, la vremea la care vorbim, încă incertă. Se pare că problema este că el îşi doreşte un loc eligibil pe lista pentru parlamentare. Numai că pe respectivele locuri sunt nume grele: pornind cu Ionel Arsene, continuînd cu Dan Manoliu şi cu Oana Bulai, nume greu de dislocat de pe listă. Dacă Antohi va spune pas, PSD-ul ar putea rămâne descoperit, căci un nume ca acel al profesorului Ciocoiu (de la CNRV) nu spune nimic, dar absolut nimic, nici jurnaliștilor și cu atît mai puțin electoratului. Protopopul Dragoș Munteanu, care era a doua alternativă ”măsurată” de un sondaj al PSD, nu a primit binecuvîntarea Sfîntului Sinod, de a candida și nu și-a riscat cariera preoțească și funcția de protopop, pe himera unui post de primar.

Citește știrea

Trending