Publicitate

■ cu prilejul hramului bisericii din centrul oraşului Tîrgu Neamţ, va fi scoasă spre închinare racla ce conţine o părticică din moaştele sfîntului

Credincioşii din zona Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi să ia parte la slujbele ce vor fi oficiate la catedrala oraşului cu prilejul sărbătorii Sfîntului Andrei, cel de-al doilea mare ocrotitor al Bisericii Adormirea Maicii Domnului. În urmă cu opt ani, lăcaşul de cult din centrul urbei a fost înzestrat şi cu o părticică din moaştele sfîntului, iar mica raclă va fi scoasă în biserică pentru închinare, cu prilejul hramului. Ceremonialul religios va începe în ajun, cu o slujbă de priveghere la finalul căreia racla va fi scoasă într-o procesiune simbolică în jurul bisericii. Vineri vor fi oficiate Acatistul Sfîntului Andrei şi Sfînta Liturghie, urmate de pomenirea ctitorilor care au ajutat la ridicarea şi înzestrarea bisericii. Lăcaşul de cult a primit al doilea hram în urmă cu treisprezece ani. În Permanenţa Centrului Eparhial Iaşi s-a stabilit ca în toate localităţile mari din eparhie să existe măcar o biserică închinată Sfîntului Andrei. Dacă într-un oraş era o biserică cu un singur hram principal, a primit al doilea hram închinat sfîntului, lucru care s-a aplicat şi în cazul lăcaşului de închinăciune din centrul urbei. Astfel, începînd din 2005 este sărbătorit la Tîrgu Neamţ Sfîntul Apostol Andrei ca patron spiritual al bisericii, dar şi al oraşului, avînd în vedere că în 2010 comunitatea locală a trăit bucuria primirii unei părticele din moaştele sale, aduse de la mănăstirea Radovaşniţa din Serbia. Racla este scoasă spre închinare în fiecare duminică şi sărbătoare, dar uşa lăcaşului este deschisă şi în restul zilelor pentru cei care doresc să se închine sau să aprindă o lumînare. Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărît în anul 1995 ca sărbătoarea Sfîntului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în 1997 sfîntul a fost proclamat Ocrotitorul României, fiind considerat primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. El s-a născut în Betsaida Galilea, orăşel de pe malul Lacului Ghenizaret în nordul Ţării Sfinte. Era fratele lui Simon Petru, amîndoi fiind pescari, ca şi tatăl lor. Înainte de a deveni ucenicul lui Iisus Hristos a fost ucenic al Sfîntului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea Sf. Andrei este echivalentul autohton al Halloween-ului american, cu care se aseamănă prin cultul morţilor. Legendele spun că în noaptea Sfîntului Andrei strigoii şi spiritele întunecate bîntuie locurile pămînteşti şi ca să nu le intre în case oamenii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi. Se zice că şi lupii încep să vorbească, iar omul atacat de aceste fiare se transformă în vîrcolac. În popor este şi credinţa că de Sfîntul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Oamenii luau 12 cepe, semnificînd lunile anului şi le urcau în podul casei, lăsîndu-le acolo pînă de Crăciun. Cepele stricate semnificau luni ploioase cu grindină, iar cele încolţite, luni favorabile pentru recoltă. De asemenea, dacă în noaptea Sfîntului Andrei era senin şi cald, bătrînii cred că se anunţă o iarnă blîndă, iar dacă este ger, spun că va fi iarnă grea.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.